https://www.monitorulsv.ro/oportunitatea-investitiei-si-amenintarea-cu-masuri-extreme-argumentele-lui-soldan-la-negocierile-cu-bolojan-pentru-soseaua-de-centura-de-la-gura-humorului_f8ccad/ Am venit cu cofinanțare. Suntem primul consiliu județean din România care punem o cofinanțare de 20% din C+M. Din 180 de milioane de euro, 60 % este pe programul operațional de transport – fonduri europene și 40 % cofinanțare din partea guvernului. Am convenit să pună Consiliul Județean Suceava jumătate din cofinanțarea guvernului, care ar însemna 20% din suma totală. Am avut discuții cu dumnealui [cu premierul Ilie Bolojan] și insistă foarte mult pe reducerea devizului cu 10%. I-am explicat, inclusiv ieri dimineață, că nu sunt eu inginer constructor, cum nu e nici dumnealui, iar prețul real al pieței îl dă licitația. Am drumuri la CJ pe fonduri europene, 85 de milioane de euro, unde am 118 firme înscrise. E clar că prețul final îl va da cel care câștigă licitația pentru că așa se stabilește un preț corect în România. Economia de 10% pe care și-o dorește dumnealui va fi oricum făcută de licitație”, a spus Gheorghe Șoldan. Președintele Consiliului Județean a afirmat că nu a vrut să fie „încăpățânat” ca prim-ministrul și a refăcut devizul, cu 150 de milioane de euro, inclusiv TVA, arătând că după discuția de vineri, de la guvern, a transmis deja comisiei tehnice de la CNAIR noile date, urmând ca săptămâna viitoare proiectul să fie din nou trecut prin toate cele trei comisii.

@Azzl Nu aș spune că timpul variază. Ci că variază posibilitățile de "atac". Configurația terenului și proiectul au permis UMB să atace galeriile din mai multe puncte. Ambele capete , de pe la mijloc , etc. În rest , timpul de străpungere tind să cred că variază marginal , tipic modului de perforare/excavare abordat , și că depinde și de morfologia terenului.

@Adrianb1 nu e "fix pe dos". Nu mă "lăsa" să descopăr. Faptul că se deduc cheltuielile din cifra de afaceri ..nu aduce ceva în plus. 2)nu sunt "cauze și efect" inversate. Exisă o relaționare între ambele. Nu mă apuc să mai scriu un comentariu larg , ptr că ieri din greșeală am șters unul. Dar , există o relaționare între bazin captare oferit de serviciile de transport pe ranguri. Distanțe. Acest bazin de captare cu cât se extinde pe distanță(20-30-50-70 km) și e mai dens , îți va acoperi mai multe zone rurale. Care au oameni mai mulți din profilul de angajat căutat de cele două exemple mari pe care ți le-am dat. Oameni dispuși să lucreze în condiții mai grele , pe bani mai puțini , și în ture. E greu cu autosuficiența și ideile preconcepute. locuitul în comun vine cu drepturi și obligații. Nu numai DREPTURI(să resaltez). Cum cred unii. Ptr că acest lucru a dus la mutilarea fațadelor în orașe. Ptr că unii au considerat că pereții de la etajul 4 le aparțin. Pe timpuri nu se foloseau atâtea produse chimice ca în prezent. În momentul când ai o rețea de apă curentă aproape devine obligatoriu(uite că folosesc termenul din nou) să ai rețea de canalizare. Cu o rețea de puțuri , fântâni nu creezi un ciclu centralizat de ..."curgere" a apei . Să îi spun. Și rețelele îngropate , cu aerisiri controlate , sunt o chestie imprecindibilă ptr sănătatea populației de pe vremea imperiului roman. Ptr că nu e vorba numai de apa care se infiltrează ...ci , mai mult , de creearea de focare de infecție localizate în arii locuite. Și ...da , dacă e nevoie îți pot da exemple multiple ...per sat. Nu există sat fără această problemă. Cât despre folosirea reziduurilor de la animale ..nu are rost să comentez. Sau sloganurile cu nea' Nicu. Demagogii și adepții curentelor progresiste folosesc acest "argument" ...când le lipsesc argumentele. e contradicție ptr autosuficienți. Să îți explic. Primăriile au o aripă politică. Primarul , viceprimarul , consilierii. Primii doi , cu normă fixă(program/salariu) , ceilalți ..variabilă(plătiți la ședințe. De exemplu ptr comunele mici 500 ron per ședință). Și o aripă pur administrativă. Casieri , secretari , agenți agricoli , etc. Pe raza comunelor își mai desfășoară activitatea necontrolat , sau necoordonat de primării alte servicii. Reprezentanții în teritoriu cu gestionarea fondului forestier(pădurari/brigadieri) , a fondului de vânătoare(paznici vânătoare). Și reprezentați delegați în primării (administrați de acestea) ai mediului , apelor , etc(ăștia sunt de formă). Ce am spus eu doar denotă coerență administrativă. Ptr că eu propun eliminarea aparatului politic(prin scăderea în rang și centralizarea către UAT-ul superior. Adică primarul devine consilier permanent , ori viceprimar în UAT-ul superior , și vicele devine consilier fără normă fixă). Consilierii actuali dispar. Ptr că în majoritatea cazurilor nu se mai întrunesc criterii de reprezentare. Într-o comună ca a mea să ai 8-10 consilieri , înseamnă 1 la 1-2 familii. Odată cu centralizarea (și reducerea inerentă)aparatului politic(numai economiile directe care se fac)(de ex 500 per ședință per două ședințe lunare per 3000 UAT-uri în țara asta..de bani aruncați) se extind și măresc competențele fostelor primării(între timp transformate în centre administrative. Adică ..ceea ce îi interesează pe cetățeni). Adică: se "readuc" competențe în primării. Paznicii de vânătoare , pădurarii ar trece să aibă birou fix , și orar obligatoriu de lucru cu publicul(o chestie necesară)(de 2-3 ori pe săptămână cam o oră , două). Pe de o parte. Pe de alta , secretarii , sau alte funcții ale primăriei ..trec pe poziția de a fi legătura cu publicul ptr accesarea fondurilor disponibile. Adică consultanți. Ca la bancă. Care să ajute oamenii prin informare și întocmire de dosare. Se "readuc" funcții în teritoriu(aleatoriu , nu în toate. După anumite criterii) precum inspectori de la mediu , reprezentanți de la ape , etc. Plus , dacă ar fi după mine , aș înființa și o funcție ptr oameni de legătură privind oportunitățile economice , culturale , de patrimoniu. Adică ..disponibilitățile UAT-ului ..cu persoane dedicate ptr informare și îndrumare accesare. Cât despre primării drept centre de afaceri ...îmi arată înțelegerea domeniului. cât despre puțul gândirii...mai întâi caută în el , aprofundează "cercetarea" și după aceea ..vino cu opinii "tranșante". Toate serviciile oferite de administrații vin într-o formă de "subsidizare". Se fac în comun. Devin relativ eficiente prin faptul că unul va folosi o proporție mai mică(insignifiant) dar plătește un cost fix de serviciu , și altul(poate cu posibilități mai reduse) folosește puțin mai mult , dar plătind același cost fix de serviciu. În principiu cu cât crești baza de contribuție(baza piramidei) cu atât împarți costurile fixe la mai mulți(întregul devine mai eficient). Alt principiu e că ..cu cât o rețea(sumă de rețele) devine mai uniformă , cu atât devine mai eficientă. Ptr că fondul de reparații devine comun(piese/fonduri) și deci cost mai redus per factură emisă. Alt principiu e că scazi costurile de implementare. Adică poți crea proiecte standard(cum au fost sălile de sport din epoca d-lui Năstase) pe care le implementezi regional/național. Și dintr-o dată ai economisit costurile cu proiectări/documentații. Ptr că ai un fidic roșu ptr toți. Ca și normă generală serviciile mai complexe nu pot fi dezvoltate și administrate de administrații mărunte. De aceea e necesar să centralizezi politic și să descentralizezi administrativ. Nu știu dacă poți înțelege aspectul. Ptr că dacă vrei servicii mai bune și mai ample ptr populație și firme trebuie să gpsești formula să le oferi. Ca să ai aceea atractivitate economică de care vorbeai. Nu să îi dai lui nea' Ghiță primaru' competențe să îți dezvolte un serviciu de apă curentă ...când se trezește el , și când dau 5 consilieri analfabeți cu brațul în aer...și el cu subsemnatul în hârtie ..fără un orizont în care să știe de un serviciu de preluare a apelor uzate. Punându-le la dispoziție fonduri ptr care se bat ...și două ghiduri administrative. După aia avem N rețele , toate făcute de proiectantul X , cum a condiderat necesar ..pe care le dăm în administrare unor firme de utilități. Care trebuie să vadă ce inventar de piese trebuie să caute ptr cinșpe mii modele de vane și contoare. Nu știu dacă poți sesiza incoerențe ..și poți cuprinde întregul. Risipa și dezorganizarea. Orice societate avansată ..de când s-a inventat istoria ..s-a construit prin organizare și structurare. Nu cu haos ..și "lovituri de geniu".

https://www.g4media.ro/analiza-bani-europeni-drumuri-romanesti-sute-de-milioane-de-euro-investite-in-ultimii-zece-ani-in-infrastructura-rutiera-din-bacau-botosani-iasi-neamt-suceava-si-vaslui-ce-proiecte-au-dezvolta.html Sumele investite sau în curs de investiție sunt uriașe: peste 810 milioane de euro, dintre care aproximativ 460 de milioane sunt bani europeni, potrivit datelor furnizate la solicitarea G4Media de către Agendția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est. Perioada de programare 2014–2020 În perioada de programare 2014–2020, prin Programul Operațional Regional (POR), au fost realizate patru axe strategice rutiere majore: Iași – Suceava, Botoșani – Iași, Neamț – Bacău și Vaslui – Iași. Valoarea totală a acestor proiecte a fost de 360,67 milioane de euro, din care 180 milioane euro au reprezentat asistență financiară nerambursabilă, contribuind la modernizarea a peste 500 de kilometri de drumuri doar în primul exercițiu financiar. Prin Programul Regional Nord-Est 21-27, sunt în implementare cinci mari proiecte, cu rezultate așteptate foarte „ambițioase”, după cum le numesc reprezentanții ADR. Câteva dintre ele sunt extrem de relevante prin valoare, dar și prin utilitate. Un proiect de conectivitate directă la Vama transnațională Rădăuți-Prut cu Republica Moldova, în valoare totală de 68 milioane de euro, unde beneficiar este Județul Botoșani; Al doilea proiect este înființarea centurii ușoare de ocolire a Municipiului Iași, în valoare totală de 83,5 milioane euro. Al treilea este Axa rutieră strategică Sud-Vest a județului Vaslui, în valoare totală de 91,5 milioane euro. Aceste trei proiecte au o valoare totală de 243 milioane de euro, cu 152 milioane de euro asistență financiară nerambursabilă și 192 de kilometri modernizați. Pe lângă aceste proiecte, în actualul exercițiu financiar se mai finanțează reabilitarea unor străzi (spre exemplu Pașcani are un proiect de aproape 10 milioane de euro pentru reabilitarea străzilor) și construirea a zeci de kilometri de pistă de bicicletă. „În Regiunea Nord-Est, ne confruntăm cu trei mari provocări. Prima este infrastructura – despre care discutăm de mult timp. A doua ține de nivelul de dezvoltare economică, care este strâns legat de infrastructură, dar nu se reduce doar la aceasta. Iar a treia este capacitatea noastră de a lucra împreună și de a ști să folosim instrumentele pe care le avem la dispoziție. Iar banii europeni sunt, în fond, instrumente. În urmă cu zece ani, ne-am pus o întrebare esențială: dacă nu finanțăm autostrăzi, ce putem face totuși pentru conectivitate? Răspunsul a fost clar: finanțăm drumuri județene.

https://www.facebook.com/share/r/1MieRHzjLF/?mibextid=wwXIfr By Emilian Grigoras Asfalt pe rampe la Garaoafa

@Azrael Zic de ani de zile că ceea ce se petrece cu „Pro Infrastructura” e foarte dubios. În primul rând, nu mai are nicio legătură cu atmosfera de pe forum de acum 5 ani. În al doilea rând, nu e posibil ca atâția oameni să repete neadevăruri cu atâta pasiune și toate în aceeași direcție (pro un anumit partid, anumiți indivizi, contra unei anumite firme), decât dacă există interese la mijloc. Aici, pe forum, văd că fondatorii lucrează ca să se întrețină. Acolo, însă, sunt curios cine plătește facturile „monarhului”, care e un șomer de lux. Și în ce scop le plătește și cine îl promovează. Nu cred că ar mira pe nimeni dacă am descoperi că PSD extrage o groază de bani de la firmele de construcții. De ce ar fi altfel la USR? Sunt mai puțin lacomi, mai morali? Eu nu cred. Și toată corupția asta de la partide și miniștri o plătim noi, cei de jos, care ajungem să plătim totul mai scump. @mihai — Fără să fi avut ocazia să discut prea mult cu tine pe forum, vreau doar să spun că sunt impresionat de cât de decent și cu câtă răbdare i-ai vorbit colegului banat. Și de faptul că ți-ai cerut scuze, deși eu nu văd să fi greșit cu nimic.

Coradia Nr. 8 pe drum 06+07 in teste spre a fi predate la CFR 05 retrasa pentru revizie 02+03+04 in exploatare 01 in Bulgaria la teste, nu are inca dotari interioare, se va duce la un moment dat in fabrica sa le primeasca https://mobilitate.eu/opta-rama-alstom-coradia/

S-a dat drumul la trafic la Branesti peste M800. https://clubferoviar.ro/pasajul-branesti-inaugurat/

https://clubferoviar.ro/puz-ul-trenului-metropolitan-in-dezbatere-publica-la-cluj Primăria municipiului Cluj-Napoca a lansat în consultare publică, în perioada 6 – 20 noiembrie 2025, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent proiectului „Tren metropolitan Cluj – Etapa 1 a sistemului de transport metropolitan Cluj”. Documentația definește traseul, zonele de intervenție și reglementările urbanistice necesare pentru implementarea trenului metropolitan Cluj, un proiect de mobilitate integrată care va conecta municipiul cu localitățile Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida, potrivit media9.ro. Scopul acestuia este de a reduce traficul rutier de pe principalele artere de acces către oraș și de a oferi o alternativă rapidă și ecologică pentru navetiștii din zona metropolitană. Trenul metropolitan din Cluj-Napoca va opera pe o rută de aproximativ 48,8 kilometri, va include 23 de stații (dintre care 8 vor fi noi) și va fi deservit de 7 trenuri electrice, fiecare cu o capacitate de 420 de locuri. Frecvența curselor va fi de 30 de minute între orele 06:00 și 19:00, urmând să scadă la o oră între 19:00 și 22:00. Proiectul este finanțat din fonduri europene și prevede, pe lângă infrastructura feroviară modernizată, și facilități pentru călători: 8 parcări de tip park&ride, 5 pasaje denivelate, spații de așteptare moderne, toalete și puncte de vânzare bilete. Zona reglementată specific infrastructurii feroviare prin acest PUZ ocupă aproximativ 60 de hectare, delimitate conform deciziei de expropriere din aprilie 2024. Proiectul are ca obiective principale creșterea atractivității transportului public, scăderea poluării și integrarea trenului metropolitan cu celelalte moduri de transport urban, prin noduri intermodale care vor facilita transferul rapid între tren, autobuz, tramvai și, ulterior, metrou.

@Azzl pentru piata balcanica, pana cand descoperim ca ceea ce cumpara Africa e bun si pentru noi, camioane japoneze.

https://www.youtube.com/watch?v=CKZ1T9kjlwA Pareri? Spre exemplu am observat ca la strpungerea TBM-ului diafragma provizorie era aramata cu bare din firmra de sticla https://www.youtube.com/watch?v=0hWYE56nFLU&t=153s

https://apix.ro/exclusiv-bateriile-uriase-de-la-iasi-un-fost-ministru-investeste-15-milioane-euro-intr-un-proiect-strategic-de-energie/ Sistemul de stocare a energiei va fi amenajat la limita administrativă între Iași și Miroslava, pe teritoriul satului Uricani. Amplasamentul are 3,6 hectare și se află la mai puțin de 250 metri distanță de drumul european, între Antibiotice și Metro. Primăria Miroslava a emis autorizația 573/2025 la mijlocul lunii octombrie, conform informațiilor APIX.ro. Unitatea va avea o capacitate de 405 MWh Pe teren vor fi amplasate 90 de containere ESS („Energy Storage System” – sistem de stocare a energiei), fiecare cu o capacitate de 4,5 MWh. Tipul bateriilor este LUNA 2000-4472-2S – un model de baterie modulară de înaltă performanță, similar cu sistemele Huawei pentru stocare industrială. Capacitatea de stocare totală ajunge la 405 MWh, ceea ce face din unitatea de la Iași să fie una dintre cele mai mari din țară (anunțate până acum). „Sistemul permite stocarea energiei electrice atunci când producția depășește consumul și livrarea ei în perioadele de dezechilibru energetic”, se arată în documentația tehnică.

https://youtu.be/n2QzQf1xpeE

https://www.youtube.com/watch?v=bi3fikGno1M

Da, ai pus punctul pe i. Feroviarul trebuie sa bata rutierul. Altfel o sa fie doar o distractie scumpa si cu costuri enorme de operare si intretinere, pe care o sa le platim cu totii, dar beneficiarii si automat platitorii de bilete vor fi relativ putini. Grosul o sa prefere rutierul iar cei cu bani si care se grabesc, avionul.

@vancouver și @Duta-C mulțumesc pt. informații. O voi lua pe DN73C, fiind și cu mașină mai mare de teren. Zi frumoasă tuturor.

https://youtube.com/shorts/KootwungAqw?si=FJDVbkvcLLqmNn7_

[image: 1762413441581-b46b2e77-dd75-4999-b309-0dd1062cc32e-image.png]

@vancouver Intreb de predale saptamana viitoare cand vin in Bucuresti, cred ca ma intalnesc cu prietenul care lucreaza pe santierul ala. Nu il sun niciodata sa il trag de limba despre santier, dar cand ne vedem il intreb linistit.

https://youtu.be/J2UM9HJxqfs?si=i-qh5Ks5PmK6WHgH