@mihai
Cum îmi ridici mingea la fileu.
O mare greșeală a oamenilor în interpretarea curentelor politice ...e aceea ca atribuie orientarea politică ..a ceea ce își declară unii reprezentanți. Realitatea(cea factibilă) e că orientarea politică ți-o dau ideile ...și faptele(când ești implicat în administrație). De aici și unile greșeli ..la noi , unde USR care sunt adepții unor filozofii de "stânga"(cu toate că nu sunt de acord cu împărțelile astea , stânga , dreapta) se declară de dreapta. Când , toate datele ne indică ca PSD sunt adepții unor filozofii conservatoare(termen cu care sunt mai de acord) cu rădăcini , atât dincolo de perioada imediat premergătoare(comunism) , cat și în cea imediat premergătoare. Totul , asezonat pe niște condiderente sociale și naționalism moderat.
Vezi care din "idei" se regăsesc în "cultura de dreapta" politică ,cum o înțeleg mulți.
Am menționat comunismul(nu stânga , sau dreapta) dintr-un motiv. E unul din "modelele administrative" care își are rădăcina în ideologie. Teorie. Nu practică administrativă și "feed back". Și care alunecă cel mai ușor și natural spre totalitarism. Adică...politici impuse. Și acte administrative impuse.
Cum îi spun eu ...politică întoarsă pe dos. Unde , unul impune alții se supun. Nu e o politică izvorâtă din esența termenului...unde indivizii se pun de acord asupra unor idei , le transformă în politici ...așa formează societatea ...și de abia după aceea le respecta. Prin legi , ca și fundament ptr care aceea societate să funcționeze.
Ok , atât pe partea de politică.
Economic , social , istoric.
Sunt câteva momente definitorii în evoluția societății umane. În ansamblu. "Mecanizarea/motorizarea" , ptr omenire , are același efect ca și descoperirea uneltelor de metal. Produce o expansiune economica ce nu mai merge lineal în toate ramurile. "Democratizarea" mijloacelor de "mișcare" , mai târziu , are un efect similar. E și unul din motivele decuplării dezvoltării în statele libere și cele cu administrații "închise". Și ..aplică principiul și la China ..ptr un studiu de caz.
E și simplu de imaginat ..de ce. Ptr că noi , ca oameni , și vietățile pe care le foloseam ptr activități...suntem limitați. Mecanizarea/motorizarea ne multiplică majoritaea activităților. Eu , ca persoană pot fi în cinci locuri situate la 50 km în aceeași zi , pot face mai multe activități în același timp , în acele locuri ..dacă am o mașină . Fața de ..dacă aș avea un cal , sau aș merge pe jos. Cțnd aplici aceste principii peste un număr mai mare de indivizi ..ai acea creștere exponențială.
Transportul de masă e benefic și vine să rezolve o problema. Dar nu e o bază ptr creștere.
Să mă explic. În zone cu densități foarte mari și în care ai nevoie să rezolvi mobilitatea cetățenilor(a marfurilor) e o soluție. Ptr că , fizic , nu ai alternativă prin mijloace individuale(nu încap ..să spun simplu). Numai că mijloacele de transport de masă sunt limitate strict. Marfă/călători. Un tren/tramvai/autobuz nu e o bază ptr dezvoltare economică ptr micii intreprinzători. Afacerile mici și mijlocii , caresunt baza economiilor descentralizate. Ca să o ilustrez simplu ..aș spune așa: eu ca individ , dacă am o mașină , pot merge la Galați ..să îmi iau 6 pachete de faianță , să ajung acasă ..le depozitez , ma duc la deal ..săp cinci brazde , pun roșii , mă întorc și plec la Buzău unde am de luat un prieten. Fără să ținem cont că ăn acest fel stimulez alte activități conexe. Dacă merg doar în transport public ,nu pot. Transportul public e optimizat ptr ramura de transport în parte(autobuzul are o treime locuri pe scaun , și două treimi în picioare. Fără locuri ptr bagaje prevăzute. Cu cât crești capacitate , cu atât apar limitări , și începi să gii condiționat de sinergii cu mijloace de categorii inferioare.
Deci , ca individ , la aceeași sumă de bani disponibilă cu primul , am două opțiuni: 1) plătesc un mijloc de transport specific. Caz în care , nici timpul , nici banii nu îmi ajung ptr a face tot ce face primul. 2)renunț parțial.3) renunț total.
Primul caz(când am mașină) ilustează destul de grafic , efectul economiilor descentralizate și democratizarea transportului. Și efectul multiplicator. Al doile , arata cum reglementările excesive demotivează libera inițiativă prin încorsetarea posibilităților.
Autostrăzile sunt fundamentul pe care mare parte din aumentarea posibilităților de mișcare se bazează. Partea de sus a structurii rutiere.
Văd că ai dat exemplul cu M Britanie. Ai luat un exemplu perfect ca să îți folosească scopului. Ideii. În care numerele converg. Asta e valabil ptr superficiali. Și felul cum îți susții anumite teorii.
La o privire aprofundată exemplul tău , doar îmi întarește expunerea de mai sus. Am locuit în Londra. Nu vorbesc numai de pe google maps și ceva date.
Probabil , Londra e centrul urban cel mai dens populat din Europa. Cu proprietăți foarte scumpe și o rețea stradală(convențională/urbană) foarte densă. Practic , ai patru case înconjurate de o mică grădină , două locuri de parcare și străzi. De jur împrejur. Ai 4 străzi , la 4 case. Aș vrea să găsești situații similare , la noi.
Ai unele din cele mai mari mișcări de populație(nerezidentă/rezidentă temporal/rezidentă) de pe continent.
Asta face , ca mijloacele de transport în comun(în special cele de capacitate . Tren/metrou) să fie foarte eficiente. Sumează la asta , faptul ca solul e unul dificil. Și o să vezi că decizia de a nu dezvolta căi rutiere rapide în subteran e una pragmatică. Și că dezvoltarea mijloacelor logistice e una naturala pe cai separate de cele rutiere. Ptr că sunt și numerele și necesitatea.
Am mai spus , tinzi să te duci în extreme. Numere maximale. Exemple de top end. Care nu su legătură cu ce găsim la noi. Ptr că transportul public nu se face la ochi. Ci trebuie dimensionat după necesități. Ptr că ajungem la punctul pe care voiam să ți-l dezvolt din primul comentariu.
Transportul public(CF ptr că de ea vorbim în special) se dimensionează după nevoi. Ptr că ..operarea lui costă. Ca să dau un exemplu ..ar fi , că un km de autostradă nu mă costă decât o fracție mică(întreținere) dacă ar sta închis o săptămână. Și nu circulă nimeni. În schim un km de CF mă costă. Ptr că dacă trenurile circulă goale , din mijlocul terestru cel mai eficient se transformă în cel mai ineficient(cel mai scump de operat). Fără a ține cont că și simpla închidere a traficului costă mai mult. Ptr că sunt instalații pe lângă calea proprizisă care continuă să funcționeze. Ptr că angajații trebuie să continui să-i plătești. Ptr că raportat la nr personal/per km în uz CF are nevoie de mai mult personal. Mai multă întreținere. Mai strictă.
Totul ține de o abordare echilibrată. Fără cautarea extremelor.
E simplu. Trebuie căutată eficiența.