Vesti bunicele de pe A7:

• lot 2 Trace, km38: maine 19.08 se apuca de treaba sa faca ultimele rigidizari, consolidari, etc, dupa ce pare-se ca s-au pus toate partile de acord si expertul italian a agreat solutiile propuse, inclusiv a verificat calculele de rezistenta si sunt ok
• UMB a revenit normal la lucru

Comunicat de presă ASCORO

A7 Ploieşti – Buzău lot 2: Autorităţile refuză deschiderea unei autostrăzi finalizate!

Lotul 2 al Autostrăzii A7 (Ploiești–Buzău), atât de așteptat de șoferi și comunitățile locale, este tehnic finalizat. Cu toate acestea, liniștea autorităților este mai apăsătoare decât zgomotul traficului care ar fi trebuit deja să circule pe acest tronson.

De luni de zile, șoferii și locuitorii din zonă așteaptă inaugurarea, însă din partea Ministerului Transporturilor, CNAIR sau a purtătorilor de cuvânt oficiali nu există nicio comunicare clară privind o dată fermă de deschidere. În locul transparenței, au fost oferite doar estimări vagi.

Probleme semnalate:
• Întârzieri repetate cauzate de erori și remedieri succesive.
• Un ministru al transporturilor absent din acest subiect.
• O conducere CNAIR fără reacție publică.
• Un departament de comunicare incapabil să furnizează măcar un termen orientativ

Consecințe directe:

• Orașul Mizil este sufocat zilnic de trafic (centura Mizil nu rezolvă problema, nu are legătură cu traficul de pe A7 sau spre A7)
• DN1B, între Mizil și Buzău, este într-o stare deplorabilă, comparabilă cu un drum „bombardat” sau rezultat al unor lucrări fără control de calitate.
• Aproape zilnic sunt raportate accidente rutiere pe DN1B, unele grave. Siguranta pe autostrada este cu mult mai bună: este eliminat riscul coliziunilor frontale, dispar pătrunderilor pe contrasens pentru a depăși, nu se circulă prin localități și nu există intersecții simple cu viraje periculoase la stânga.
• Autostrada ar atrage și din vehiculele de pe drumul morții DN2 Buzău – Urziceni – București.
• O autostradă finalizată zace nefolosită, în timp ce comunitățile și șoferii suportă consecințele.

Întrebarea de fond: Ce se așteaptă? O tăiere de panglică? Un moment politic mai convenabil? Alegerile?

Cerem transparență și asumare!

În cazul podului de la km 38, peste tot în lume se caută rapid rezolvări provizorii pentru a permite traficul:

• se limitează numărul de benzi
• se impun limite de tonaj
• se impun limite de viteză
• se proptește podul cu susțineri provizorii suplimentare
• dacă problemele sunt așa de grave, încât nici măcar autoturisme cu viteză limitate nu pot fi lăsate pe pod, atunci se construiesc variante provizorii

Exemplu din Austria: La podul Europa care leagă Italia de Austria prin pasul Brenner, după ce au fost descoperite probleme grave, subliniem grave, la structură, traficul nu a fost închis, ci a fost redus numărul de benzi de la 3 la 2 pe sens, din care camioanele au voie doar pe prima, viteza limitată la 80 km/h și pe unele deschideri a fost realizat sub pod un fel de al doilea pod pe care în cel mai rău caz să cadă podul principal, dar maxim 6cm, pentru a evita o catastrofă. În următorii 10-15 ani va fi construit un pod nou. O oprire a traficului prin pasul Brenner în această perioadă ar fi dus la ambuteiaje mai grave decât la noi pe Valea Prahovei și la pagube economice fabuloase pentru transportul de marfă din centrul Europei.

Pe A7 Ploiești - Buzău podul de la km 38 poate fi sprijinit suplimentar fără nici o problemă, chiar permanent, sub pod fiind teren agricol. Realizarea unor sprijiniri suplimentare este o chestiune de câteva zile!

Dacă Lotul 2 nu este pregătit de deschidere și nici nu se întreprinde nimic pentru o deschidere cu limitări, conducătorii auto și opinia publică merită o explicație clară. Dacă tronsonul este finalizat și circulabil, autoritățile trebuie să anunțe oficial data deschiderii.

Este rolul politicienilor de la vârful MT și a directorilor din CNAIR să evalueze toată paleta de soluții posibile. Pentru asta i-am votat, pentru asta îi plătim: pentru soluții, nu pentru ascunderea sub preș.

Solicităm Ministerului Transporturilor și CNAIR:
1. Să ofere un răspuns oficial privind stadiul exact al lucrărilor.
2. Să anunțe o dată realistă pentru inaugurarea Lotului 2.
3. Să comunice public minim o dată pe săptămâna evoluția situației. In definitiv publicul este cel care prin taxe și impozite plătește atât angajații CNAIR, cât și lucrările la autostradă și astfel este dreptul publicului să fie la curent cu situația.
4. Dacă problemele de la km38 nu sunt grave, să deschidă IMEDIAT traficul, la nevoie cu limitări.

ASCORO, 16.09.2025

Am citit acum pe pagina de facebook @DEx-Focșani-Cta hai sa zicem asa "indoielile" oamenilor legate de corectitudinea joantelor care se fac acum la km38. Pana la urma cine nu e in domeniu nu poate decat sa intrebe si in lipsa unui raspuns sa-si dea cu parerea "vizual".

O sa luam o poza si o sa va explic, cu precizarea ca eu sunt inginer constructor si ca am studiat constructii metalice si imbinarile prin sudura / suruburi.

Ideea imbinarilor de orice fel este sa se creeze o continuitate a structurii compuse din mai multe elemente. Structurile sunt prea mari ca sa poata fi aduse dintr-o bucata din uzina, de ex. podul de fata are peste 100m lungime si aprox. 25m latime - imposibil de transportat intr-o bucata.

Ce este CEL MAI IMPORTANT DE INTELES de catre cei care nu sunt din domeniu: scopul imbinarii este de a crea continuitate, ca si cand acea intrerupere nu ar exista. Pentru a fi siguri de asta, IMBINAREA TREBUIE SA FIE MAI REZISTENTA DECAT ELEMENTELE IMBINATE!

Ca sa fim siguri ca se intampla asta, de regula se foloseste acelasi material de 2 ori. 2x. Ai de imbinat o tabla de 10mm? Atunci pui 2 table de 10 mm, una pe o parte, una pe partea cealalta. Si strangi zona de imbinare ca intr-o menghina. Dar cum asiguri legatura intre cele 2 table suplimentare si cea de baza? Ai 2 variante principale:

• prin sudura
• prin suruburi

Asadar in ambele cazuri JOANTA este compusa din 2 piese de aceeasi grosime si aceeasi latime ca si piesele de baza.

Ca sa asiguri ca nu cedeaza suruburile, resp. sudura se face o dimensionare. Fiecare surub are o rezistenta data de normative, fiecare cordon de sudura o rezistenta per cm lungime si functie de grosimea sudurii, care desigur nu poate depasi grosimea pieselor sudate. Din calcule ies cate surburi sunt necesare si la ce diametru (se alege cel mai mic diametru la care inca incap suruburile), resp. caracteristicile cordoanelor (eventual la sudura poate fi necesara cresterea grosimii pieselor joantei, ca sa rezulte o sudura mai groasa).

Si acum poza va rog:

1. Am aratat unde avem predala din beton (scris negru) si unde avem grinda metalica (rosu). Partea cu predala NU NE INTERESEAZA, nu face parte din structura de rezistenta propriu-zisa capabila sa duca incarcarile longitudinal spre picioarele podului (predalele doar duc incarcarile spre grinda metalica). Ce ne intereseaza pe noi este grinda metalica.
2. In poza vedem 2 grinzi metalice, notate pe galben cu P1 si P2. Si cu linie galbena este locul in care se termina, unde cele doua piese P1 si P2 venite pe trailere separate au trebuit imbinate pe santier.
3. Grinzile metalice sunt compuse din 3 elemente sudate intre ele in uzina, A, B si C. A=tampa inferioara, B=inima (si mai este una simetric, care nu se vede in poza), C=talpa superioara.
4. Initial s-a mers pe o sudura cap la cap a celor 2 piese metalice, o solutie moderne si noua, cu consum redus de material (nu necesita joante), prin care legatura se realizeaza pur si simplu din acelasi material cu restul grinzii. Se umple golul intre grinzi prin sudura cu acelasi material. Dar P1 si P2 trebuie sa aibe fix aceeasi grosime si sa se potriveasca perfect, nu atunci cand potrivesti perfect o inima, cea de partea cealalta sta la 5cm cascata. Adica din uzina piesele P1 si P2 trebuie sa vina cu o toleranta admisa in metal de max. +/-2mm ! (e ceva). Din pacate nu s-au incadrat asa ca au improvizat la fata locului si de aia nu au iesit sudurile conforme.
5. AICI rog pe @DEx-Focșani-Cta sa fie atent si sa explice poate la randul lui pe facebook pe canal. Joanta 3 pe care o realizeaza acum FACE PARTE DINTR-UN ANSAMBLU DE JOANTE! Nu e ceva pus in mijlocul nimicului. Au facut deja in aprilie-mai joantele cu suruburi 1 si 2, care asigura continuitatea P1 cu P2 la nivel de talpa inferioara si inimi. Dar nu au putut face cu suruburi la talpa superioara. Si acum vine aceasta COMPLETARE. Astfel incat si talpa superioara sa fie continua!

Asta este ce au spus expertul italian si superviserul dupa finalizarea eclisarii cu suruburi: "bine - bine, si talpa superioara ?" Si "da, la inceput o sa tina, dar daca fix de acolo o sa plece in timp o fisura sau o cedare ?"

Sigur, calculele spun ca mergea si fara joanta 3. Pentru ca, asa cum am subliniat, joantele 1 si 2 ofera o rezistenta superioara pieselor de baza, care acopera si flinticul de talpa superioara. Nu uitati ca pe interior exista inca o placuta la fiecare joanta. Dar pentru siguranta 110% au cazut toti de acord sa se execute si flinticul ramas, talpa superioara - joanta care acum pare rahitica comparata cu tot podul, dar daca intelegem ca este doar o COMPLETARE, atunci vedem lucrurile altfel.

Cu podul a răspuns @sonicstorm , mai mult nu e de adăugat.

Legat de prezența mea pum, nu vreau să intru în detalii, nu are rost. La modul general, fara legătură cu mine, divergentele sunt legate practic de un singur aspect: hate-ul pum (de fapt doar al monarhului) la adresa UMB. Noi aici nu iubim UMB, nu-i lăudăm, doar comentam la fel ca despre orice alt constructor, pe un ton neutru.

A7 Buzau Sud-Est, nod cu DN2 (Spataru):

Deci pare ca a fost asa la pod Buzau (informatii din gura in gura, nu din sursa directa - luati ca atare, dar e plauzibil):

• orice structura cu deschidere mare gen poduri cu grinzi de 40m din beton sau deschideri mai mari metalice se proiecteaza cu o CONTRASAGEATA. De altfel vedeti asta cand vin pe trailer, grinzile sunt indoite spre mijloc, in sus. Aia e contrasageata (burta in sus).
• cand se toarna beton si apoi asfalt pe mijloc structura se lasa cu cativa cm. Rolul contrasagetii este ca la urma structura sa fie orizontala sau aproape orizontala, nu pe mijloc sa aibe o burta in jos.
• nu e asa usor sa calculezi acea contrasageata ca sa ajunga la urma fix dreapta structura, ca betonul si metalul nu se lasa chiar cum vrei. Mai ales ca, asa cum am mai spus, structurile se proiecteaza cu rezerve, adica se fac mai solide decat iese din calcul. Ca sa compenseze pe Dorel care nu strange un surub sau defectele din fabrica ale materialelor, lipsa de omogenitate perfecta etc. Deci structura e mai rigida in realitate decat in calcul.
• si fix asta s-a intamplat aici la pod Buzau: NU S-A CONSUMAT CONTRASAGEATA! Adica dupa betonare cu grosimea indicata de proiectant, structura nu s-a lasat cat trebuia in teorie. Avea burta in sus! UMB a turnat exact grosimea indicata in proiect. Ce zice Horatiu Cosma cu +60cm e o aberatie, e o inaltime cat un copil mic. Nu poti turna 60cm in plus!!! In primul rand ca acolo erau niste predale, s-a turnat peste ele si e cat de cat drept, daca pe alocuri erau 60cm in plus se vedea un mic munte. Iar peste tot iara e exclus. Suprabetonarea are de regula 15-20cm. Nu poti turna de 4 ori mai mult! In primul rand ca se face o comanda de beton si se aduce +/- 1m3, atat. La 60cm in plus trebuiau peste 300m3 adusi in plus la fiecare turnare. Nu mai vorbim ca asta costa ca atare, pretul betonului + manopera + pompa trece de 100 € / m3, adica la un tact de 40m pe o cale trebuiau sa arunce la gunoi 30.000 € !!!! Si au fost vreo 100 tacturi de turnare!
• UMB a chemat proiectantul si a reclamat ca nu s-a consumat contrasageata
• Via Design a incercat sa dea vina pe UMB
• UMB a pus proiectantii proprii sa verifice si a demonstrat ca ViaDesign a proiectat prost

Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt. Ca sa intelegem ordinul de marime, trebuie sa stiti cam cat se proiecteaza aceasta contrasageata. Ei bine la structuri din astea metalice ceva gen 5-10cm. Sa plecam de la 10cm pe mijlocul deschiderii. Din care poate ca trebuiau sa se consume 8cm, dar in realitate s-au consumat doar 4cm. Atunci pe reazeme s-a incarcat cu mai mult asfalt ca. 4cm.

O sa ziceti: da, ca la Luctca! Si acolo au pus mai mult asfalt! OK, zic eu, dar situatia nu e comparabila. De ce:

• la Lutca s-a facut dupa ureche; aici s-a oprit lucrarea, inginerii UMB = executantul au calculat, inginerii Via Design (Consitrans) = proiectant au calculat; inginerii Tecnic = verificator au verificat si dat OK
• la Lutca podul se lasase, cedase - la Buzau e invers, podul NU A CEDAT cat trebuia din calcul
• la Lutca podul avea burta in jos si aia a fost compensata umpland si mai mult PE MIJLOCUL DESCHIDERII; Aici la Buzau podul avea burta in sus prea mare. Si ce s-a pus in plus nu s-a pus in mijlocul deschiderii, ci pe reazeme, unde avem pilele pe dedesubt. Fix pe mijlocul deschiderii NU s-a incarcat in plus!
• la Lutca am avut o varianta de pod proasta; ca si cel din Italia prabusit cu un an inainte (la Genoa), ambele construite in anii 60-70, cu o varianta inovatoare atunci : pod hobanat cu hobane din beton!!!! In conditiile in care betonul nu tine la intindere, doar la compresiune, s-au facut hobane din beton armat! Aici la Buzau avem un pod simplu si clasic: pile si tablier. Acest tip de pod nu prea am vazut in lume sa cedeze asa usor de la sine.

Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:

• nu s-a consumat contrasageata, structura era prea rigida - nici vorba sa fie prea slaba
• nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
• asfaltul in plus nu pe mijlocul deschiderilor, ci pe reazeme
• nu 60cm, ci cativa milimetri (poate ca punctual s-a ajuns la 60mm, desi e greu de crezut - dar inca o data atentie: MILIMETRI, nu CENTIMETRI)
• 3 echipe de proiectanti si-au dat girul: Via Design proiectantul general, UMB in calitate de executant si verficatorul
• UMB sunt cei care au semnalat problema, nu cei care au incercat sa o ascunda
• Via Design au incercat initial sa dea vina pe UMB, dar s-a demonstrat ca e vina lor, ca nu au calculat bine

@vladel Nu este ușor de gestionat o astfel de situație. Pe de o parte vrem libertate de exprimare și păreri variate - în esență rolul forumului. Așa ca nu poți bloca din start astfel de oameni. Ulterior cu toții suntem mai deștepți, după ce vedem schimbul de replici. Să ștergem postările iarăși nu e bine. Mai bine să rămână și toată lumea să-și poată face o părere.

PS. Am mutat 60 de postari "pe langa" de pe A7 aici pe "Carcoteala".

Da este predala fisurată. Fie când au pus-o pe poziție, fie la betonare. Nu e nici o problemă de rezistență, betonul turnat peste la fața locului (suprabetonarea) fiind groasă și suficientă, cum zice și @mihai . Totuși ar fi bine să cosmetizeze fisura, adică să o umple cu ceva material impermeabil, să nu poată să între umezeală pe acolo, care în timp o să ajungă la armătura predalelor și după 30-40 de ani o să fie doar o gaură de rugină în loc de bară de metal. Dar chiar și dacă va fi așa, rolul structural al predalei este extrem de limitat, suprabetonarea distribuie sarcinile spre elementele metalice și acelea sunt cele care chiar contează să țină podul.

In sens invers Constanta - Bucuresti nord:

• tabloul este asemanator, nu mai detaliez pe tipuri de trenuri si nu mai scriu de viteze si timpi, ca sunt practic la fel (plus 1 minut in multe cazuri)
• raman descoperite din cadentare orele 6, 10 si 19, dar trebuie precizat ca spre Bucuresti ultimul tren pleaca la 21:30, pe cand spre Constanta ultimul era la 20:33
• nici la 13:30 nu este tren, dar il conideram pe del de 14:04 ca fiind aferent orei 13.
• IC de dimineata a fost tras la 9:25 in loc de 10:40: mult, mult mai bine asa. La 10:40 era foarte tarziu si ora 9 era pana acum descoperita, fara nici un tren de la Cta spre Buc
• IC de seara a fost tras un pic mai in fata, la 17:22 in loc de 17:30
• trenul Regio Calatori pleaca la 12:41, imediat dupa trenul CFR de 12:30 - nu prea inteleg sensul acestei decizii. Cum ziceam intre 13 si 14 nu e nici un tren, puteau sa-l puna la 13:30 sau macar pe la 13:10-13:20. Bine, ei probabil au nevoie de garnitura mai departe spre Brasov, dar va circula goala de la Constanta.

Modificari in mersul trenurilor Bucuresti - Constanta de la noul mers, incepand cu 14.12.2025:

CFR Intercity IC:

• raman tot 2 trenuri IC, aprox. la aceeasi ora, dar ambele fac acum 2:01 in loc de 2:07
• cel de dimineata a fost tras 10' mai devreme plecare la 9:19, la fel si cel de seara, 17:20 in loc de 17:30, deci ATENTIE cine circula cu IC sa mearga 10' mai devreme la tren

CFR Interregio IR:

• un tren IR in plus la ora 19:30
• restul se pastreaza, dar dimineata trenurile sunt distribuite mult mai uniform, respectand acum cat de cat cadentarea la o ora. Anterior aveam 7:00, 7:42 si 8:11, acum avem 6:30, 7:30 si 8:17
• singurele ore la care nu avem tren cadentat sunt 13 si 15, in rest la toate orele intre 5:30 si 20:30 avem cate un tren, cele mai multe chiar la xx:30, cu exceptiile 8:17, 9:19 (trenul IC), 10:35, 14:25, 17:20 (IC) si 20:33 - dar vedem ca deviaza max. 13 minute in minus si max 5 in plus fata de si jumatate
• IR-urile deservite de Coradii sunt trasate in 2:12 cu 4 opriri, fata de restul cu 2:16 - 2:18 (cele care au tot 4 opriri); Aici vedem diferenta intre Vmax 160 la Coradii si Vmax 150 la restul IR-urilor.

Regio Calatori:

• aveau si ramân cu un singur tren, dar se muta complet la alta ora, nu mai este seara la 20:25 ci dimineata la 8:03
• timpul scade dramatic, de la fix 3 ore, la 2:22 cu exact aceleasi 8 opriri. Un timp excelent, stim ca au mersul trasat tot cu 160, cu rame diesel sau electrice
• rangul trenului se schimba din R in R-E

Total:

• 16 trenuri pe zi in loc de 15 (inclusiv un R al CFR Calatori).
• 10 trenuri din cele 16 sunt trasate cu 160 km/h

Se pare ca in Ciulnita linia directa Bucuresti spre Constanta este finalizata si se circula cu 160 pe ea (sau poate 140). Inainte de interventia Arcada era limitata la 70. Se vede in timpii realizati zilele astea:

Prin Fetesti in continuare cu 50 km/h si peste macazele din cap Y cu 30. Deci se poate si mai bine.

@George-H Sunt de acord cu tine. Este o autostradă de tranzit principală ( ca altfel ar fi un nonsens să dăm miliarde prin pasul Oituz) și nu au ce căuta în discuție autoritățile locale din Prejmer. Nici măcar cele din Brașov. Dacă ar fi după mine nu aș sta la discuții și aș face varianta mai scurtă cu 13 km și mai depărtată de Brașov, deci fără risc de ambuteiaj la ore de vârf, așa cum este și la Timișoara și Cluj și e bine așa. Iar pe traseul roșu se poate face un drum 1+1 la care sa contribuie cu 10-15% și CL din Brașov, Prejmer și restul localităților, dacă-și permit.

@Flo87 Da, este o variantă care merită studiată. Avantajul ar fi linie comună până la Slatina (sau lângă Slatina) pentru direcția spre Craiova și Sibiu. Dezavantaje: ratăm Piteștiul și se lungește drumul spre Cluj și vest, adică investim miliarde pentru câteva minute câștigate, dar renunțăm la alte minute prin ocol. Nici Vâlcea - Slatina nu e foarte ieftin, ca nu se poate face imediat în vale lângă apă și culoarul cel mai bun e deja ocupat. Doar un studiu amănunțit poate spune cum e mai bine.

De la Craiova e dificil spre Sofia, relieful în Bulgaria este dificil pe sute de km. Poate mai bine spre Belgrad, iar de aici spre Sofia, resp. spre Zagreb, Veneția, Milano etc

Acum 2 luni au inceput sa foreze in tunel, dar la inceput mai timid. Au progresat cam cu 90m / luna in ultima perioada. Daca ignoram luna octombrie ca fiind de inceput, rezulta ca tunelul de 900m il vor fora in 10 luni, adica noiembrie 25 - august 26 (in mod normal in tunel se lucreaza si de Craciun si de revelion, 24/24 si 7/7). Si a doua galerie o luna mai tarziu. (asta daca nu cumva de la un moment dat incep sa sape si din sens opus, ca UMB).

Din cate stiu Cenghiz se ocupa de toate tunelurile de pe lotul Mapa, asa ca aparent pe partea de tuneluri putem sta relaxati ca le vor face repede si bine, respectand termenul.

La Robesti e roca pura, stânca. Nu cred ca e nevoie de plasa de protectie.

Adica ce am scric acum 2 saptamani:

@vancouver a spus în A13 Sibiu-Brașov-Bacău:

In situatia in care se respinge varianta propusa de ASCORO prin comunicatul de presa si din diverse motive se insistă cu varianta roșie, propun ca măcar să fie pus în valoare traseul prelungit. Actualmente este propus un singur nod, ceea ce nu ajuta cu absolut nimic comunitatile din zona.

Propunerea de optimizare o vedeți mai jos, cred că se înțelege totul de pe schițe. Cu negru este propunerea mea:

Se observa cum, in varianta asta nu doar obtinem o legatura directa a DN1A cu autostrada, dar si pe directia Brasov spre Intorsura Buzăului, adică DN10, autostrada devine centura pentru Prejmer, ceea ce va elimina traficul greu din Prejmer si va usura naveta celor de pe DN10 spre Brasov.

In plus cele 2 noduri apropiate intre centura actuala Brasov (DN1K) și A13, va facilita trecerea de pe una pe cealaltă. Posibil să fie nevoie de 3 benzi pe sens pe acea mică porțiune de DN11.

Evident ca rezolvarea nu este usoara. De aceea noi nu am cerut MUTAREA pe varianta 5, ci ANALIZAREA comparativa a acestei variante cu cea propusa de proiectant si CNIR. Analiza publicată și să vedem cu toții cum s-a luat decizia, cum au fost punctate plusurile și minusurile.

Un argument pro varianta CNIR (varianta rosie) este ca - pe termen lung - centura BV actuala va deveni supraaglomerata si va necesita upgrade. Ori varianta rosie ajuta la o descongestionare a acesteia si nu va mai fi nevoie de acel upgrade. Bine, cu mentiunea ca trebuie neaparat nod A13 / Dn11 la Harman, si nu cum e desenat acum fara nici un nod acolo.

Gasesc ideile dlui Budescu si ale CNIR in general bune sau chiar foarte bune, cu unele observatii. Cel mai important este ca exista o gandire, o strategie. Cineva isi bate capul ca o optimizare a costurilor. Asta e cel mai important. Observatiile mele sunt insa urmatoarele:

• sensul drumurilor express in Europa nu este de a economisi 10% sau poate cu compromisuri suplimentare 20% din cost, ci de a economisi sume importante de bani ACOLO UNDE O LARGIRE AR COSTA EXORBITANT. Unde adica? La intrarea in marile orase, unde avem multe constructii existente, deci deranjul pentriu orice metru expropiat in plus ar fi enorm, costurile enorme. PLUS ca fix tot la intrarea in marile orase sunt 99% masini mici si atunci este OK o ingustare a benzilor, o ingramadire. Renuntarea la banda de urgenta etc...
• in schimb renuntarea la banda de urgenta sau proiectarea uneia usor mai inguste in camp ESTE O PROSTIE! Cu atat mai mare, cu cat drumul va fi folosit de mai multe camioane, care reduc enorm vizibilitatea si creste dramatic riscul de accident cu un vehicul in pana. O pana inseamna un ceas care ticaie pana la impactul cu un vehicul greu, adica ultimele 10-20 de minute de trait pentru aceia care nu se refugiaza in spatele parapetelui de protectie
• cu cat un drum express este mai lung, cu atat apare mai mult relaxarea si atentia la drum devine redusa, pentru ca nu se intampla nimic. Acesta efect psihologic maximizeaza sansele unor accidente grave cu morti.

De aceea pledez si pledam la ASCORO pentru pastrarea benzii de urgenta de 2,5m latime la drumurile express la șes. Suplimentar pledam pentru adoptarea standardului de autostrada plina la DRUMURILE PRINCIPALE DE TRANZIT cu multe camioane. Cum este de exemplu DeX12 Pitesti - Craiova. Sau A7 Suceava - Siret. Sau DeX16 Arad-Oradea.

Cel mai lung drum express din Germania are doar 40 km! De ce? Exact din motivele expuse mai sus. Mai mult, drumurile express din Germania si Franta au in general banda de urgenta cu latime normala, de 2,5m. In Austria cel mai lung drum express are 110 km si este cu trafic redus, inlusiv putine camioane.

Alte observatii:

• eliminarea obligatiei ca DX sa fie la minim 1,2m peste cota terenului din jur: absolut de acord, inclusiv automat renuntarea la parapetele lateral acolo unde drumul este la o cota apropiata de teren.
• realizarea de alveole de urgenta cu renuntarea completa la acostament sau banda de urgenta: da, de acord, in sau langa orase mari si in relief de deal si munte
• reducerea latimii spatiului median si folosirea spatiului castigat pentru benzi mai late: da, de acord, cu exceptia reliefului montan si in orase, unde dimpotriva latimea trebuie sa poata fi redusa pana la 3m pe benzile 2,3 etc - doar prima banda sa ramana de 3,5.
• utilizarea exclusiva de parapeti din beton: da, da si da. Metalul se importa, betonul se produce local, exista statii in orice judet iar construtorii au oricum statii de betoane pe santier si le pot face in-house; ciment, pietris, apa si ceva armatura, toate se produc local.

Unde s-ar preta excelent standardul de drum express fara banda de urgenta si cu benzi ingustate? La DR - drumurile radiale din jurul Bucurestiului. Daca este loc, mai bine 3 benzi, decat o banda de urgenta la aceste DR.