Cine are chef, aici un video cu alte aspecte despre beton (totusi unele aspecte nu sunt 100% corecte, daca aveti intrebari puteti sa ma intrebati. Ca sa dau un exemplu, spune acolo ca dupa 2 saptamani betonul se maturizeaza la ca. 70% din rezistenta de calcul, aia la 28 de zile; ori nu e asa, deja dupa 2-3 zile este undeva la 80-90%, depinde de mai multe aspecte, cum ar fi si temperatura; asa ca se decofreaza intr-o veselie a doua zi dupa turnare la structuri verticale, pereti, stalpi, iar la placi dupa 5-7 zile pe timp calduros, pastrand sustineri provizorii cu popi din loc in loc):

10 lucruri despre BETON interesante și utile + GIVEAWAY

Sa mai precizez unele aspect ca sa nu apara confuzie:

• priza betonului e prima etapa de intarire, de la fluid la solid. Dupa 2-3 ore poti sa calci pe el si nu se mai deformeaza, nu raman urme
• maturizarea betonului este cresterea treptata a rezistentei in timp, pana cand la 28 de zile atinge o rezistenta teoretic calculata
• in practica la 2-3 zile deja este la 90% din rezistenta la 28 de zile
• la 14 zile in conditii normale s-a depasit cu mult 100%, trebuie sa fie undeva la 120-130% din rezistenta teoretica de calcul
• procesul de intarire si crestere a rezistentei continua timp de decenii, dar cresterea devine tot mai lenta si greu de masurat; la structuri supuse vibratiilor cresterea rezistentei poate fi anulata de aparitia fisurilor si in ansamblu sa scada de la un moment dat
• cum de se ajunge le rezistente de 150-200%? Simplu: in calcul se iau tot felul de coeficienti de siguranta; cum ar fi coeficientul de "Dorel", care este de 10-40% - adica omul care amesteca si vibreaza betonul poate sa nu o faca perfect si atunci asta se compenseaza cu un astfel de coeficient; daca ar lucra perfect structura ar fi perfect omogena si peste tot 140% rezistenta sa zicem; dar nu este asa, si poate intr-un punct avem reducere de 40% prin neomogenitate - dar tot vom fi inca la 100% si nu pica structura. Apoi si pietricelele din beton (agregatele) nu sunt perfecte, poate fi una prea ascutita, etc.. alt coeficient de siguranta. Incarcarile care se iau teoretic, de ex. un camion de 60 de tone - pai putem noi inginerii sa ne bazam pe respectarea tutoror normelor de catre firme --- nici vorba, asa ca incarcarea este crescuta prin alti coeficienti, specifici tipului de cladire (la un acoperis peste un grajd mai putin, la un spital mai mult...)

Vești bune pe lot Coni-Trace:

• a început eclisarea
• sunt pe drum ultimele componente ale podului metalic nod Mizil

A7 pod peste Buzau:

Autostrada A7 Buzău-Focșani Lot 1 | #UMB | Pod peste râul Buzău | 2025.03.07

Concluzia mea: arata bine lotul Coni-Trace. Pentru o deschidere prin aprilie-mai 2025. Cu o intarziere fata de termenul contractual de jumatate de an. Ma refer evident la termenul prelungit, adica noiembrie 2024. Dar au circumstanta intarzierilor enorme la structurile metalice si ar fi o prostie sa-i blamam sau injuram. Pur si simplu toate firmele au avut aceasta problema si se vede cum au sarit si Coni-Trace si Pizza pe lot 1, si WeBuild la Merisani, si UMB la Ramnic si Buzau imediat ce a venit structura au sarit cu toate fortele sa termine aceste puncte critice (era sa zic ca a sarit si Aktor, dar la Aktor saritura e mai degraba o ridicare din sprâncene si cam atât.

Exact. A fost invidie. Si speranta ca nu se va realiza, ca sa se realizeze acum dupa alegeri, cand poate cu ceva noroc vine USR inapoi la guvernare. Ei au fost la guvernare, au avut ministru si au plecat ca prostii. Puteau ei sa se laude cu aceste realizari. Asa ele sunt bifate la Grindeanu si Ciolacu, desi noi insiderii evident ca stim ca meritul este al tuturor ministrilor, sefilor CNAIR si oamenilor implicati din ultimii 10 ani (de ex. A7 s-a lansat in formula novatoare FIDIC ROSU, care iata da roada, in 2016, pe vremea lui Ciolos).

Au sperat sa se deschida cat mai putin, sa poata sa puna tunurile pe ei. Grindeanu a promis 250 km in 2023 + 2024. Si iata ca sunt peste 270! (si mai sunt si 140 km de centuri 1+1 numai in 2024, cu care nu se lauda nimeni, dar eu consider si asta o mare realizare)

Acum o tot dau cu "mare surpriza" "au lucrat incredibil". O brambureala penibila. Nu e nici o surpriza, intentia lui Umbrarescu a fost din prima clipa sa dea drumul anul asta la Focsani-Buzau integral (incl. pod Buzau) si iata a reusit 98% (mai lipseste si acea bretea la Focsani Nord spre DN 1D). Asa ca in ce consta marea surpriza? La fel si Ozaltin de la inceput au zis ca incearca anul asta sa termine. UMB la DX12 la fel, etc..

mi-aduc aminte de procentele de progres care se raportau oficial și cum multă vreme s-au cramponat de ele ca dovadă supremă ca e imposibil de terminat anul ăsta. Penibil, pentru ca anterior criticau mereu raportările ca nefiind f corecte, acum deodată erau sfinte.

A7 Pl-Bz Lot 1:

Autostrada A7 Ploiești-Buzău Lot 1 | #Pizzarotti #Retter | Nod rutier cu DN1D | 2025.01.28

Urmeaza si lot 2, maine poate si 3.

@FMFM Ai si n-ai dreptate:

1. Este normal ca orice firma sa caute sa faca simplificari si astfel sa castige bani.
2. Totusi in cazul unor modificari de proiect si suma pe care o primesc scade, daca astfel pun in opera cantitati mai mici, sa zicem de piloti forati. Asa cum primesc in plus, daca solutia este mai complexa.
3. Solutia adoptata de UMB presupune mai putini piloti forati, dar un volum mai mare de excavat. Se realizeaza astfel o zona plata mai mare, o zona tampon, la mare distanta de autostrada. Ei au plecat de sus din acelasi punct ca si in proiectul initial si au sapat "mai vertical". Asfel apare undeva o platforma mai mare, care are rol de buffer in caz ca totusi ceva o ia la vale. Solutia noua este mai sigura. Pun o schita:

4. Orice modificare trebuie avizata de minim 2 ingineri. Unul de la CNAIR si unul de la superviser. Nu e cum pare din comentariul tau, ca suntem in Romania sat fara câini.
5. Da, poate ca vis-a-vis de UMB exista o simpatie in structurile statului roman, CNAIR, etc. Si eu recunosc ca sunt mandru ca exista o firma romaneasca asa de mare si capabila si pana la urma orice tara isi sustine si creste firme. Si da, ai dreptate, simpatia asta nu trebuie sa duca la solutii nesigure sau care implica in viitor investitii mai mari, refaceri etc...

@razvantu iti raspund in calitatea mea de inginer constructor, adica poti avea incredere:

• betonul se intareste pana la o temperatura de -10°C, fara nici un fel de aditivi speciali
• acest lucru se datoreaza faptului ca reactia de intarire a betonului este una exoterma (exoterm = care emana caldura)
• daca mergi dimineata pe racoare pe un santier si muncitorii decofreaza un perete turnat in seara anterioara o sa vezi ca este cald. Foarte placut cald. Si aburind.
• priza betonului dureaza cam 2 ore, dupa aceea este tare si poti calca pe el
• totusi, cu cât e mai frig procesul este mai lent - fiind mai lent, emana si mai putina caldura, ceea ce face procesul sa fie iarasi mai lent - un cerc vicios al frigului
• asadar iarna pe frig se folosesc acceleratori de priza - aditivi care se pun in beton si fac sa prizeze mai repede - automat trebuie sa-l lucrezi repede, adica nu are voie sa stea in cifa prea mult, trebuie pompat repede, vibrat repede etc.. Si aditivii costa bani

In conditii NORMALE torni beton pana la temperatura aerului de +5°C, pentru ca nu te astepti noaptea sa scada sub -5°C si atunci e ok. Daca vrei sa torni sub +5C trebuie sa iei masuri, gen sa verifici prognoza, sa nu scada noaptea sub -5, sa pui aditivi de accelerare, etc.

Daca torni beton la sub -5°C temp. aer, betonul trebuie incalzit dupa turnare: se face de exemplu o incastrare, adica o "casã" de lemn si folii de plastic in jurul lui, un fel de sera. Si se baga incalzitoare diesel.

Legat concret de podul Buzau, zilele astea sunt anuntate minime de -2°C, nu scade sub acest nivel. Iar ziua plus grade serios. Nu este nici un motiv ca UMB sa se opreasca din a turna tablierul de la Buzau. Dar au fost aspru criticati de diversi necunoscatori si prefera sa nu existe discutii, fiind un santier urmarit.

La cum pare le-a crapat placa zdravan. Adica are multe fisuri. Si exact acele fisuri le etanseaza, ca sa nu poate sa intre apa sau aer, sa existe riscul sa rugineasca armatura.

Normal nu e si nici bine nu e.

Cauza problemei ar putea fi utilizarea unui beton cu rezistenta inalta - acestea tind sa fisureze, avand mai mult ciment si unul ultrareactiv, care are nevoie de multa apa pentru reactia chimica de pietrificare. Nu are destul apa, crapa. De aceea trebuie udat. Sa fie ud permanent in primele 2-14 zile, depinde de cat de ultra-rezistent este si de caldura de afara.

Alternativ se acopera betonul cu folie de plastic, sub care se produce condens si macara apa din beton care se evapora revine inapoi prin acest condens.

Alta cauza poate fi folosirea unor acceleratori de priza - folositi iarna ca sa nu dureze pe frig prea mult priza, sa nu te prinda noaptea cu temperaturi mult negative. Ori efectul este ca si la betoanele de inalta rezistenta: reactia de intarire este accelerata, are nevoie de multa apa. Daca exagerezi si pui prea mult accelerator.. si daca apoi nu e asa de frig, ci invers a doua zi bate un soare torid si ei nu au acoperit cu folie....

Deci au turnat vara si au uitat sa ude / sa acopere cu folie, ori au turnat acum recent si au bagat prea mult accelerator, respectiv in loc sa fie frig a fost cald afara si trebuia tot asa sa acopere cu folie sau pâsla, sa nu bata soarele direct.

Si mai exista o cauza posibila: au uitat sa puna armatura la partea superioara sau au pus-o, dar e prea jos. Acoperirea de beton trebuie sa fie cam de 5cm la structuri din astea expuse mediului in timp. Daca insa de la armatura pana la fata betonului sunt 10cm, beton crapa. Pentru ca intre altele asta e rolul armaturii si chiar din calculul static iese ca e suficienta o bara de 5mm la jumate metru una de alta, in practica se pun bare constructive, minim fi 10mm la o structura din asta si distantate la max. 15cm intre ele - cu exact acest rol de a opri fisurarea. Asta cu armatura pusa prea jos in placa sau lipsa ar fi grava.

Ce e de facut? Trebuie vazut daca fisurile sunt doar superficiale si intra in placa doar maxim 5cm (pana la armatura). Atunci e relativ ok, sunt fisuri din contractie si structura de rezistenta nu este afectata. 90% din rezistenta este data de grinzi, nu de placa de suprabetonare, iar 90% din rezistenta oricarei structuri de beton este data de armatura, nu de beton - asadar daca placa este fisurata doar superficial, asta nu afecteaza deloc rezistenta intregului pod, iar daca fisurile continua si mai jos prin toata placa atunci rezistenta intregului pod este afectata ceva gen 1%. DAR, extrem de important, ca sa reziste armatura in timp nu are voie sub nici o forma sa ajunga apa sau / si aer la ea. Si asta fac acolo muncitorii: astupa fisurile sa nu intre sub nici o forma apa / aer. Trebuie facut temeinic, nu superficial! Daca cumva fisurile ajung si pe dedesubt, trebuie etansat si acolo. Si o sa fie motiv de inspectie extra pe toata durata de viata a structurii - adica neaparat trebuie consemnat in cartea structurii si inspectiile viitoare sa arunce un ochi critic - important mai ales peste vreo 30-40 de ani.

Sa sparga acum placa si sa o refaca nu e neaparat o solutie mai buna: vibratiile de la spart pot afecta si grinzile, chiar si pilele daca se face cu aparate grele. Cu picamere mici o sa dureze o vesnicie, deci nu merge. Apoi conlucrarea dintre ce ramane si nu se sparge si betonul nou - iarasi o problema in timp. Armatura merge partial pana jos, la predale - va fi afectata la spart, poate o mai si taie ici colo ca nu pot sa scoata ce sparg altfel - problema. Asa ca nu incurajez si poate fi mai mare daraua decat ocaua.

Am incredere ca acolo si-au dat cu parerea niste ingineri si s-a luat cea mai buna masura. Repet: nu trebuie ascuns nimic si facute controale in timp.

Structurile de beton armat DE REGULA (exista si exceptii) au un mare avantaj: o prabusire se anunta din timp prin fisuri din ce in ce mai mari, etc... Se poate vedea la controale. Nu are loc o prabusire brusca. Cele bruste sunt legate de neglijenta la controale sau de probleme la reazeme, acolo unde tablierul se sprijina pe pile - adica nu de fisuri in mijlocul structurii.

Inca ceva IMPORTANT: TOATE STRUCTURILE DE BETON FISUREAZA. REPET: TOATE! Doar ca prin proiect se limiteaza fisurile. La structuri expuse si mai mult. De regula la 0,1 sau 0,2mm fisura maxim admisa. Ca sa nu cada structura ar fi suficient sa se limiteze si la 2-3mm fisura maxima, clar vizibile cu ochiul liber. Cu cat limitezi mai mult fisurile, cu atat cresc costurile, pana la valori astronomice. Asa ca IN SINE, faptul ca avem fisuri nu este ceva nenormal. Marimea lor, adancimea lor, asta conteaza la stabilirea gradului de ingrijorare si desigur trebuie tratate, colmatate si impermeabilizate.

E bine ca se pun si aceste grinzi, incaseaza Mapa ceva bani si poate ii ajuta pentru restul lotului. Dar mult mai util ar fi sa mai primeasca AC pentru cateva structuri. Ideal sa cuprinda si un tunel, sa se apuce si acolo de treaba.

La fel si pe lotul 3, nu stiu ce o tot freaca cei de la CNAIR si MT, de nu dau mai mult AC. Deocamdata sunt doar 10 km cu AC. Macar de ar da AC de la Tigveni spre zona unde deja este AC. Ar fi inca vreo 15km si atunci chiar pot demara ca lumea lucrarile. In partea cealalta, spre lot 2 AC-ul nu poate fi dat ca nu avem AM si AM-ul se revizuiste impreuna cu cel pe lot 2.... si mai dureaza.

La modul realist probabil nici la anu pe vremea asta nu o sa avem AC integral Sibiu-Pitesti. Si asta duce finalizarea bine dincolo de 2030.

Unde arde tare inseamna ca avem ambuteiaje. Adica economia vrea sa se dezvolte si este infrânata. Avem o gatuire. Ajutam toata tara daca eliminam acele gâturi si creste PIB-ul, scad pierderile transportatorilor, creste precizia livrarilor si devenim mai seriosi. Ambuteiajele mai alunga si turistii pe termen lung, desi poate ca deseori contribuie din plin la aparitia lor: de ex. Valea Prahovei. Si ca sa ramanem la Valea Prahovei, de ex. Predeal a decazut rau in ultimii 10-15 ani. Pentru ca e dincolo de ambuteiaj, deci greu de accesat.

Efectiv unde sunt blocaje se poate naste saracie! De aceea nu doar ca trebuie facute prioritar acele zone unde sunt blocaje, mai mult: trebuie efectiv sa ne aruncam asupra lor, sa debirocratizam la maxim procedurile, sa concentram banii aici si sa nu cumva sa-i aruncam aiurea prin locuri prin care traficul este fluent, gen Focsani-Braila-Tulcea-Constanta sau Bacau-Piatra Neamt, etc...

Ce nu se termina in 2026

• A0 nord Pizza
• A13 Fagaras-Avrig (poate si pana la Boita sau poate doar anumite bretele)
• capetele A8 din PNRR (UMB si Nurol)
• A1 Holdea-Margina
• A3 Suplacu - Chiribis
  (in esenta ceea ce acum este incipient, dar exclud A1 lot 2+3, unde nu vad nici o sansa pentru 2027 - poate doar cu ceva noroc de la nod Tigveni mai departe pana la nod Suici)

si sanse 50% pentru:

• A7 Pascani - Suceava
• A8 Motca - Iasi sectiunile prioritare (adica Motca - legatura cu turbionul si Tg. Frumos - Iasi)
• A4 Constanta - 23 August
• ceva pe Craiova-Filiasi
• poate ceva pe A11 (DX16) Arad - Oradea
  (adica cele cu licitatii avansate si relief usurel sau clauze de finalizare rapida)

Sper sa mai scoata cat de curand si ciotul A3 Cristian-Codlea, care se poate executa in 12-15 luni. Ar fi si aici sanse pentru 2027.

Tunel 400-600m langa Brasov pe A13:

ARENA Constructiilor  /  mart. 27

Autostrada A13 Brasov – Bacau: Un tunel intr-o zona protejata ar putea face proiectul si mai dificil – ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura

Autostrada A13 Brasov – Bacau: Un tunel intr-o zona protejata ar putea face proiectul si mai dificil

Din pacate o autostrada trasa printr-o zona saraca nu este vreo solutie minune pentru acea zona. Nu ajuta direct si nici indirect la dezvoltare. De ex. satele din Giurgiu si Dambovita pe unde trece A1 de 55 de ani si inca e multa saracie pe acolo. Calarasi si Ialomita, judete prin care trece A2 - chiar si imediat cum iesi din Bucuresti - saracie.

In schimb Iasi-ul arata intr-un fel. Se vede un alt nivel de trai, se vede civilizatia. Si in oras, si prin sate si pe camp. Si cea mai apropiata autostrada e la 300km! Da, ok, cartierele de blocuri comuniste nu pot sa dispara peste noapte si aspectul din interiorul lor este asa cum este - si in Iasi. Pata comunismului nu o sa dispara in urmatoarea 100 de ani, n-ai ce-i face. Valabil si la Bucuresti, si la Cluj, Timisoara sau Oradea.

Da, din pacate se arunca cu bani pe proiecte de importanta secundara (nu am zis inutile). Si sunt altele mega necesare mult mai importante, gen A3 Ploiesti - Brasov, A13 Brasov - Fagaras si A6 Craiova - Lugoj.

In primul rand A3 Ploiesti - Brasov. Pentru multi bucuresteni lipsa acestei autostrazi da imaginea incompetentei si neputintei acestei tari. Si nu merita aceasta pecete, pentru ca nu suntem in halul asta de incompetenti sau de neputinciosi, dimpotriva in multe privinte Romania si romanii sunt buni si capabili.

Iar Ploiesti - Brasov este chestiune de importanta zero - cum spuneam si pentru mentalul nostru colectiv - asadar ar trebui sa se ocupe personal presedintele tarii si prim-ministrul. Nu mai vorbim ca ar trebui sa fie zilnic pe agenda ministrului si ar trebui sa existe un secretar de stat cu rol de coordonare special numai pentru acest proiect.

Nu zic, se circula prost pe DN15. 50% din drum este in localitate. Execrabil. Dar fiecare la timpul lui si in ordinea corecta. Plus ca aici un drum 1+1 nou pe aliniamentul propus pentru DX ar fi fost arhi-suficient. DX-ul o sa fie pustiu, 70% din trafic o sa ramana oricum pe drumul actual, fiind local. Ca deh, e singurul bulevard al acelor localitati.

Vedem si la centura Alexandria, care este 1+1. Absolut suficienta si extrem de utila. Nu oriunde trebuie imediat 2+2. Barlad, 1+1, libera. Caracal 1+1, liber. Caransebes 1+1 si se circula destul de ok, mult din trafic dispare in Caransebes. etc

https://www.cnir.ro/7-oferte-depuse-pentru-proiectarea-si-executia-drumului-expres-bacau-piatra-neamt/

OFERTELE DEPUSE :

Ofertant unic – Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret A.S.,
Asociere – Trace Group Hold (Leader),YÜKSEL İNŞAAT ANONİM ŞİRKETİ,CITADINA 98,OLDROAD CONSTRUCT,CREATIVE ROAD DESIGN,ADD GLOBAL DESIGN S.R.L.,TANCRAD,
Asociere – SA & PE CONSTRUCT SRL (Leader),TEHNOSTRADE S.R.L.,SPEDITION UMB,
Asociere – PRECON TRANSILVANIA S.R.L. (Leader), Automagistral-Pivden SRL,CONEXTRUST,
Asociere – BOG’ART (Leader),ROTARY CONSTRUCTII MENTENANTA,CONCELEX,X-WAY INFRASTRUCTURE,
Asociere – BISKON YAPI ANONIM SIRKETI (Leader),ILGAZ CONSTRUCTION,STRACO HOLDING,
Asociere – DANLIN XXL (Leader),GROMA HOLD LTD, Intertranscom Impex S.R.L.,EVROPEISKI PATISHTA,ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII DRUMURI SI AUTOSTRAZI,

Contractul estimat la 6,7 miliarde lei este licitat într-un singur lot și are o durată de realizare de 48 de luni, din care 12 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor). Finanțarea investiției se va realiza din fonduri externe nerambursabile, Programul Transport 2021-2027 și de la Bugetul de Stat.

Pe traseul care se desfășoară în județele Bacău și Neamț vor fi construite :

30 structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aprox. 16 kilometri. Din cele 30 de lucrări de artă, două structuri au peste 1000 de metri, cel mai lung fiind viaductul de 1072 metri la nodul rutier de conexiune cu Autostrada Moldovei A 7, secțiunea Bacău-Pașcani,
5 noduri rutiere : nod rutier tip ,,trompetă” -conexiune A7 la km 0, nod rutier Racova pentru conexiunea cu DN 15, nod rutier Podoleni, nod Săvinești și nod rutier Piatra Neamț
Spațiu de servicii tip S 3 (stânga-dreapta)
Centru de Întreținere și Coordonare (CIC)

Dintr-o postare pe pum a lui @tom_sawyer inteleg ca UMB nu are AC complet pe lotul cu tuneluri de la Holdea. Ar mai lipsi "o galerie intre zona cut+cover si iesirea spre Holdea".

Ciudat, dar asta face ca UMB sa priveasca viitorul relaxat. De altfel toate discutiile cu incadrearea in PNRR etc, pe ei nu-i intereseaza si nici pe alti constructori. In contractul lor nu scrie nicaieri de asa ceva. Ei isi primesc banii de la stat si e treaba statului cat poate fi rambursat prin PNRR.

In plus agitatia si asa e doar pe jumatate utila: banii din rutier pe PNRR sunt doar imprumut, oricum trebuie returnati de Romania. Doar dobanda imprumutului este sub 1%, fata de 5-7% cat se imprumuta Romania acum.

A7 centura Biala (BG):

Автомагистрала [A7] Русе - Велико Търново (обход на Бяла) (26.03.2025)

Pe scurt, fata de acum un an progresul este aproape nul.