Vesti bunicele de pe A7:

• lot 2 Trace, km38: maine 19.08 se apuca de treaba sa faca ultimele rigidizari, consolidari, etc, dupa ce pare-se ca s-au pus toate partile de acord si expertul italian a agreat solutiile propuse, inclusiv a verificat calculele de rezistenta si sunt ok
• UMB a revenit normal la lucru

Comunicat de presă ASCORO

A7 Ploieşti – Buzău lot 2: Autorităţile refuză deschiderea unei autostrăzi finalizate!

Lotul 2 al Autostrăzii A7 (Ploiești–Buzău), atât de așteptat de șoferi și comunitățile locale, este tehnic finalizat. Cu toate acestea, liniștea autorităților este mai apăsătoare decât zgomotul traficului care ar fi trebuit deja să circule pe acest tronson.

De luni de zile, șoferii și locuitorii din zonă așteaptă inaugurarea, însă din partea Ministerului Transporturilor, CNAIR sau a purtătorilor de cuvânt oficiali nu există nicio comunicare clară privind o dată fermă de deschidere. În locul transparenței, au fost oferite doar estimări vagi.

Probleme semnalate:
• Întârzieri repetate cauzate de erori și remedieri succesive.
• Un ministru al transporturilor absent din acest subiect.
• O conducere CNAIR fără reacție publică.
• Un departament de comunicare incapabil să furnizează măcar un termen orientativ

Consecințe directe:

• Orașul Mizil este sufocat zilnic de trafic (centura Mizil nu rezolvă problema, nu are legătură cu traficul de pe A7 sau spre A7)
• DN1B, între Mizil și Buzău, este într-o stare deplorabilă, comparabilă cu un drum „bombardat” sau rezultat al unor lucrări fără control de calitate.
• Aproape zilnic sunt raportate accidente rutiere pe DN1B, unele grave. Siguranta pe autostrada este cu mult mai bună: este eliminat riscul coliziunilor frontale, dispar pătrunderilor pe contrasens pentru a depăși, nu se circulă prin localități și nu există intersecții simple cu viraje periculoase la stânga.
• Autostrada ar atrage și din vehiculele de pe drumul morții DN2 Buzău – Urziceni – București.
• O autostradă finalizată zace nefolosită, în timp ce comunitățile și șoferii suportă consecințele.

Întrebarea de fond: Ce se așteaptă? O tăiere de panglică? Un moment politic mai convenabil? Alegerile?

Cerem transparență și asumare!

În cazul podului de la km 38, peste tot în lume se caută rapid rezolvări provizorii pentru a permite traficul:

• se limitează numărul de benzi
• se impun limite de tonaj
• se impun limite de viteză
• se proptește podul cu susțineri provizorii suplimentare
• dacă problemele sunt așa de grave, încât nici măcar autoturisme cu viteză limitate nu pot fi lăsate pe pod, atunci se construiesc variante provizorii

Exemplu din Austria: La podul Europa care leagă Italia de Austria prin pasul Brenner, după ce au fost descoperite probleme grave, subliniem grave, la structură, traficul nu a fost închis, ci a fost redus numărul de benzi de la 3 la 2 pe sens, din care camioanele au voie doar pe prima, viteza limitată la 80 km/h și pe unele deschideri a fost realizat sub pod un fel de al doilea pod pe care în cel mai rău caz să cadă podul principal, dar maxim 6cm, pentru a evita o catastrofă. În următorii 10-15 ani va fi construit un pod nou. O oprire a traficului prin pasul Brenner în această perioadă ar fi dus la ambuteiaje mai grave decât la noi pe Valea Prahovei și la pagube economice fabuloase pentru transportul de marfă din centrul Europei.

Pe A7 Ploiești - Buzău podul de la km 38 poate fi sprijinit suplimentar fără nici o problemă, chiar permanent, sub pod fiind teren agricol. Realizarea unor sprijiniri suplimentare este o chestiune de câteva zile!

Dacă Lotul 2 nu este pregătit de deschidere și nici nu se întreprinde nimic pentru o deschidere cu limitări, conducătorii auto și opinia publică merită o explicație clară. Dacă tronsonul este finalizat și circulabil, autoritățile trebuie să anunțe oficial data deschiderii.

Este rolul politicienilor de la vârful MT și a directorilor din CNAIR să evalueze toată paleta de soluții posibile. Pentru asta i-am votat, pentru asta îi plătim: pentru soluții, nu pentru ascunderea sub preș.

Solicităm Ministerului Transporturilor și CNAIR:
1. Să ofere un răspuns oficial privind stadiul exact al lucrărilor.
2. Să anunțe o dată realistă pentru inaugurarea Lotului 2.
3. Să comunice public minim o dată pe săptămâna evoluția situației. In definitiv publicul este cel care prin taxe și impozite plătește atât angajații CNAIR, cât și lucrările la autostradă și astfel este dreptul publicului să fie la curent cu situația.
4. Dacă problemele de la km38 nu sunt grave, să deschidă IMEDIAT traficul, la nevoie cu limitări.

ASCORO, 16.09.2025

Am citit acum pe pagina de facebook @DEx-Focșani-Cta hai sa zicem asa "indoielile" oamenilor legate de corectitudinea joantelor care se fac acum la km38. Pana la urma cine nu e in domeniu nu poate decat sa intrebe si in lipsa unui raspuns sa-si dea cu parerea "vizual".

O sa luam o poza si o sa va explic, cu precizarea ca eu sunt inginer constructor si ca am studiat constructii metalice si imbinarile prin sudura / suruburi.

Ideea imbinarilor de orice fel este sa se creeze o continuitate a structurii compuse din mai multe elemente. Structurile sunt prea mari ca sa poata fi aduse dintr-o bucata din uzina, de ex. podul de fata are peste 100m lungime si aprox. 25m latime - imposibil de transportat intr-o bucata.

Ce este CEL MAI IMPORTANT DE INTELES de catre cei care nu sunt din domeniu: scopul imbinarii este de a crea continuitate, ca si cand acea intrerupere nu ar exista. Pentru a fi siguri de asta, IMBINAREA TREBUIE SA FIE MAI REZISTENTA DECAT ELEMENTELE IMBINATE!

Ca sa fim siguri ca se intampla asta, de regula se foloseste acelasi material de 2 ori. 2x. Ai de imbinat o tabla de 10mm? Atunci pui 2 table de 10 mm, una pe o parte, una pe partea cealalta. Si strangi zona de imbinare ca intr-o menghina. Dar cum asiguri legatura intre cele 2 table suplimentare si cea de baza? Ai 2 variante principale:

• prin sudura
• prin suruburi

Asadar in ambele cazuri JOANTA este compusa din 2 piese de aceeasi grosime si aceeasi latime ca si piesele de baza.

Ca sa asiguri ca nu cedeaza suruburile, resp. sudura se face o dimensionare. Fiecare surub are o rezistenta data de normative, fiecare cordon de sudura o rezistenta per cm lungime si functie de grosimea sudurii, care desigur nu poate depasi grosimea pieselor sudate. Din calcule ies cate surburi sunt necesare si la ce diametru (se alege cel mai mic diametru la care inca incap suruburile), resp. caracteristicile cordoanelor (eventual la sudura poate fi necesara cresterea grosimii pieselor joantei, ca sa rezulte o sudura mai groasa).

Si acum poza va rog:

1. Am aratat unde avem predala din beton (scris negru) si unde avem grinda metalica (rosu). Partea cu predala NU NE INTERESEAZA, nu face parte din structura de rezistenta propriu-zisa capabila sa duca incarcarile longitudinal spre picioarele podului (predalele doar duc incarcarile spre grinda metalica). Ce ne intereseaza pe noi este grinda metalica.
2. In poza vedem 2 grinzi metalice, notate pe galben cu P1 si P2. Si cu linie galbena este locul in care se termina, unde cele doua piese P1 si P2 venite pe trailere separate au trebuit imbinate pe santier.
3. Grinzile metalice sunt compuse din 3 elemente sudate intre ele in uzina, A, B si C. A=tampa inferioara, B=inima (si mai este una simetric, care nu se vede in poza), C=talpa superioara.
4. Initial s-a mers pe o sudura cap la cap a celor 2 piese metalice, o solutie moderne si noua, cu consum redus de material (nu necesita joante), prin care legatura se realizeaza pur si simplu din acelasi material cu restul grinzii. Se umple golul intre grinzi prin sudura cu acelasi material. Dar P1 si P2 trebuie sa aibe fix aceeasi grosime si sa se potriveasca perfect, nu atunci cand potrivesti perfect o inima, cea de partea cealalta sta la 5cm cascata. Adica din uzina piesele P1 si P2 trebuie sa vina cu o toleranta admisa in metal de max. +/-2mm ! (e ceva). Din pacate nu s-au incadrat asa ca au improvizat la fata locului si de aia nu au iesit sudurile conforme.
5. AICI rog pe @DEx-Focșani-Cta sa fie atent si sa explice poate la randul lui pe facebook pe canal. Joanta 3 pe care o realizeaza acum FACE PARTE DINTR-UN ANSAMBLU DE JOANTE! Nu e ceva pus in mijlocul nimicului. Au facut deja in aprilie-mai joantele cu suruburi 1 si 2, care asigura continuitatea P1 cu P2 la nivel de talpa inferioara si inimi. Dar nu au putut face cu suruburi la talpa superioara. Si acum vine aceasta COMPLETARE. Astfel incat si talpa superioara sa fie continua!

Asta este ce au spus expertul italian si superviserul dupa finalizarea eclisarii cu suruburi: "bine - bine, si talpa superioara ?" Si "da, la inceput o sa tina, dar daca fix de acolo o sa plece in timp o fisura sau o cedare ?"

Sigur, calculele spun ca mergea si fara joanta 3. Pentru ca, asa cum am subliniat, joantele 1 si 2 ofera o rezistenta superioara pieselor de baza, care acopera si flinticul de talpa superioara. Nu uitati ca pe interior exista inca o placuta la fiecare joanta. Dar pentru siguranta 110% au cazut toti de acord sa se execute si flinticul ramas, talpa superioara - joanta care acum pare rahitica comparata cu tot podul, dar daca intelegem ca este doar o COMPLETARE, atunci vedem lucrurile altfel.

Cu podul a răspuns @sonicstorm , mai mult nu e de adăugat.

Legat de prezența mea pum, nu vreau să intru în detalii, nu are rost. La modul general, fara legătură cu mine, divergentele sunt legate practic de un singur aspect: hate-ul pum (de fapt doar al monarhului) la adresa UMB. Noi aici nu iubim UMB, nu-i lăudăm, doar comentam la fel ca despre orice alt constructor, pe un ton neutru.

Informatii pe surse: 22-23 deschiderea Focsani - Adjudu Vechi. Din pacate nu 100% sigur, ci înca cu emotii.

Pentru Adjudu Vechi - Bacau targhetul este de Paste 2026, plus eventual cateva saptamani daca e vremea nasoala iarna. In orice caz intentia este sa se deschida la pachet tot tronsonul acesta, nu intai pana la Racaciuni.

A7 Buzau Sud-Est, nod cu DN2 (Spataru):

Deci pare ca a fost asa la pod Buzau (informatii din gura in gura, nu din sursa directa - luati ca atare, dar e plauzibil):

• orice structura cu deschidere mare gen poduri cu grinzi de 40m din beton sau deschideri mai mari metalice se proiecteaza cu o CONTRASAGEATA. De altfel vedeti asta cand vin pe trailer, grinzile sunt indoite spre mijloc, in sus. Aia e contrasageata (burta in sus).
• cand se toarna beton si apoi asfalt pe mijloc structura se lasa cu cativa cm. Rolul contrasagetii este ca la urma structura sa fie orizontala sau aproape orizontala, nu pe mijloc sa aibe o burta in jos.
• nu e asa usor sa calculezi acea contrasageata ca sa ajunga la urma fix dreapta structura, ca betonul si metalul nu se lasa chiar cum vrei. Mai ales ca, asa cum am mai spus, structurile se proiecteaza cu rezerve, adica se fac mai solide decat iese din calcul. Ca sa compenseze pe Dorel care nu strange un surub sau defectele din fabrica ale materialelor, lipsa de omogenitate perfecta etc. Deci structura e mai rigida in realitate decat in calcul.
• si fix asta s-a intamplat aici la pod Buzau: NU S-A CONSUMAT CONTRASAGEATA! Adica dupa betonare cu grosimea indicata de proiectant, structura nu s-a lasat cat trebuia in teorie. Avea burta in sus! UMB a turnat exact grosimea indicata in proiect. Ce zice Horatiu Cosma cu +60cm e o aberatie, e o inaltime cat un copil mic. Nu poti turna 60cm in plus!!! In primul rand ca acolo erau niste predale, s-a turnat peste ele si e cat de cat drept, daca pe alocuri erau 60cm in plus se vedea un mic munte. Iar peste tot iara e exclus. Suprabetonarea are de regula 15-20cm. Nu poti turna de 4 ori mai mult! In primul rand ca se face o comanda de beton si se aduce +/- 1m3, atat. La 60cm in plus trebuiau peste 300m3 adusi in plus la fiecare turnare. Nu mai vorbim ca asta costa ca atare, pretul betonului + manopera + pompa trece de 100 € / m3, adica la un tact de 40m pe o cale trebuiau sa arunce la gunoi 30.000 € !!!! Si au fost vreo 100 tacturi de turnare!
• UMB a chemat proiectantul si a reclamat ca nu s-a consumat contrasageata
• Via Design a incercat sa dea vina pe UMB
• UMB a pus proiectantii proprii sa verifice si a demonstrat ca ViaDesign a proiectat prost

Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt. Ca sa intelegem ordinul de marime, trebuie sa stiti cam cat se proiecteaza aceasta contrasageata. Ei bine la structuri din astea metalice ceva gen 5-10cm. Sa plecam de la 10cm pe mijlocul deschiderii. Din care poate ca trebuiau sa se consume 8cm, dar in realitate s-au consumat doar 4cm. Atunci pe reazeme s-a incarcat cu mai mult asfalt ca. 4cm.

O sa ziceti: da, ca la Luctca! Si acolo au pus mai mult asfalt! OK, zic eu, dar situatia nu e comparabila. De ce:

• la Lutca s-a facut dupa ureche; aici s-a oprit lucrarea, inginerii UMB = executantul au calculat, inginerii Via Design (Consitrans) = proiectant au calculat; inginerii Tecnic = verificator au verificat si dat OK
• la Lutca podul se lasase, cedase - la Buzau e invers, podul NU A CEDAT cat trebuia din calcul
• la Lutca podul avea burta in jos si aia a fost compensata umpland si mai mult PE MIJLOCUL DESCHIDERII; Aici la Buzau podul avea burta in sus prea mare. Si ce s-a pus in plus nu s-a pus in mijlocul deschiderii, ci pe reazeme, unde avem pilele pe dedesubt. Fix pe mijlocul deschiderii NU s-a incarcat in plus!
• la Lutca am avut o varianta de pod proasta; ca si cel din Italia prabusit cu un an inainte (la Genoa), ambele construite in anii 60-70, cu o varianta inovatoare atunci : pod hobanat cu hobane din beton!!!! In conditiile in care betonul nu tine la intindere, doar la compresiune, s-au facut hobane din beton armat! Aici la Buzau avem un pod simplu si clasic: pile si tablier. Acest tip de pod nu prea am vazut in lume sa cedeze asa usor de la sine.

Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:

• nu s-a consumat contrasageata, structura era prea rigida - nici vorba sa fie prea slaba
• nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
• asfaltul in plus nu pe mijlocul deschiderilor, ci pe reazeme
• nu 60cm, ci cativa milimetri (poate ca punctual s-a ajuns la 60mm, desi e greu de crezut - dar inca o data atentie: MILIMETRI, nu CENTIMETRI)
• 3 echipe de proiectanti si-au dat girul: Via Design proiectantul general, UMB in calitate de executant si verficatorul
• UMB sunt cei care au semnalat problema, nu cei care au incercat sa o ascunda
• Via Design au incercat initial sa dea vina pe UMB, dar s-a demonstrat ca e vina lor, ca nu au calculat bine

@vladel Nu este ușor de gestionat o astfel de situație. Pe de o parte vrem libertate de exprimare și păreri variate - în esență rolul forumului. Așa ca nu poți bloca din start astfel de oameni. Ulterior cu toții suntem mai deștepți, după ce vedem schimbul de replici. Să ștergem postările iarăși nu e bine. Mai bine să rămână și toată lumea să-și poată face o părere.

PS. Am mutat 60 de postari "pe langa" de pe A7 aici pe "Carcoteala".

Masura este excelenta. 2,5m este un minim decent. Masinile mici au toate sub 2m latime, doar microbuzele si SUV-urile mari ajungand la latimi de 2,2-2,3 cu tot cu oglinda. Abia un Mercedes Sprinter (adica duba mare) are 2,02 fara oglinzi si ~2,42 cu oglinzile deschise (cele mai late variante). Camioanele au 2,55m maxim latime (fara oglinzi), altfel este gabarit depasit. Capul tractor 2,30-2,40 (fara oglinzi), iar semiremorca 2,48-2,55.

Asa ca la limita 2,50 permite si unui camion lipit de glisiera laterala sa stea in afara partii carosabile, considerand si linia groasa dintre banda 1 si banda de urgenta.

Utile si alveolele, dar trebuie indicatoare ca oprirea acolo este interzisa, cu exceptia defectarii vehiculului.

COMPARATIE CU AUSTROSTRAZILE + cu Germania.

Standardul romanesc de autostrada prevede 26m (din memorie). Cu 23m la DX (in loc de 21,5) inca suntem semnificativ sub A. Standardul german vechi prevedea 26m, cel nou (introdus 2008) prevede 31m (RQ31) pentru autostrazile noi si modernizari complete. Exista si o varianta ingustata RQ28, care ar corespunde oarecum cu DX-urile noastre. La RQ31 banda de urgenta este de 3,00m, la RQ28 de 2,5m, exact cum o sa fie la noi. Diferenta fata de latimea totala de la noi este data de acostamente si zona centrala, mult mai generoase in Germania. De ex. zona mediana este de 4,00m + cate un acostament de 0,75 de fiecare parte, astfel incat intre banda 2 si parapet o sa fie 0,75-1,00m (depinde de pozitia exacta de montaj).

Pentru DX existente o solutie ar fi dotarea lor din 2 in 2 km cu panouri VMS care sa afiseze viteza maxima. Plus camere de supraveghere. Cand se detecteaza masina oprita AUTOMAT se declanseaza alerta si:

• panourile VMS anterioare locului in care este masina oprita arata 60km/h intermitent + X rosu pe banda 1 (sau pe care sta vehiculul, poate fi si pe banda 2 in unele cazuri)
• panourile VMS cu 2 km mai devreme arata 100 km/h si sageanta galbena de retragere de pe banda 1 pe banda 2 (sau invers, dupa caz).
• o masina de politie si un camion CNAIR cu sageti de blocare a benzii 1 (cu chit de baza de depanare) sunt trimise la fata locului.

Hai sa punem si aici:

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere

CNAIR îmbunătățește normativele pentru caracteristicile drumurilor expres (DEx)! Consiliul tehnico-economic (CTE) al CNAIR a stabilit astăzi, în urma unei analize a desfășurării traficului rutier pe...

CNAIR îmbunătățește normativele pentru caracteristicile drumurilor expres (DEx)!
Consiliul tehnico-economic (CTE) al CNAIR a stabilit astăzi, în urma unei analize a desfășurării traficului rutier pe Drumurile expres din România, că trebuie aduse o serie de modificări la standardele actuale ale acestor drumuri de mare viteză:

• lărgirea platformei existente la drumul expres de la 21,50 m la 23,00 m, pentru asigurarea unei benzi de staționare de urgență de 2,5 m;
• amenajarea unor alveole destinate staționării de urgență a autovehiculelor.
  Aceste alveole vor fi amenajate la intervale de minimum 1,5 km și maximum 3 km, în zonele unde sunt asigurate condiții de vizibilitate și vor avea o lungime de 145 m.
  Pentru drumurile expres existente (DEx Craiova-Pitești și DEx Tureni-A3) sau pentru cele care sunt aproape de finalizare (DEx Brăila-Galați) modificările vor fi implementate cu ocazia unor viitoare proiecte de modernizare.
  Pentru construcția drumurior expres care nu au intrat încă în implementare, modificările se vor face în faza de proiectare (DEx Arad-Oradea, DEx Suceava-Siret, etc).

@mihai evaluarea ta este intr-adevar exagerat de optimista. Singurul loc in care poate ca o sa mearga mai repede decat zici este la instalatii. Ca nu incep abia cand tot restul e gata, ci, presupunand ca intre cele 2 galerii este un decalaj de 2 luni si ca pot lucra la instalatii si pe perioada turnarii sistemului rutier (in alt punct decat fix unde tocmai toarna betonul rutier) atunci ar putea demara din oct-noi.2026 cu instalatiile. In martie, cand tot restul e 100% gata vor avea full acces, dar deja vor fi poate la 40-50% cu instalatiile. Gata complet iunie 2027, si uitam de testari. Numai asa ajungem la ce ne prezinta Horatiu Cosma, "prima parte din 2027", adica 30.06.2027, ultima zi a acestei prime parti!

Dar in rest ai fost mult prea optimist. Chiar daca deja lucreaza la camasuiala la tunelul mare, nu pot lucra decat acolo unde camioanele care excaveaza material mai au o ruta alternativa, adica via cealalta galerie sau via vreo iesire suplimentara din tunel. Asta insemana inca ca pe "cealalta galerie" inca nu pot lucra nimic la camasuiala.

Pe scurt: in ziua strapungerii complete o galerie nu va avea nici un metru de camasuiala facuta si cealalta va fi poate intr-un caz fericit la 50% (camasuiala la randul ei presupune 3 subetape: radier, grinzi laterale si bolti; boltile la randul lor sunt cele mai complexe cu alte 3 subetape: hidroizolatie, armare, betonare) - eu ma refer 50% cu bolti cu tot, alte subetape trebuie sa fie automat mai avansate.

Iar ziua strapungerii complete este in galeria unde acum lipsesc 500m. Au mers fantastic in ultima perioada si au sapat 200m in 3 sapt. Deci mai au probabil 9-10 sapt (la urma de tot mai incetineste treaba, nu pot lucra concomitent unii spre altii, un front se opreste). Inseamna 2,5 luni, deci final de august.

Asa ca la 01.09 o galerie va avea camasuiala la zero. Apoi:

• armare si betonare radier (posibil hidro si sub radier, nu e peste tot la fel)
• 1 sapt mai tarziu pot incepe armare si betonare grinzi
• 1 sapt mai tarziu hidro
• 1 sapt mai tarziu armare bolti
• 1 sapt mai tarziu betonare
  Asta e minim absolut la toate. Ideal intre fronturi este o distanta mai mare de 3-4 tacturi, ca sa se poata lucra in liniste si sa existe un mic buffer.

Deci 01.10 best case incep boltile la ultima galerie a tunelului mare. Hai sa zicem concomitent din ambele capete, desi asta este o problema de logistica. Mai ales daca cumva trebuie si hidro pe jos, sub radier - peste acel hidro nu are voie sa circule nimic; deci radierele care vin din spate pot fi aprovizionate doar pe partea cealalta, iar hidroizolatorii pe primul acces. Asa ca in mod normal nu au cum sa mearga concomitent din ambele capete cu radierele daca sunt hidroizolate. Daca nu, atunci merge. Si mai merge daca mai au accese suplimentare pentru aprovizionare.

Bun presupunem 2 fronturi de lucru. 1900m / 12,5m = 152 tacturi * 2 zile / 2 fronturi = 152 zile. Adica 01.10 + 152 = 15.03 daca punem si o mica pauza de Craciun. Dar mai sunt tacturi speciale, mai scurte sau cu elemente deosebite (usi de incendiu etc) + tunelurile de legatura. Exclus sa nu dureze o luna in plus elementele astea speciale = 15.04.2027

Acum abia betonul rutier + 1,5 luni = 31.05.2027

Adaugam 4-5 luni realiste pentru finalizare instalatii si 2-3 luni de teste => decembrie 2027.

Deci absolut critic si optimist final de 2027. Realist ne ducem binisor in 2028.

Din pacate instalatiile chiar vor dura peste un an. Dificultatea este dubla, pentru ca nu pot incepe pana cand alte lucruri nu sunt gata. Camasuiala trebuie sa fie complet gata, ca sa inceapa cu cablaraia, cel mult pot face unele pregatiri, gen tablouri instalate, sine pe tavan pentru sustinerea lampilor, senzorilor, ventilatoarelor si cablurilor, etc

Apoi toate sistemele trebuie testate! Si cum nimic nu functioneaza perfect din prima, corectate erorile, retestate, etc.

UMB sau bosniacii nu au echipe de angajati pe asa ceva, ca nu ar avea ce sa faca permanent la o firma de constructii. Deci vor apela la externi, care vor lucra in ritmul lor. Poate unii vor capota, vor trebui schimbati, cine stie.

Toate astea, cum zice Mihai, nu trebuie facute cu hei-rup, ci cu mare atentie. Prefer sa stau o ora in ambuteiaj la Margina, decat sa ard de viu in tunel.

Pod Giurgiu-Ruse: de azi taxa online aici: e-tarifgiurgiu.ro

Carmen Radu  /  iun. 14

Taxa de trecere a podului Giurgiu - Ruse va putea fi plătită online, de luni, 15 iunie

Taxa de traversare a Podului Giurgiu - Ruse va putea fi plătită online de luni, 15 iunie, prin intermediul unei platforme web și al unei aplicații mobile, potrivit directorului general al CNAIR Cristian Pistol.

Totusi o informatie utila din filmuletul lui Horatiu Cosma: fabrica de grinzi e pe vine si e promisa peste 3 saptamani.

Printre altele de aia Germania a inlocuit mare parte din parapele mediane cu beton, in Austria aproape numai beton exista, Romania doarme in papuci.

In Germania acum 2-3 zile a fost un accident relativ grav cu un camion, care a intrat in parapetele median din beton, dar nu a putut sa-l strapunga, a ramas suspendat acolo. Nimeni nu a murit sau a fost ranit grav, doar traficul blocat cateva ore. Daca era parapet metalic se ducea ghiulea pe contrasens.

Vedem aici cum parapetele metalic nici macar unui turism nu-i rezista si i se mai si infinge omului in masina in loc sa-si faca doar rolul de "glisiera".

Noroc ca este "mai moale", asa cu proclama cei care se opun betonului, si care sustin ca e mai moale impactul cu parapetele din metal.... Mda!

DEZASTRU PE A2. Mașina s a Izbit violent de parapet la Cernavodă. Elicopterul SMURD a Intervenit

2027 este in carti, dar imposibil "la inceputul anului". Nu zic, fac o treaba buna, ca si Porr s-au apucat de camasuiala inainte de a finaliza strapungerea, folosind celalalt fir pentru excavarea materialului via tunel de legatura intre fire. Dar de aici pana la finalizare la inceput de 2027 e cale lunga.

La anul pe vremea asta garantat inca se vor transmite reportaje de la constructia acestui lot! In cel mai fericit caz in iunie 2027 vor fi complet gata cu camasuiala si vor lucra deja intens la finisaje.

Anunt f. important de la CNAIR: ploua torential!

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere

Autostrada #A7 (Focșani-Bacău): șantiere inundate de ploile torențiale din ultimele ore! În zona viaductului Cleja (km 85+076) utilajele nu pot intra la lucru. #CNAIR

Nasol, fix acum cand UMB era mobilizat, a ploat torential timp de o luna si nu mai au cum sa termine la timp! Ghinion! Si de fapt e chiar mai nasol: vara nu-i ca iarna si o sa mai ploua torential.

Se si poate observa, in dreptul unei pile, sub pod, e o balta!