Vesti bunicele de pe A7:

• lot 2 Trace, km38: maine 19.08 se apuca de treaba sa faca ultimele rigidizari, consolidari, etc, dupa ce pare-se ca s-au pus toate partile de acord si expertul italian a agreat solutiile propuse, inclusiv a verificat calculele de rezistenta si sunt ok
• UMB a revenit normal la lucru

Comunicat de presă ASCORO

A7 Ploieşti – Buzău lot 2: Autorităţile refuză deschiderea unei autostrăzi finalizate!

Lotul 2 al Autostrăzii A7 (Ploiești–Buzău), atât de așteptat de șoferi și comunitățile locale, este tehnic finalizat. Cu toate acestea, liniștea autorităților este mai apăsătoare decât zgomotul traficului care ar fi trebuit deja să circule pe acest tronson.

De luni de zile, șoferii și locuitorii din zonă așteaptă inaugurarea, însă din partea Ministerului Transporturilor, CNAIR sau a purtătorilor de cuvânt oficiali nu există nicio comunicare clară privind o dată fermă de deschidere. În locul transparenței, au fost oferite doar estimări vagi.

Probleme semnalate:
• Întârzieri repetate cauzate de erori și remedieri succesive.
• Un ministru al transporturilor absent din acest subiect.
• O conducere CNAIR fără reacție publică.
• Un departament de comunicare incapabil să furnizează măcar un termen orientativ

Consecințe directe:

• Orașul Mizil este sufocat zilnic de trafic (centura Mizil nu rezolvă problema, nu are legătură cu traficul de pe A7 sau spre A7)
• DN1B, între Mizil și Buzău, este într-o stare deplorabilă, comparabilă cu un drum „bombardat” sau rezultat al unor lucrări fără control de calitate.
• Aproape zilnic sunt raportate accidente rutiere pe DN1B, unele grave. Siguranta pe autostrada este cu mult mai bună: este eliminat riscul coliziunilor frontale, dispar pătrunderilor pe contrasens pentru a depăși, nu se circulă prin localități și nu există intersecții simple cu viraje periculoase la stânga.
• Autostrada ar atrage și din vehiculele de pe drumul morții DN2 Buzău – Urziceni – București.
• O autostradă finalizată zace nefolosită, în timp ce comunitățile și șoferii suportă consecințele.

Întrebarea de fond: Ce se așteaptă? O tăiere de panglică? Un moment politic mai convenabil? Alegerile?

Cerem transparență și asumare!

În cazul podului de la km 38, peste tot în lume se caută rapid rezolvări provizorii pentru a permite traficul:

• se limitează numărul de benzi
• se impun limite de tonaj
• se impun limite de viteză
• se proptește podul cu susțineri provizorii suplimentare
• dacă problemele sunt așa de grave, încât nici măcar autoturisme cu viteză limitate nu pot fi lăsate pe pod, atunci se construiesc variante provizorii

Exemplu din Austria: La podul Europa care leagă Italia de Austria prin pasul Brenner, după ce au fost descoperite probleme grave, subliniem grave, la structură, traficul nu a fost închis, ci a fost redus numărul de benzi de la 3 la 2 pe sens, din care camioanele au voie doar pe prima, viteza limitată la 80 km/h și pe unele deschideri a fost realizat sub pod un fel de al doilea pod pe care în cel mai rău caz să cadă podul principal, dar maxim 6cm, pentru a evita o catastrofă. În următorii 10-15 ani va fi construit un pod nou. O oprire a traficului prin pasul Brenner în această perioadă ar fi dus la ambuteiaje mai grave decât la noi pe Valea Prahovei și la pagube economice fabuloase pentru transportul de marfă din centrul Europei.

Pe A7 Ploiești - Buzău podul de la km 38 poate fi sprijinit suplimentar fără nici o problemă, chiar permanent, sub pod fiind teren agricol. Realizarea unor sprijiniri suplimentare este o chestiune de câteva zile!

Dacă Lotul 2 nu este pregătit de deschidere și nici nu se întreprinde nimic pentru o deschidere cu limitări, conducătorii auto și opinia publică merită o explicație clară. Dacă tronsonul este finalizat și circulabil, autoritățile trebuie să anunțe oficial data deschiderii.

Este rolul politicienilor de la vârful MT și a directorilor din CNAIR să evalueze toată paleta de soluții posibile. Pentru asta i-am votat, pentru asta îi plătim: pentru soluții, nu pentru ascunderea sub preș.

Solicităm Ministerului Transporturilor și CNAIR:
1. Să ofere un răspuns oficial privind stadiul exact al lucrărilor.
2. Să anunțe o dată realistă pentru inaugurarea Lotului 2.
3. Să comunice public minim o dată pe săptămâna evoluția situației. In definitiv publicul este cel care prin taxe și impozite plătește atât angajații CNAIR, cât și lucrările la autostradă și astfel este dreptul publicului să fie la curent cu situația.
4. Dacă problemele de la km38 nu sunt grave, să deschidă IMEDIAT traficul, la nevoie cu limitări.

ASCORO, 16.09.2025

Am citit acum pe pagina de facebook @DEx-Focșani-Cta hai sa zicem asa "indoielile" oamenilor legate de corectitudinea joantelor care se fac acum la km38. Pana la urma cine nu e in domeniu nu poate decat sa intrebe si in lipsa unui raspuns sa-si dea cu parerea "vizual".

O sa luam o poza si o sa va explic, cu precizarea ca eu sunt inginer constructor si ca am studiat constructii metalice si imbinarile prin sudura / suruburi.

Ideea imbinarilor de orice fel este sa se creeze o continuitate a structurii compuse din mai multe elemente. Structurile sunt prea mari ca sa poata fi aduse dintr-o bucata din uzina, de ex. podul de fata are peste 100m lungime si aprox. 25m latime - imposibil de transportat intr-o bucata.

Ce este CEL MAI IMPORTANT DE INTELES de catre cei care nu sunt din domeniu: scopul imbinarii este de a crea continuitate, ca si cand acea intrerupere nu ar exista. Pentru a fi siguri de asta, IMBINAREA TREBUIE SA FIE MAI REZISTENTA DECAT ELEMENTELE IMBINATE!

Ca sa fim siguri ca se intampla asta, de regula se foloseste acelasi material de 2 ori. 2x. Ai de imbinat o tabla de 10mm? Atunci pui 2 table de 10 mm, una pe o parte, una pe partea cealalta. Si strangi zona de imbinare ca intr-o menghina. Dar cum asiguri legatura intre cele 2 table suplimentare si cea de baza? Ai 2 variante principale:

• prin sudura
• prin suruburi

Asadar in ambele cazuri JOANTA este compusa din 2 piese de aceeasi grosime si aceeasi latime ca si piesele de baza.

Ca sa asiguri ca nu cedeaza suruburile, resp. sudura se face o dimensionare. Fiecare surub are o rezistenta data de normative, fiecare cordon de sudura o rezistenta per cm lungime si functie de grosimea sudurii, care desigur nu poate depasi grosimea pieselor sudate. Din calcule ies cate surburi sunt necesare si la ce diametru (se alege cel mai mic diametru la care inca incap suruburile), resp. caracteristicile cordoanelor (eventual la sudura poate fi necesara cresterea grosimii pieselor joantei, ca sa rezulte o sudura mai groasa).

Si acum poza va rog:

1. Am aratat unde avem predala din beton (scris negru) si unde avem grinda metalica (rosu). Partea cu predala NU NE INTERESEAZA, nu face parte din structura de rezistenta propriu-zisa capabila sa duca incarcarile longitudinal spre picioarele podului (predalele doar duc incarcarile spre grinda metalica). Ce ne intereseaza pe noi este grinda metalica.
2. In poza vedem 2 grinzi metalice, notate pe galben cu P1 si P2. Si cu linie galbena este locul in care se termina, unde cele doua piese P1 si P2 venite pe trailere separate au trebuit imbinate pe santier.
3. Grinzile metalice sunt compuse din 3 elemente sudate intre ele in uzina, A, B si C. A=tampa inferioara, B=inima (si mai este una simetric, care nu se vede in poza), C=talpa superioara.
4. Initial s-a mers pe o sudura cap la cap a celor 2 piese metalice, o solutie moderne si noua, cu consum redus de material (nu necesita joante), prin care legatura se realizeaza pur si simplu din acelasi material cu restul grinzii. Se umple golul intre grinzi prin sudura cu acelasi material. Dar P1 si P2 trebuie sa aibe fix aceeasi grosime si sa se potriveasca perfect, nu atunci cand potrivesti perfect o inima, cea de partea cealalta sta la 5cm cascata. Adica din uzina piesele P1 si P2 trebuie sa vina cu o toleranta admisa in metal de max. +/-2mm ! (e ceva). Din pacate nu s-au incadrat asa ca au improvizat la fata locului si de aia nu au iesit sudurile conforme.
5. AICI rog pe @DEx-Focșani-Cta sa fie atent si sa explice poate la randul lui pe facebook pe canal. Joanta 3 pe care o realizeaza acum FACE PARTE DINTR-UN ANSAMBLU DE JOANTE! Nu e ceva pus in mijlocul nimicului. Au facut deja in aprilie-mai joantele cu suruburi 1 si 2, care asigura continuitatea P1 cu P2 la nivel de talpa inferioara si inimi. Dar nu au putut face cu suruburi la talpa superioara. Si acum vine aceasta COMPLETARE. Astfel incat si talpa superioara sa fie continua!

Asta este ce au spus expertul italian si superviserul dupa finalizarea eclisarii cu suruburi: "bine - bine, si talpa superioara ?" Si "da, la inceput o sa tina, dar daca fix de acolo o sa plece in timp o fisura sau o cedare ?"

Sigur, calculele spun ca mergea si fara joanta 3. Pentru ca, asa cum am subliniat, joantele 1 si 2 ofera o rezistenta superioara pieselor de baza, care acopera si flinticul de talpa superioara. Nu uitati ca pe interior exista inca o placuta la fiecare joanta. Dar pentru siguranta 110% au cazut toti de acord sa se execute si flinticul ramas, talpa superioara - joanta care acum pare rahitica comparata cu tot podul, dar daca intelegem ca este doar o COMPLETARE, atunci vedem lucrurile altfel.

Cu podul a răspuns @sonicstorm , mai mult nu e de adăugat.

Legat de prezența mea pum, nu vreau să intru în detalii, nu are rost. La modul general, fara legătură cu mine, divergentele sunt legate practic de un singur aspect: hate-ul pum (de fapt doar al monarhului) la adresa UMB. Noi aici nu iubim UMB, nu-i lăudăm, doar comentam la fel ca despre orice alt constructor, pe un ton neutru.

Informatii pe surse: 22-23 deschiderea Focsani - Adjudu Vechi. Din pacate nu 100% sigur, ci înca cu emotii.

Pentru Adjudu Vechi - Bacau targhetul este de Paste 2026, plus eventual cateva saptamani daca e vremea nasoala iarna. In orice caz intentia este sa se deschida la pachet tot tronsonul acesta, nu intai pana la Racaciuni.

A7 Buzau Sud-Est, nod cu DN2 (Spataru):

Deci pare ca a fost asa la pod Buzau (informatii din gura in gura, nu din sursa directa - luati ca atare, dar e plauzibil):

• orice structura cu deschidere mare gen poduri cu grinzi de 40m din beton sau deschideri mai mari metalice se proiecteaza cu o CONTRASAGEATA. De altfel vedeti asta cand vin pe trailer, grinzile sunt indoite spre mijloc, in sus. Aia e contrasageata (burta in sus).
• cand se toarna beton si apoi asfalt pe mijloc structura se lasa cu cativa cm. Rolul contrasagetii este ca la urma structura sa fie orizontala sau aproape orizontala, nu pe mijloc sa aibe o burta in jos.
• nu e asa usor sa calculezi acea contrasageata ca sa ajunga la urma fix dreapta structura, ca betonul si metalul nu se lasa chiar cum vrei. Mai ales ca, asa cum am mai spus, structurile se proiecteaza cu rezerve, adica se fac mai solide decat iese din calcul. Ca sa compenseze pe Dorel care nu strange un surub sau defectele din fabrica ale materialelor, lipsa de omogenitate perfecta etc. Deci structura e mai rigida in realitate decat in calcul.
• si fix asta s-a intamplat aici la pod Buzau: NU S-A CONSUMAT CONTRASAGEATA! Adica dupa betonare cu grosimea indicata de proiectant, structura nu s-a lasat cat trebuia in teorie. Avea burta in sus! UMB a turnat exact grosimea indicata in proiect. Ce zice Horatiu Cosma cu +60cm e o aberatie, e o inaltime cat un copil mic. Nu poti turna 60cm in plus!!! In primul rand ca acolo erau niste predale, s-a turnat peste ele si e cat de cat drept, daca pe alocuri erau 60cm in plus se vedea un mic munte. Iar peste tot iara e exclus. Suprabetonarea are de regula 15-20cm. Nu poti turna de 4 ori mai mult! In primul rand ca se face o comanda de beton si se aduce +/- 1m3, atat. La 60cm in plus trebuiau peste 300m3 adusi in plus la fiecare turnare. Nu mai vorbim ca asta costa ca atare, pretul betonului + manopera + pompa trece de 100 € / m3, adica la un tact de 40m pe o cale trebuiau sa arunce la gunoi 30.000 € !!!! Si au fost vreo 100 tacturi de turnare!
• UMB a chemat proiectantul si a reclamat ca nu s-a consumat contrasageata
• Via Design a incercat sa dea vina pe UMB
• UMB a pus proiectantii proprii sa verifice si a demonstrat ca ViaDesign a proiectat prost

Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt. Ca sa intelegem ordinul de marime, trebuie sa stiti cam cat se proiecteaza aceasta contrasageata. Ei bine la structuri din astea metalice ceva gen 5-10cm. Sa plecam de la 10cm pe mijlocul deschiderii. Din care poate ca trebuiau sa se consume 8cm, dar in realitate s-au consumat doar 4cm. Atunci pe reazeme s-a incarcat cu mai mult asfalt ca. 4cm.

O sa ziceti: da, ca la Luctca! Si acolo au pus mai mult asfalt! OK, zic eu, dar situatia nu e comparabila. De ce:

• la Lutca s-a facut dupa ureche; aici s-a oprit lucrarea, inginerii UMB = executantul au calculat, inginerii Via Design (Consitrans) = proiectant au calculat; inginerii Tecnic = verificator au verificat si dat OK
• la Lutca podul se lasase, cedase - la Buzau e invers, podul NU A CEDAT cat trebuia din calcul
• la Lutca podul avea burta in jos si aia a fost compensata umpland si mai mult PE MIJLOCUL DESCHIDERII; Aici la Buzau podul avea burta in sus prea mare. Si ce s-a pus in plus nu s-a pus in mijlocul deschiderii, ci pe reazeme, unde avem pilele pe dedesubt. Fix pe mijlocul deschiderii NU s-a incarcat in plus!
• la Lutca am avut o varianta de pod proasta; ca si cel din Italia prabusit cu un an inainte (la Genoa), ambele construite in anii 60-70, cu o varianta inovatoare atunci : pod hobanat cu hobane din beton!!!! In conditiile in care betonul nu tine la intindere, doar la compresiune, s-au facut hobane din beton armat! Aici la Buzau avem un pod simplu si clasic: pile si tablier. Acest tip de pod nu prea am vazut in lume sa cedeze asa usor de la sine.

Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:

• nu s-a consumat contrasageata, structura era prea rigida - nici vorba sa fie prea slaba
• nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
• asfaltul in plus nu pe mijlocul deschiderilor, ci pe reazeme
• nu 60cm, ci cativa milimetri (poate ca punctual s-a ajuns la 60mm, desi e greu de crezut - dar inca o data atentie: MILIMETRI, nu CENTIMETRI)
• 3 echipe de proiectanti si-au dat girul: Via Design proiectantul general, UMB in calitate de executant si verficatorul
• UMB sunt cei care au semnalat problema, nu cei care au incercat sa o ascunda
• Via Design au incercat initial sa dea vina pe UMB, dar s-a demonstrat ca e vina lor, ca nu au calculat bine

@vladel Nu este ușor de gestionat o astfel de situație. Pe de o parte vrem libertate de exprimare și păreri variate - în esență rolul forumului. Așa ca nu poți bloca din start astfel de oameni. Ulterior cu toții suntem mai deștepți, după ce vedem schimbul de replici. Să ștergem postările iarăși nu e bine. Mai bine să rămână și toată lumea să-și poată face o părere.

PS. Am mutat 60 de postari "pe langa" de pe A7 aici pe "Carcoteala".

Da, am de gand sa fac, dar sunt f. prins.

@marius.firtonea Eu sunt de acord cu tine, dar nu exista nici o garantie ca nu castiga tot o firma care merge incet sau poate doar un pic mai repede, iar cei 1-2-3 ani pierduti cu relicitarea nu vor fi recuperati niciodata. Plus, cum spuneam, Mapa-Cenghiz nu au (deocamdata) probleme cu executia, ci cu proiectarea si poate pe la comenzi, deconturi etc. Ori proiectarea esta intre timp gata. Dupa ce vom aveam AM si primesc AC - sa speram la toamna - atunci putem vedea daca au sau nu capacitate de executie. Cam la anu pe vremea asta putem discuta serios despre o reziliere, daca intr-adevar nu se mobilizeaza pentru executie.

Horațiu Cosma

Am aprobat, la Ministerul Transporturilor, proiectul centurii Zalău Nord – un nou pas foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din județul Sălaj. Această variantă ocolitoare, cu o...

Această variantă ocolitoare, cu o lungime de 7,2 km, va contribui semnificativ la decongestionarea traficului din partea de nord a municipiului Zalău, în special prin scoaterea traficului greu din oraș. Totodată, va reduce timpii de deplasare și va asigura o conexiune modernă între Hereclean și Crișeni, facilitând legăturile către Jibou, Șimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei.
Investiția se ridică la aproximativ 700 de milioane de lei, iar durata estimată a lucrărilor este de 2 ani. Proiectul prevede realizarea a 6 poduri, pasaje și viaducte, fiind finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, precum și de la bugetul de stat.
Principalele soluții tehnice includ:
✅ sens giratoriu la intersecția din Crișeni (spre Jibou și Cehu Silvaniei), punctul de pornire al centurii, la pachet cu relocarea drumului național DN1H pe o lungime de aproximativ 1,5 km;
✅ intersecții denivelate cu drumurile locale;
✅ pod peste Valea Zalăului;
✅ pasaj inferior pe sub calea ferată în zona Hereclean;
✅ sens giratoriu la intersecția cu DN1F, cu pasaj rutier pe direcția Zalău – Hereclean și reamenajarea drumului național pe circa 800 m;
✅ bandă suplimentară de aproximativ 1 km pentru vehicule lente, pe sectorul cu rampă de peste 4%.

Da, turcii se misa binisor cu tunelurile la care au AC. Asta e o veste excelenta. Din pacate insa la modul general se misca prost. Mai ales pe partea de hartii. Ori, acolo unde nu au AC motivul principal al intarzierii sunt chiar ei, adica lipsa hartiilor pe care trebuie sa le faca inainte de a cere AM, AC, exproprieri etc. Au si o atitudine de superioritate, ceea ce nu ajuta - macar bulgarii de la Trace erau constientii ca sunt varza pe A7 lot 2.

Ne au insa oarecum la mâna: pretul negociat cu ei este excelent raportat la alte contracte mai noi de pe A8, A7 etc. Daca vom rezilia cu Mapa cel mai probabil mai pierdem 1-2 ani cu relicitarea si va iesi un pret poate chiar dublu.

Vor lucra exact gen Alsim Alarko pe A0: nu-i poti scoate din boii lor. La sedinte zic da da, si pe teren merg in ritmul lor: inainte, dar nu prea repejor.

@oarecare said:

@mihai said:
inaltimea standard a catenarei peste linie la CFR este de 5.5m, cu variatii intre 5 si 6.5m

Pe maps se vad 4m pe ambele parti ale caii ferate. Vedem ca standardul nu s-a aplicat aici. De aici referirea la inaltimea de 4m din postarea precedenta,

Daca ne uitam pe poza, o Dacie Logan sau acel VW eos sau ce o fi, au cam 1,5m inaltime (de fapt Loganul are spre 1,60). Si ocupa cam un sfert din inaltimea pana la fir. Asa ca si din poza se confirma ce spune @mihai : inaltimea efectiva libera pana la fir este de ca. 6m.

@Duta-C Intotdeauna cand vorbim de vina / vinovatie nu poate fi vorba de un parapet sau un pom si nici macar o defectiune tehnica. Undeva toate astea sunt vina unui om sau a mai multor oameni. Deci juridic, clar, ai dreptate.

Si eu am aprox. 1.000.000 km de soferie in 23 de ani prin toata Europa. Si stiu ce spun.

Punctul pe i in cazul unui drum rapid cum este DX-ul este RELAXAREA pe fondul monotoniei. A explicat @mihai de mai multe ori. Neavand curbe accentuate si pericole vizibile si pentru ca exista o limita de viteza (90 pentru camioane, 120 restul), atentia la volan scade enorm. Este de altfel un avantaj imens al autostrazilor in general: ajungi odihnit acasa si nu epuizat ca dupa un drum da la Suceava la Oradea, doar pe DN-uri sa zicem.

Ori pe fondul relaxarii, conversatiilor cu altii din masina sau pe telefon, mancatului, scarpinatului etc... o masina parcata partial PE BANDA DE MERS este o provocare imensa. O capcana mortala. Culmea, mai grava chiar decat mersul pe DN2, pentru ca acolo atentie este maximizata, adrenalina este la cote serioase.

Asta trebuie sa inteleaga toata lumea: da, greseala este a unui sofer, clar. Dar ea este extrem de probabila pe fondul RELAXARII specifice autostrazilor / drumurile express.

Si la fel de important : cu banda de urgenta normala accidentele mortale de pe DX12 nu ar fi avut loc! Cu o masura simpla se puteau evita pierderi de vieti nevinovate (deseori mortul nu este soferul vinovat).

Nu stiu sa existe vreo regula. In Italia si Austria am vazut multe, dar marea diferenta este ca sunt in plus fata de banda de urgenta. De ex. stiu ca am avut eu o pana pe A4 in Italia si alveola era de 3-4 m latime, dincolo de banda de urgenta, care avea si ea aprox. 3,5m. (bine A4 nu e DX, ci A, dar ca idee).

Uite o imagine de pe un DX din Austria, cunoscut si multor romani: S1 centura sud Viena. Se vede o mini-alveola langa telefonul de urgenta, dar se vede clar ca banda de urgenta pe DX-ul lor este full, la fel ca pe orice autostrada, adica 3-3,5m. Alvola mai adauga inca 1-1,5m, unde sa stea oamenii cand dau telefon sau asteapta depanarea.

In Germania "la mine" nu prea exista asa ceva. Orice drum 2+2, fie autostrada sau federal sau judetean are banda de urgenta full, cu unele exceptii (fie drumuri vechi, fie foarte aproape de un oras mare, unde oricum se merge incet si e mereu full trafic, plus exproprieri scumpe sau imposibile). In Franta la fel, sunt multe D-uri (departamentale, aka judetene pe la noi), largite la 2+2 si care au banda de urgenta full.

De altfel Franta si Germania nu au notiunea de drum express oficiala. In Franta N-urile (nationale) cu 2+2 si parapet median au vmax 110 km/h si corespund oarecum ideii de DX, in general avand banda de urgenta full (mai ales daca sunt mai noi). In Germania exista ideea de "Kraffahrtstraße" (drum numai pentru masini cu motor - in popor zisa si Schnellstraße). Daca arata ca o autostrada, atunci nu are limita de viteza, sau are, functie de relief, curbe, etc, asa cum si unele autostrazi au. Dar Kraftfahrstraße poate fi si un tunel 1+1 in mijlocul orasului sau un pasaj. De ex. cum e pasajul Basarab in Bucuresti, ar avea semn de Kraftfahrstraße. Deci notiunea de Kraftfahrtstraße nu are legatura cu indicativul unui drum si nu are o sectiune specifica.

Adica ideea in Franta si Germania e asa: pentru drum lung exista autostrazi si atat. Diverse sectiuni aglomerate ale unor drumuri locale / nationale pot fi upgradate la mai multe benzi, dar raman cu acelasi indicativ, insa viteza poate fi mai mare. In schimb la banda de urgenta nu prea se face rabat, cu atat mai putin in camp.

Cea mai recenta varianta este septembrie pentru inceperea sapaturii cu TBM. Prefabricatele pentru TBM deja au inceput sa le faca.