Categorii

  • 33 Subiecte
    12k Mesaje
    M
    Lotul 1 rămâne, după mine, cel mai important. O deschidere Bacău–Pașcani Lot 1 ar ajuta enorm. Pe corpul autostrăzii, aproape toate structurile sunt cel puțin la stadiul de predale montate. Excepție fac nodurile, unde nu avem filmări recente. Pe corpul autostrăzii mai sunt aproximativ 22 de deschideri de betonat, adică echivalentul unui pod de circa 900 m (între Cleja și Nicolae Bălcescu) cu predalele deja montate. La ritmul văzut până acum, 2,5–3 săptămâni pentru terminarea structurilor pe Lotul 1 mi se pare realist. (fără noduri!) Se vede destul de clar direcția de lucru sud → nord: până la Filipești aproape tot este betonat și pot intra echipele de hidroizolații și parapete; între Filipești și Roman Sud lucrările sunt în principal la armare și betonare, iar după Roman Sud mai sunt încă grinzi de montat, piloni de terminat și alte lucrări structurale. Cred că împărțirea asta este ideală și pentru rotația echipelor. După ce termină lucrările din zona nodurilor Bacău Sud/Nord, va fi interesant de văzut cum redistribuie echipele și câți oameni pleacă spre A1. Perioada 1–3 septembrie îi prinde bine pe UMB: Cu Adjud–Bacău închis, centura Bacău redeschisă, BP1 foarte avansat, poate pe la 85%, iar BP2 și el destul de avansat. Ca să nu ne îmbătăm cu apă rece, este posibilă o reducere a fondurilor și, implicit, a ritmului după 1 septembrie. (nu știm încă) O să știm mai bine la prima filmare făcută la 2–3 săptămâni după 1 septembrie, când vom putea compara clar diferențele. Dacă repetă mobilizarea de toamnă de anul trecut, marea teoria a lui Fermat a „lipsei de capacitate” va fi tot mai greu de susținut până la sfârșitul anului. Dar nu-i mare lucru: inventăm noi repede o nouă criză, ca să pară că suntem cei mai deștepți din parcare. În România merge destul de ușor.
  • căi ferate, CFR, operatori privați, material rulant

    6 Subiecte
    1k Mesaje
    M
    @vancouver pentru mine tehnologia arderii hidrogenului este una nascuta moarta si promovata pe baza de hype ("arzi hidrogen si obtii apa, deci nu e poluare") in loc de motive practice. Motivele sunt simple: 1. Sursa poluanta Sursele de generare a hidrogenului utilizat ca sursa de energie (proces energetic cu bilant pozitiv) sunt toate foarte poluante, provenind din gaz natural, carbune sau ca produc secundar in distilarea petrolului in rafinarii. Toate foarte poluante si producand insuficient hidrogen pentru scalarea in masa in transportului pe aceasta sursa de energie. Ca sa poate fi utilizat in transport pe scara larga, ar fi nevoie de amplificarea productie in niste tehnologii foarte poluante, de care pe alta parte nechinuim sa scapam. Electroliza ape NU este sursa de productie penttu hidrogenul de ardere Si asta dintr-un motiv care tine de legile fizicii, respectiv ca atunci cand arzi hidrogenul provenit din eletroliza, bilantul energetic e negativ. Procesul energetic este apa => hidrogen => transport => ardere => apa Ca orice proces natural care incepe si se termina in acelasi punct, are randament energetic subunitar (obtii mai putina energie la final decat ai introdus in sistem), pentru ca fiecare etapa are pierderi. Adica hidrogenul nu mai e sursa de energie, ci mijloc de transport de energie, asemeni unei baterii, energia provenind din alte surse care au realizat electroliza (hidrocarburi, nuclear, eolian etc.) 2. Densitate energetica mica Hidrogenul are densitate energetica (energie obtinuta / cantitate utilizata) mult mai mica decat hidrocarburile ori bateriile. Trucul de a comprima hidrogenul pentru a-i scadea volumul necesar pentru rezervor nu reduce si cantitatea de hidrogen care se transporta. Deci e nevoie de transportat mult mai mult combustibil pentru a misca aceeasi masa de vehicul. Ceea ce auto-amplifica ineficienta: ai nevoie de mult mai mult hidrogen pentru a transporta hidrogenul care e nevoie pentru transport. In plus, energia consumata pentru comprimarea hidrogenului adauga si ea la ineficienta energetica a tehnologiei. 3. Riscurile mari de exploatare Hidrogenul este mult mai exploziv decat benzina, cel mai larg utilizat combustibil din hidrocarburi. Adica se aprinde mult mai usor si trece foarte usor in detonare. Ceea ce inseamna ca orice scapare de hidrogen in aer dintr-un rezervor este un mare pericol. Iar pericolul este amplificat de densitatea energetica foarte scazuta, care impune de utilizarea de instalatii de transport si stocare sub presiune (volum mai mic, cantitate mai mare). Pericolele sunt mari oricum si in industria actuala, dar macar hidrogenul de astazi este restrictionat la utilizare industriala, in conditii atent controlate. Cand insa ar incepe echiparea pe scara larga a mijloacelor de transport cu rezervoare de hidrogen sub presiune si dezvoltarea de retele de distributie publica a hidrogenului, pericolul de explozie ar creste exponential, pentru ca stim bine cum sunt in general intretinute vehiculele de transport si cati inteligenti se uita cu bricheta in rezervor sa vada daca mai au combustibil. Practic riscurile sunt cele care fac tehnologia arderii hidrogenului neviabila. In schimb, ceea ce este clar de viitor si cel mai probabil viabil in urmatorii 5-10 ani este fuziunea hidrogenului, care da, generaza cantitati uriase de energie si care brusc inseamna o densitate energetica uriasa pentru hidrogen: cateva kilograme de hidrogen pot asigura energia pentru un intreg oras! Sigur ca in cazul respectiv nu o sa avem cate un reactor de fuziune nucleara in fiecare tren sau masina, dar vom avea energie electrica arhi-suficienta si cu adevarat nepoluanta pentru electrificari si baterii.
  • Bucuresti, Ilfov

    7 Subiecte
    297 Mesaje
    C
    https://www.facebook.com/share/r/1Lj7y2MYuL/
  • discuții locale, cu excepția Bucureștiului

    20 Subiecte
    398 Mesaje
    M
    https://www.youtube.com/watch?v=6MVLOvxACJE
  • despre forum și orice altceva

    13 Subiecte
    654 Mesaje
    F
    @vancouver said: Dupa parerea mea acelasi lucru ar trebui facut cu reteaua primara de autostrazi (A1, A3, A6, A7, A8), care nu exista, trebuie facuta, si ar trebui exceptata de la obligatii de mediu. S-ar castiga cativa ani buni la traversarile montane. Nu aș fi de acord. În primul rând , rețeaua , în linii mari e deja realizată. În al doilea rând , trebuie studiat impactul , și cum afectează. Ptr că o autostradă , pe lângă etapa de șantier , după realizare , e o barieră . Taie habitatele , și afectează. O acumulare de apă nu afectează în același fel. În general , afectează arii mult mai limitate , și într-o formă diferită. Schimbi un habitat natural , cu o amenajare ..dar mare parte din ea , e tot naturală ..și care , pe timpul funcționării , afectează minimal habitatele din jur(amenajările hidro). În cazul autostrăzilor , zgomotul , noxele , reziduuri , etc ...bariera reprezentată de construcție ..sunt elemente a căror impact trebuie studiat. Chiar dacă are și inconveniente. Nu în ultimul rând , exceptarea ar deschide o portiță ptr abuzuri. În cazul autostrăzilor.
  • 1 Subiecte
    9 Mesaje
    vancouverV
    COMUNICAT DE PRESĂ ASCORO – Asociaţia Construim România ASCORO salută noul standard al drumurilor expres și cere măsuri imediate pe DeX12 și DeX4 ASCORO – Asociaţia Construim România salută modificarea normativului tehnic pentru drumurile expres, iniţiată de Ministerul Transporturilor şi semnată de secretarul de stat Horaţiu Cosma. Lărgirea platformei de la 21,5 m la 23 m şi introducerea unei benzi de urgenţă de 2,5 m pe fiecare sens corectează un standard care, în forma anterioară, punea în pericol vieţi. Apreciem în mod deosebit că noile prevederi se aplică nu doar proiectelor viitoare, ci şi celor aflate în faza de proiectare, inclusiv acolo unde contractele au fost deja semnate — o decizie responsabilă, care aşază siguranţa rutieră înaintea economiilor de moment. [image: 1781950903390-725860782_859283893903686_1457193389433682350_n.jpg] De ce contează diferenţa de un metru Vechiul standard prevedea o bandă de urgenţă de doar 1,5 m. Un autovehicul de mare tonaj are însă o lăţime de până la 2,55 m: oprit forţat pe o bandă de 1,5 m, depăşeşte cu peste un metru limita acesteia şi pătrunde efectiv în prima bandă de circulaţie, devenind obstacol pentru traficul în mers. Noul standard de 2,5 m, plus banda de încadrare de 0,5 m, oferă 3 m. Astfel, chiar şi un camion de 2,55 m, oprit la circa 20 cm de parapet, rămâne complet degajat faţă de banda 1 (lată de 3,5 m). Diferenţa de un metru nu este cosmetică: ea separă „un vehicul oprit în siguranţă” de „un vehicul care blochează o bandă de mers”. O problemă sistemică, confirmată de accidente repetate Modificarea standardului, oricât de binevenită, nu rezolvă situaţia drumurilor expres aflate deja în circulaţie. DeX12 (Craiova – Piteşti) şi DeX4 funcţionează astăzi cu banda de urgenţă subdimensionată, iar pentru ele se prevăd doar alveole de staţionare în cadrul unor viitoare proiecte de modernizare — fără termen şi fără măsuri de protecţie intermediare. Că este o problemă sistemică, nu un şir de incidente izolate, o confirmă accidentele recente de pe DeX12: doar în 2026 în 6 luni au avut loc 3 accidente soldate cu decese. În plus recent, pe 19 iunie 2026, o autospecială DRDP, care circula cu viteză redusă într-un convoi de lucrări de cosire iarbă, a fost izbită din spate. Din fericire în acest caz nu au fost victime, autospeciala DRDP fiind dotată cu atenuator de impact. Totuși viața angajaților DRDP poate fi în pericol chiar și la simple lucrări de întreținere. Soluţii propuse pentru DeX12 până la lărgirea benzii de urgenţă 1. Supraveghere video integrală cu detecţie automată a vehiculelor oprite. La detectarea unui vehicul oprit, sistemul emite imediat o alertă şi trimite un echipaj de poliţie şi o echipă DRDP cu vehicul dotat cu atenuator de impact. Ajunsă la faţa locului, echipa închide complet prima bandă, obligând din timp şoferii să se încadreze pe banda 2. 2. Panouri cu mesaje variabile (VMS), la maximum 2 km distanţă (mai des în curbe sau la noduri). La detectarea unui pericol, sistemul limitează viteza la 60 km/h pe sectorul afectat şi afişează „X” roşu pe banda 1, dirijând traficul pe banda 2; pe sectorul anterior, 90 km/h şi săgeată galbenă care anunţă închiderea benzii 1. 3. Lucrările de întreţinere (cosit, becuri, reparaţii parapete şi carosabil, marcaje) să se execute numai cu închiderea completă a traficului între două noduri, pe un sens, cu operaţiunile cuplate, astfel încât la o singură închidere să se efectueze simultan mai multe lucrări. 4. Campanie de informare privind pericolele specifice DeX12. Mesaj central: distanţă sporită faţă de vehiculul din faţă, mai ales în spatele camioanelor care obturează vizibilitatea — minimum trei lungimi de camion (circa 50 m), niciodată mersul „la aspiraţie”. Prin TV, radio şi social media, cu trei recomandări: (a) avertizarea celor din spate cu luminile de avarie la observarea unui vehicul oprit; (b) folosirea aplicaţiilor de navigaţie care semnalează vehiculele oprite, chiar şi pe traseele cunoscute; (c) toţi ocupanţii vehiculului oprit să îl părăsească imediat şi să se adăpostească dincolo de parapet — excepţie pe poduri, unde se deplasează spre înainte, pe sensul de mers, până ies complet de pe pod — înainte de a apela 112. 5. Interzicerea depăşirii între camioane în curbele la dreapta, unde distanţa de vizibilitate este redusă şi un vehicul oprit pe banda din dreapta ar fi observat târziu; însoţită de un indicator privind distanţa minimă între autovehiculele de mare tonaj — 70 m. ASCORO îşi exprimă disponibilitatea de a colabora cu autorităţile competente pentru implementarea acestor măsuri şi pentru creşterea siguranţei pe toate drumurile. ASCORO – Asociaţia Construim România 20.06.2026 https://www.facebook.com/buildingromania/posts/pfbid0LrCyoFaksJ4w5hkPQ4si6x2n5hmjhdPJtSxoZiCXp7HS4NMq38eBnKUGE8aUHyuUl