Deconectat
Stiu ca e un tronson foarte important, dar la modul cum ne agitam pe forumuri imi aduce aminte de calificarea nationalei la campinoatele modiale: daca batem fara sa luam gol iar Franta manaca bataie de la San Marino la mai mult de 5 goluri diferenta iar Germania face 0-0 cu Gibraltar, avem sanse reale sa intram la baraj cu Spania si sa facem o partida frumoasa.
Traim foarte intens noi romanii!
Severin- Domasnea
sa nu uitam ca traficul majoritar pe Severin Domasnea vine de la Calafat, nu numai de la Craiova.
Autostrada Ploiești – Brașov: Cum au eșuat încercările de parteneriat public - privat
Parteneriatul public-privat a fost produs ca soluție pentru Autostrada Ploiești – Brașov de majoritatea premierilor și miniștrilor de Transporturi din ultimele decenii.
Tentativa guvernului Năstase în 2004
Premierul Adrian Năstase și ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Guvernul a selectat fără licitație trei firme pentru construirea tronsoanelor București – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franța) și Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2005 și să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale, iar PSD – guvernarea.
Tentativa guvernului Boc în 2009
În mandatul de ministrul al lui Radu Berceanu, consorțiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic și Brașov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 și să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată era echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunțat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică și financiară.
Tentativa guvernului Ponta 2012-2015
În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunțul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) și firma chineza China Communications Construction Company Limited.
Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Șova promitea să se mute cu cortul pe șantier.
La final de 2013 a fost anunțat câștigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era proiectată la 53 km și urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii și o taxă anuală de întreținere de 37 milioane euro.
Concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului
Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019
Viorica Dăncilă a renunțat la soluția găsită de fostul premier Mihai Tudose și ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluție pentru implicarea Băncii Mondiale, și a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.
Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuția lucrărilor). Proiectul avea:
Taxa de utilizare: Șoferii ar fi urmat să plătească aproximativ 6,3 euro/100 km (cca. 31 lei).
Perioada de concesiune: 24 de ani, cu un termen de execuție de 4 ani.
Asociația Pro Infrastructură a avut obiecții legate de forma de finanțare aleasă și față de traseu.
În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câștigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol.
În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract. De ce a eșuat: Nicio bancă nu a dorit să finanțeze un proiect atât de riscant și scump fără garanții suverane clare din partea statului român.
Noi discuții în mandatul lui Ciucă
Discuțiile despre PPP au revenit câțiva ani mai târziu. În vara anului 2022, ministrul de atunci al Transporturilor, Sorin Grindeanu vorbea despre această soluție, la câteva zile după ce premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul urmează să își asume construirea autostrăzii Comarnic – Brașov prin controversata soluție a parteneriatului public-privat.
@fulgernc a spus în Material rulant: Locomotive, vagoane etc:
Sunt locomotive cu "reputație" bună. Cu toate că în cazul nostru , vorbim de un prototip. La fel ca și EMU Coradia. E material apreciat de utilizatori. Eu , pe de o parte mă bucur că le văd pe CF de la noi(din prisma calităților materialului) , pe de altă parte mă decepționează felul cum tratează firma mamă piața locală. Marginal , fără importanță.
The HLE 17 is a new generation electric locomotives for the NMBS, built by Alstom. This concerns the third generation of the Traxx, as opposed to the HLE 28, which is a second generation Traxx. The first delivery is planned in 2027.
Da, cred ca sunt bune, vad ca SNCB/NMBS continua cu Alstom si ale lor TRAXX
Primăria Sectorului 6 prezintă randări cu planurile de prelungire a Pasajului Ciurel. Se conturează și prima arteră cu BRT - Bus Rapid Transit din București - Hubul tău de informații din domeniul...
Primăria Sectorului 6 prezintă randări cu planurile de prelungire a Pasajului Ciurel. Se conturează și prima arteră cu BRT - Bus Rapid Transit din București
Primăria Sectorului 6 a publicat noi randări pentru prelungirea Pasajului Ciurel, realizate de echipa Proiectare 6, într-un moment în care atât primarul general Ciprian Ciucu, cât și primarul sectorului Paul Moldovan își exprimă interesul pentru continuarea proiectului. Edilul Sectorului 6 afirmă că a analizat în detaliu soluțiile tehnice și că, spre deosebire de informațiile vehiculate anterior, nu ar fi necesară demolarea unor construcții pentru implementarea prelungirii. În randările conceptului prezentate, vedem și o abordare diferită a sistemului de transport public, cu benzi BUS dedicate pe mijlocul arterei, ceea ce ne duce cu gândul la prima arteră cu sistem BRT – Bus Rapid Transit din București.
Proiectul, cunoscut în spațiul public și prin formula ironică „cel mai scump viraj la stânga din istoria omenirii”, ar avea rolul de a decongestiona traficul din vestul Capitalei și de a crea o alternativă reală la bulevardul Iuliu Maniu. Prelungirea pasajului ar urma să asigure o legătură directă către ieșirea din București, facilitând fluxul rutier într-o zonă sufocată de trafic la orele de vârf.
Primăria Sectorului 6 subliniază că proiectul este analizat cu atenție, iar randările publicate oferă o primă imagine asupra modului în care ar putea arăta infrastructura odată finalizată. Noul drum urmează să fie conectat cu Bulevardul Uverturii și arterele din zona Chiajna, dar va fi construit fără a necesita exproprieri ample, cu demolări de blocuri sau construcții mari, fiind conceput mai mult ca o arteră locală, dar care să descongestioneze traficul în zona Militari și să ofere un sistem nou și eficient de transport public.
De la vecinii bulgari, au inceput si continua timid lucrarile la autostrada intre Ruse si Veliko Trnovo.
Multumim pentru efortul de a tine forumul in picioare, stiu ca e foarte dificil sa faci asta, chiar si cu ajutor.
Si mai stiu ca opiniile celor de pe forum uneori diferite nu fac decat sa ne deschida ochii si sa ne scoata din zona de comfort, sa devenim mai realisti si mai buni.
Oare reportajul despre legatura Romania -Rep Moldova merge aici?
Nu e economic recomandat sa importam totul dar nu e economic viabil sa producem totul local, Nici chiar 'muricanii nu fac asta, poate doar chinezii.
Dar cu cat asamblam mai mult local, cu atat suntem mai competitivi.
@Iulian printre multele tare pe care le avem, una din ele e ca nu stim sa ne sprijinim unii pe altii indiferent de situatie.
Mai degraba ne dam in cap sau mai rau, ne aliem cu dusmanii impotriva noastra.
Si exemple avem: https://www.contributors.ro/oltenia-habsburgica-prima-tentativa-de-integrare-europeana-a-romanilor/
Nu-i reclama !
🛣️Nu renunț la drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj! Am depus un amendament ca să fie inclus pentru finanțare în coridorul Marea Baltică, Marea Neagră – Marea Egee, prin facilitatea...
...Am depus un amendament ca să fie inclus pentru finanțare în coridorul Marea Baltică, Marea Neagră – Marea Egee, prin facilitatea Connecting Europe Facility, pentru perioada 2028 – 2034, cu următoarea rută: Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova Sofia!
Am inițiat prin proiect de lege demararea acestui drum expres când eram deputat, în Parlamentul României. De aceea, îmi doresc ca acest drum expres să fie finalizat.
Le mulțumesc colegilor europarlamentari care susțin acest proiect și au semnat alături de mine acest amendament: Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Iuliu Winkler și Lorant Wincze.
🇷🇴🇧🇬🇪🇺Această ajustare va permite finalizarea unei verigi lipsă esențiale în cadrul Coridorului BBA prin crearea unei axe continue, de mare capacitate, între vestul și sudul României și mai departe până în Bulgaria.
Segmentul Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova oferă interoperabilitate deplină între coridorul Dunării, polul economic vestic al României și rețelele de transport din Europa Centrală.
În prezent, este în curs de desfășurare un studiu de fezabilitate pentru aliniamentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat, care reprezintă coloana vertebrală a extinderii propuse. Secțiunea de drum de mare viteză are o lungime estimată la aproximativ 215 km.
Așa cum am promis, mă țin de cuvânt. Este extrem de important acest proiect de infrastructură rutieră pentru regiunea Olteniei, pentru a o ajuta să se dezvolte economic.
🇷🇴🇲🇩🇪🇺De asemenea, am depus încă un amendament pentru modificarea traseului Iași – Chișinău cu Pașcani – Chișinău, pentru a permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T printr-o rută mai fezabilă și cu o capacitate mai mare, asigurând conectivitate directă la principalele infrastructuri feroviare și rutiere ale României.
Amendamentul propus de mine și colegii europarlamentari reprezintă nu doar o optimizare tehnică a traseului, ci și o măsură strategică ce valorifică investițiile existente, crește reziliența coridorului și accelerează integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport.
@vancouver avem parca linia dintre Pitesti si Sibiu ce e in lucru, nu e in lucru.
Probabil ca ce a inceput pingelica plumbuitu e tabu, nu ne apropiem decat cu mare bagare de seama.
Sa ridice mana cine e surprins de coruptia de la Metrorex!
@vancouver exact asa decriu nemtii problema cu H2.
Caut articolul si revin dar citez din memorie.
Germania a ales trenurile pe H2 si anume pentru liniile secundare sa inlocuiasca dieselul.
Problema este ca au descoperit ca trenurile merg pe distante scurte ca de aia sunt secundare iar timpul de asteptare la capete pentru alimentare cu H2 e la fel de lung precum alimentarea partiala cu energie electrica echivalenta, la un tren cu baterii.
Deci H2 nu e rentabil economic, in lumina investitiilor necesare pentru H2.
^
Situația este critică, deoarece miercuri este ultima zi în care se mai poate semna contractul pentru a nu se pierde finanțarea.
...
Dincolo de pierderea unor bani, riscăm pierderea credibilității. Toată industria mondială de profil are la bază credibilitatea, garanțiile naționale, seriozitatea. Nu participi la o licitație într-o țară unde contractele se dau pe sub mână, unde facturile nu se plătesc, licitațiile se anulează, iar înțelegerile se rup în ziua semnării lor.
Parerea personala, dupa ce am citit dezastrul cu trenurile pe H2 in Germania, este ca am evitat un glont in cap.
Finantarea oricum e specifica pentru proiectul asta, iar fudulia este de a plati 200 de milioane din bugetul praduit de ciocio-grinda pe post de tichie de margaritar.
Iar credibilitatea ne-am pierdut-o demult.
@Azrael din cauza prea multor schimbari de la agonie la extaz murim de atacuri de cord.
Nu glumesc, in regiunea balcanica principala cauza sunt afectiunile miocardice.
Oare reportajul despre legatura Romania -Rep Moldova merge aici?
După o pauză de trei decenii, primul tren a traversat astăzi podul peste Prut pe ruta Cantemir-Fălciu fără oprire, întrucât nu mai este necesară schimbarea ecartamentului. Este vorba despre o primă testare a celor aproximativ șapte kilometri de cale ferată, destinată inițial transportului de marfă, cu perspectiva extinderii pentru pasageri, marcând totodată un pas simbolic spre reluarea conexiunii feroviare cu Uniunea Europeană.
@vancouver e posibil ca asociatia sa pregateasca un mesaj public in care sa mentioneze initiativa de pe DX23 de studiere a largirii acostamentului si transformarii in banda de urgenta?
Trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului.
13.11.2025 - Автомагистрала Русе - Велико Търново (обход на Бяла)
Trenul a trecut Prutul spre Fălciu, după o pauză de peste 30 de ani
Descoperiri la Metrorex. Ce ilegalități ar fi vrut să acopere de fapt prin scumpirea biletelor