Deconectat
Stiu ca e un tronson foarte important, dar la modul cum ne agitam pe forumuri imi aduce aminte de calificarea nationalei la campinoatele modiale: daca batem fara sa luam gol iar Franta manaca bataie de la San Marino la mai mult de 5 goluri diferenta iar Germania face 0-0 cu Gibraltar, avem sanse reale sa intram la baraj cu Spania si sa facem o partida frumoasa.
Traim foarte intens noi romanii!
Severin- Domasnea
sa nu uitam ca traficul majoritar pe Severin Domasnea vine de la Calafat, nu numai de la Craiova.
Autostrada Ploiești – Brașov: Cum au eșuat încercările de parteneriat public - privat
Parteneriatul public-privat a fost produs ca soluție pentru Autostrada Ploiești – Brașov de majoritatea premierilor și miniștrilor de Transporturi din ultimele decenii.
Tentativa guvernului Năstase în 2004
Premierul Adrian Năstase și ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Guvernul a selectat fără licitație trei firme pentru construirea tronsoanelor București – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franța) și Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2005 și să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale, iar PSD – guvernarea.
Tentativa guvernului Boc în 2009
În mandatul de ministrul al lui Radu Berceanu, consorțiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic și Brașov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 și să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată era echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunțat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică și financiară.
Tentativa guvernului Ponta 2012-2015
În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunțul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) și firma chineza China Communications Construction Company Limited.
Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Șova promitea să se mute cu cortul pe șantier.
La final de 2013 a fost anunțat câștigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era proiectată la 53 km și urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii și o taxă anuală de întreținere de 37 milioane euro.
Concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului
Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019
Viorica Dăncilă a renunțat la soluția găsită de fostul premier Mihai Tudose și ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluție pentru implicarea Băncii Mondiale, și a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.
Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuția lucrărilor). Proiectul avea:
Taxa de utilizare: Șoferii ar fi urmat să plătească aproximativ 6,3 euro/100 km (cca. 31 lei).
Perioada de concesiune: 24 de ani, cu un termen de execuție de 4 ani.
Asociația Pro Infrastructură a avut obiecții legate de forma de finanțare aleasă și față de traseu.
În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câștigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol.
În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract. De ce a eșuat: Nicio bancă nu a dorit să finanțeze un proiect atât de riscant și scump fără garanții suverane clare din partea statului român.
Noi discuții în mandatul lui Ciucă
Discuțiile despre PPP au revenit câțiva ani mai târziu. În vara anului 2022, ministrul de atunci al Transporturilor, Sorin Grindeanu vorbea despre această soluție, la câteva zile după ce premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul urmează să își asume construirea autostrăzii Comarnic – Brașov prin controversata soluție a parteneriatului public-privat.
Eu raman la parerea ca Grinda a facut multe in detrimentul UMB, Grinda si CNAIR prin lipsa lor de organizare si presiunea ca UMB sa participe la multe licitatii unde probabil ca nu ar fi vrut sa intre, gen centura Timisoara sau la intarziatul santier de la Holdea.
UMB avea nevoie de Holdea sa capate experienta pentru A8, dar i-ar fi fost de folos daca CNAIR se organiza mai rapid si deschidea santierul mult mai devreme.
Da, UMB ne-a scos din mocirla in care eram, multe victime pe DN65, DN2, dar si Grinda si-a batut joc de ei.
Gustul amar ramane.
Singura constanta in orice institutie "de stat" este schimbarea functionarilor.
Dorinel ramane.
Termina repede cu A3 si apoi forta pe A7.
@fulgernc a spus în Material rulant: Locomotive, vagoane etc:
Sunt locomotive cu "reputație" bună. Cu toate că în cazul nostru , vorbim de un prototip. La fel ca și EMU Coradia. E material apreciat de utilizatori. Eu , pe de o parte mă bucur că le văd pe CF de la noi(din prisma calităților materialului) , pe de altă parte mă decepționează felul cum tratează firma mamă piața locală. Marginal , fără importanță.
The HLE 17 is a new generation electric locomotives for the NMBS, built by Alstom. This concerns the third generation of the Traxx, as opposed to the HLE 28, which is a second generation Traxx. The first delivery is planned in 2027.
Da, cred ca sunt bune, vad ca SNCB/NMBS continua cu Alstom si ale lor TRAXX
Multumim pentru efortul de a tine forumul in picioare, stiu ca e foarte dificil sa faci asta, chiar si cu ajutor.
Si mai stiu ca opiniile celor de pe forum uneori diferite nu fac decat sa ne deschida ochii si sa ne scoata din zona de comfort, sa devenim mai realisti si mai buni.
Primăria Sectorului 6 prezintă randări cu planurile de prelungire a Pasajului Ciurel. Se conturează și prima arteră cu BRT - Bus Rapid Transit din București - Hubul tău de informații din domeniul...
Primăria Sectorului 6 prezintă randări cu planurile de prelungire a Pasajului Ciurel. Se conturează și prima arteră cu BRT - Bus Rapid Transit din București
Primăria Sectorului 6 a publicat noi randări pentru prelungirea Pasajului Ciurel, realizate de echipa Proiectare 6, într-un moment în care atât primarul general Ciprian Ciucu, cât și primarul sectorului Paul Moldovan își exprimă interesul pentru continuarea proiectului. Edilul Sectorului 6 afirmă că a analizat în detaliu soluțiile tehnice și că, spre deosebire de informațiile vehiculate anterior, nu ar fi necesară demolarea unor construcții pentru implementarea prelungirii. În randările conceptului prezentate, vedem și o abordare diferită a sistemului de transport public, cu benzi BUS dedicate pe mijlocul arterei, ceea ce ne duce cu gândul la prima arteră cu sistem BRT – Bus Rapid Transit din București.
Proiectul, cunoscut în spațiul public și prin formula ironică „cel mai scump viraj la stânga din istoria omenirii”, ar avea rolul de a decongestiona traficul din vestul Capitalei și de a crea o alternativă reală la bulevardul Iuliu Maniu. Prelungirea pasajului ar urma să asigure o legătură directă către ieșirea din București, facilitând fluxul rutier într-o zonă sufocată de trafic la orele de vârf.
Primăria Sectorului 6 subliniază că proiectul este analizat cu atenție, iar randările publicate oferă o primă imagine asupra modului în care ar putea arăta infrastructura odată finalizată. Noul drum urmează să fie conectat cu Bulevardul Uverturii și arterele din zona Chiajna, dar va fi construit fără a necesita exproprieri ample, cu demolări de blocuri sau construcții mari, fiind conceput mai mult ca o arteră locală, dar care să descongestioneze traficul în zona Militari și să ofere un sistem nou și eficient de transport public.
@mike_us mi se pare foarte potrivit programul de lucru de la UMB 3 saptamani de lucru + 1 saptamana de odihna.
Iar daca ar aduce niste contractori pentru lucrarile ce nu tin de core business, cred ca avansul sustinut se mentine.
Oare reportajul despre legatura Romania -Rep Moldova merge aici?
Putem sa punem iesirea din Cluj Napoca spre Floresti la rubrica drumuri precum Irak anii 90 sau Siria?
@Azzl eu ma asteptam ca situatia de fapt sa fie ce s-a spus pe aici pe forum, constructorul sa fi negociat cantitati si date de livrare ferme cu furnizorii, cu preturi negociabile in functie de anumite conditii.
Probabil asa si este, de asta nu inteleg tot zgomotul in jurul bitumului, acum.
@AutoInfraHUB mersi mult, acum ma uitam pe YT, faina filmare !!
@Azzl din ce am inteles, e ca ucrainienii au platit mai bine si la noi piata economica e absolut neguvernata.
Sa mai bagam batul prin gard:
Importurile de bitum ale Ucrainei au crescut masiv în ultimele luni, pe fondul reperațiilor necesare la rețeaua de drumuri, afectată mai mult decât de obicei iarna trecută, care a fost marcată de înghețuri puternice, diferențe bruște de temperatură și precipitații abundente.
Potrivit unui grup de consultanță specializat în piața petrolieră din Ucraina, importul de bitum al țării a continuat să crească în iunie, ajunând la 56.000 de tone la sfârșitul lunii, ceea ce este cu 47% mai mult comparativ cu luna precedentă și de trei ori mai mult decât volumul importurilor din iunie anul trecut.
Cel mai mare furnizor de bitum a fost România, potrivit sursei citate. Luna trecută, companiile românești au livrat 23.800 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 22% comparativ cu luna mai. Printre marii furnizori de bitum plecat din România sunt Bitholder (8.500 tone), Vitaro Energy (6.500 tone), Guven Asfalt (3.100 tone) și Rinaco Trade (2.900 tone).
Singura constanta in orice institutie "de stat" este schimbarea functionarilor.
Dorinel ramane.
Termina repede cu A3 si apoi forta pe A7.
@mike_us romanii au memorie scurta si eu nu fac exceptie. Daca e sa caut prin cutia cu maimute, 2007-2014 perioada in care UE a dat cu bani in noi si nu s-a lipit nimic de autostrazi.
Stim care mustacios e de vina si din care partid de mafioti facea parte inainte de arestare.
Dar asta nu scuza faptul ca Romania nu are o viziune de ansamblu pentru urmatorii 50 de ani pentru dezvoltarea infrastructurii.
De fapt nu are nicio viziunde de viitor pentru nimic, nici economie, nici educatie, nici sanatate, mergem la liber si cu Doamne ajuta.
Si vina e in mare parte la specialisti si la intelectuali ce nu vor sa se implice in nimic (guilty as charged) daca e sa ne comparam cu Franta.
<rant off/>
Deraierea de la Faraoani, cauzată de o osie dată de CFR Marfă la rebut
Deraierea de la Faraoani de acum un an de zile a avut drept cauză un șir de evenimente derulate timp de mai bine de două decenii
CFR Marfă nu a distrus toate osiile defecte
Tot aici se elucidează și cum a ajuns această osie cu defecte înapoi în sistemul feroviar, după ce vagonul din care făcea parte fusese retras din circulație de către CFR Marfă.
Vagonul respectiv a fost vândut prin intermediul ANAF, în anul 2023, către Colect Metal SRL Iași, societate care a vândut piesele către doritori, inclusiv către Electroputere VFU Pașcani. ”Comisia de investigare consideră că, în producerea acestui accident, SNTFM CFR Marfă SA a fost implicată, din punct de vedere al siguranței, prin faptul că nu a luat măsuri de distrugere a tuturor osiilor montate produse din șarje fabricate în anii 2003-2004 de către SMR SA Balș și care au fost declarate, în perioada 2004-2008, ca rebutate”, se menționează în document.
La varianta de ocolire a DN68A, daca e sa merg pe acolo pe unde a mers Raducu, ma frange nevasta ca am bagat masinuta pe hartoapele alea.
Nu, vere, stam si 4 ore in coloana pana se elibereaza drumul decat sa ma bag pe acolo.
Ca distractie, pe la mama dracu prin Serbia la granita cu Macedonia e acceptabil:
De la colegul @trismegistul un articol din Catavencii despre ceea ce stiam:
Acum vreo 20 de ani, in Olt, pe langa Izbiceni erau atat de multe balastiere ilegale conectate cu pesede incat cei ce se ocupau de Olt spuneau ca exista o problema dar nimeni nu avea curajul sa se puna cu caracatita pesede.
Trenul a trecut Prutul spre Fălciu, după o pauză de peste 30 de ani
