@vancouver am pierdut numărul SF-urilor făcute pentru Tarnita. Pentru mine, cele mai mari restanțe ale statului sunt pe domeniile energie și bănci. Nu înțeleg de ce nu avem legislație si măsuri pentru a încuraja consumul în intervalul 09.00-17.00, când funcționează și economia. Ar fi cea mai bună modalitate de stocare. Pentru că trebuie să ținem prețul sus pentru niște mafioți și în piața de echilibrare?

@PaulS “Un element inovator al proiectului este implementarea unui sistem avansat de monitorizare, unul dintre primele de acest tip instalate în România. Acesta include plase ancorate, bariere de protecție împotriva căderilor de roci și senzori de impact, capabili să detecteze și să semnaleze în timp real evenimentele geodinamice. În cazul unui impact al materialului desprins cu barierele de retenție, senzorii transmit datele către un colector central, care, prin sistem GPS, distribuie automat informațiile către DRDP, SDN și autoritățile responsabile. Notificările se generează instantaneu și sunt accesibile pe dispozitive mobile, facilitând intervenția rapidă și prevenirea supraîncărcării structurilor de protecție. Implementarea acestui sistem elimină riscul colapsului necontrolat al barierelor, aspect esențial pentru siguranța circulației pe acest sector de drum”, a explicat directorul DRDP Buzău, ing. Sorin Robu.

BYD factory - Szeged (Hungary) - May 2025 chimdrone https://www.youtube.com/watch?v=dtvTMuhbRzI

@mihai Cu mare drag

Doua stiri din Ungaria, relevante pentru romanii care calatoresc spre occident pe autostrazile vecinilor. Se pregateste de inaugurare tronsonul M44 dintre Szentkirály si Kecskemét. Cel mai probabil se va inaugura pe 15 aprilie. Acest lucru este relevant pentru cei care pleaca spre occident prin vama Varsand / Gyula. M44 este autostrada care va lega M5 (Kecskemét) cu granita Romaniei, de unde mai departe se va conecta cu viitorul DX16 Arad - Oradea in zona Salonta. Dina cest traseu va lipsi nodul de tip trifoi cu M5, al carui contract de constructie abia a fost semnat si care va fi realizat pana la final de 2026. Conform presei locale, va fi cel mai mare nod din zona rurala a Ungariei. Pana atunci descarcarea M44 in M5 se va face prin drumul national 5. https://www.vg.hu/vilaggazdasag-magyar-gazdasag/2025/04/forgalom-m44-zaroszakasz-autout Tronsonul de M4 Törökszentmiklós - Kisújszállás (32km) este in stadiu avansat de executie si va fi finalizat in acest an. M4 este autostrada care leaga Budapesta de granita cu Romania unde se conecteaza cu A3 la Oradea. Atunci cand va fi finalizata, M4 va scurta cu circa 60km legatura pe autostrada intre Oradea si Budapesta, comparativ cu oculul de astazi pe M35 / M3 pe la Debretin. In afara tronsonului Törökszentmiklós - Kisújszállás, din M4 mai lipsesc 60km intre Kisújszállás si Berettyóújfalu (nod M4/M35), impartiti in doua tronsoane: M4 Kisújszállás - Püspökladány (31 km) M4 Püspökladány - Berettyóújfalu (29 km) Ambele tronsoane sunt in pregatire pentru licitatie si sunt estimate a fi finalizate in perioada 2027 - 2028. https://magyarepitok.hu/youtube/2025/02/latvanyos-aszfaltozasi-munkakkal-lepett-elore-az-m4-es-gyorsforgalmi-ut-projektje-video

Interesant. Personal lucrez tangential cu BIM, adica il folosesc sa vizualizez anumita aspecte la unele santiere pentru care lucrez. In schimb la CNAIR nu inteleg cu ce ar putea fi de ajutor. Adica utilitatea sa depaseasca efortul depus pentru BIM-area infrastructurii rutiere. Sa ai posibilitatea sa vezi toate proiectele tridimensional, sa te plimbi virtual prin ele, sa vezi ce piloti forati s-au folosit sau se vor folosi la proiecte viitoare - ok, e frumos. Dar cu ce ne ajuta? O sa fie mii, zeci, sute de mii de euro cheltuiti. Resurse umane, etc. Pentru ce? Daca era ceva clar si evident as fi inteles din acest comunicat. Dar e doar invarteala in jurul cozii, ceva de genul: opa, e nevoie de aia si ailalta pentru a implementa BIM. Si nu e asa usor, o sa coste timp, resurse si bani. Si trebuie organizat si implementat si identificat (cuvinte pompoase).... Sper sa nu facem BIM de dragul BIM.

Daca urmariti reportajul pana la capat o sa vedeti cum STATUL a distrus inca o data santierul de la Mangalia. Cei care au facut reportajul nu spun asta explicit. Desi explica in detaliu ce s-a intamplat, cum statul a preluat santierul de la Damen ca asa am vrut noi, sa avem 51%, sa fim majoritari si patrioti - nu are puterea sa traga concluzia: acesta este motivul clacarii. A mers bine cata vreme Damen le-a adus comenzi. Pentru ca altfel, fara Damen, SN Mangalia este un nume egal cu zero pe harta mondiala. Pe cand Damen este ceva care inspira incredere, prin seriozitatea specifica unei firma PRIVATE cu traditie. Mai spune undeva in reportaj ca SIDEX Galati nu trebuie privatizat. Da, daca nu era privatizat, nici atat nu supravietuia pana anul trecut, era mort de 20 de ani. Desi am stat 45 de ani in bezna comunista, in saracie crunta venita ca urmare a economiei de stat, fara privat. Desi de 30 de ani tot crestem si suntem aproape la fel de bogati intre timp ca si tarile vestice (ne despart ca. 20%, adica nimic). Desi mai mereu mai apare cate o poveste din asta care arata cum 7 santiere navale private DUDUIE si nu fac fata la comenzi, dar unul singur de stat e in faliment. DESI DESI DESI.... PARCA SUNTEM IMBECILI. Tot mai apare cate unul care vrea sa alungam strainii, statul sa preia din nou... sa pedepsim firmele private ca suntem sclavii lor (adica daca muncim pe bune la privat suntem sclavi, aha... la stat unde stam si frecam menta e ok... inteleg...). Pur si simplu eu faza asta nu o inteleg. Inclusiv reporterul are si el acelasi mod de a vedea lucrurile, gen "de ce statul nu se implica?", "de ce statul nu face". Ce mama naibii sa se implice statul la Mangalia? ALOOOOO. Santierul ESTE AL STATULUI! Santierul cu statul ca actionar atat poate: sa dea faliment!

https://www.biziday.ro/314436-2/ Comisia Europeană va plăti României doar parțial a treia cerere de plată din PNRR, în valoare de două miliarde de euro, pentru că guvernul nu a îndeplinit șase jaloane. România are termen șase luni să le atingă, pentru a debloca restul banilor. Comisia Europeană explică faptul că, până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul celei de a treia cereri de plată a României. Conform CE, această cerere include reforme și investiții “menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor”. Totuși, arată executivul european, “s-a constatat că jalonul 215 (“Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă”. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei, după care Bruxelles-ul va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. “În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților, care se aplică tuturor statelor membre”. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate. Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, evaluate ca neîndeplinite. Celelalte cinci jaloane neîndeplinite includ, printre altele, investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca și îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat. “Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes”, mai subliniază Comisia Europeană.