A7 Ploiești - Bacău - Suceava

mike_us

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 1 | Lucrări zona Filipești-Onișcani 27.05.2026

Azrael

@mike_us vad scris la comentarii ca raducu nu mai crede in... august. zice acum septembrie. poate strict autostrada...dar cel putin nodul din inceputul filmarii are 3 poduri peste CF. sunt destule de facut la poduri doar pe autostrada...astea colaterale sunt prea mult. finele anului fara probleme.

daniel22_22

Suceala-Siret lot 1 si 2 semnate azi

Anemona Andone / mai 29 / Economie

Drumul Expres Suceava - Siret: Primii 43 de kilometri intră în linie dreaptă. Au fost semnate contractele - Economica.net

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), anunță că a semnat vineri contractele pentru proiectarea și execuția primelor două loturi ale Drumului Expres Suceava – Siret, în valoare totală de 3,72 miliarde lei (fără TVA), cu...

vancouver

6/9 loturi SAFE semnate
2/9 loturi pot fi amânate dincolo de 31.05 (cele cu lucrari peste granita)
1/9 loturi la CNSC

trismegistul

@vancouver Da, ramane problematic exact lotul care este la CNSC de cel mai mult timp, din 21 aprilie. E cel cu problema de la Podu Iloaei. Sper sa se hotarasca odata si Completul 10, ca au depasit f tare cele 20 zile legale.

Pana acum, am facut un calcul simplu si am adunat sumele pe cele 6 loturi semnate pe SAFE pana acum, insumeaza cam 3.5 miliarde de euro din cei 4.2 miliarde de euro alocati, deci mai este loc relativ putin. Pare ca pe T2 nu se vor omori cu firea sa dea decizie la timp, strategia statului peste prajit.
Paradoxal, cu cat creste EUR in raport cu leul, vom iesi mai bine dpdv al statului la sumele trase.

mihai

Imagini noi de pe șantierul Autostrăzii A7 Bacău – Pașcani.Lucrările avansează la Mircești – Pașcani

ncb

A7/Lucrari la nodul rutier Bacau Nord si sectorul de la Dumbrava cu spatiul pentru servicii.

trismegistul

@mihai Absolut de neinteles cum voluntarii si pasionatii de infrastructura fac niste filmari din drona absolut senzationale fara sa fie remunerati, iar angajatii blazati si auto-suficienti ai CNAIR abia reusesc sa traga 3 cadre din care nu intelegi nimic si din care nu poti trage nici o concluzie.
O mare bataie de joc comunicarea la CNAIR - cum e turcul, e Pistolul.

marius.firtonea

@trismegistul si sa vezi ce drone au cei din CNAIR.

vancouver

Din păcate asta e nivelul de seriozitate în toate privințele la stat. De aia tot ce se poate privatiza, trebuie privatizat, gen CFR Marfa sau orice are potențialul de a fi profitabil. Iar unde nu se poate, controale, instructaje, schimburi de experiență, școlarizări - gen în educație, structurile de forță, ministere, primarii, etc. NU MERGE DUPĂ URECHE sau doar cu cunoștințe din timpul școlii.

mike_us

@Azrael @fulgernc Sunt două moduri diferite de a spune că ești „cu facturile la zi”.

1. Varianta birocratică:
ții procedurile suficient de complicate încât să întârzii emiterea facturilor: verificări peste verificări, supraveghetori care controlează aceleași cantități de 10 ori etc.
Acolo se poate întârzia fără să apară clar în ROGOP.
După ce factura este emisă, ai oricum 6 luni la dispoziție să o plătești, deci e aproape imposibil să ajungi oficial în incapacitate de plată.
2. Varianta normală pentru un obiectiv național:
Dacă A7 este proiect prioritar și aduce bani europeni, simplifici procedurile.
Pui 2-3 oameni buni care au un singur job: facturile pe A7 să meargă rapid și corect. Salariile lor pe câțiva ani sunt nimic pe lângă 1-2 miliarde de euro fonduri.
Nu există motiv serios ca, după confirmarea progresului fizic, plata să nu se facă în 2-3 luni. O diferență de 10-15% între progres fizic și plăți ar fi deja maximul acceptabil.

De aceea, faptul că „nu există facturi neplătite în ROGOP” nu spune mare lucru de unul singur.
Poate însemna că nu lași constructorul să emită factura. Sau că facturile există, dar sunt încă în termenul legal de plată. Problema reală este diferența dintre progresul fizic din teren și banii efectiv plătiți.
Mă șochează lipsa de profesionalism cu care este tratat subiectul plăților.
Eu sunt doar un simplu pasionat și, când m-am uitat în ROGOP, nu m-am uitat doar dacă „toate facturile sunt plătite”. M-am uitat cât se plătește lunar, dacă există diferențe mari în timp, cât reprezintă facturile din valoarea contractului și dacă datele CESTRIN pot fi corelate cu cele din ROGOP. Am făcut asta pentru mine și pentru 3-4 oameni interesați.
Un expert apare la TV pe subiectul ăsta ar trebui să-și facă temele mult mai bine decât mine, un simplu pasionat. Dar, din păcate, în România există o superficialitate îngrozitoare când vine vorba de date și argumente.

Faptele sunt destul de clare:

Nu a existat niciodată buget suficient pentru toate loturile A7. Argumentul „completăm după” este o scuză pentru proiecte secundare, nu pentru un proiect declarat vital. Pentru un proiect prioritar trebuia alocat măcar 60-70% din necesar.
Am postat anul trecut tabele cu diferențele dintre progresul fizic CESTRIN și plățile efective. Diferențele ajunseseră peste 30%. Nu știu alt proiect cu asemenea decalaje. Contestăm datele oficiale CESTRIN?
Datele CESTRIN se corelau destul de bine cu ROGOP. Deci nu vorbim doar din impresii.
UMB a avertizat, apoi a oprit lucrul în august 2025. Asta este fapt verificabil, a scris și presa. Nu cred că un constructor care pierde bani oprind șantierul face asta de plăcere.
În momentul opririi, se vorbea de peste 1 miliard de lei în facturi, plus alte lucrări executate, dar nefacturate. Dacă statul avea bani cu adevărat, plătea tot. A plătit doar aproximativ 200 de milioane. Sursa
A7 a fost aprobat pe granturi PNRR abia târziu, în octombrie/noiembrie 2025. Era normal ca un constructor să devină prudent.
Argumentul istoric nu ține. Faptul că acum 10 ani statul plătea 30 km de autostradă nu înseamnă că automat are bani pentru 200 km.
Oricine se uită la filmări vede că au fost luni în care UMB nu a lucrat la capacitatea pe care am văzut-o iarna și primăvara asta. Și se vede la fel de clar cum a accelerat brusc când plățile din CESTRIN au început să crească.

Concluzia mea este simplă: bani au fost, dar în varianta birocratică — adică „vă dăm cât să pară că merge, dar nu cât să lucrați la capacitate maximă”.
Da, putem discuta cât timp s-a pierdut. Aici există și o parte subiectivă. Dar pierderea nu înseamnă doar cele două săptămâni în care nu s-a lucrat deloc. Înseamnă și lunile în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă, poate fără mobilizare completă, fără angajări suplimentare și fără ritmul care se vede acum.
Personal, cred că s-au pierdut cel puțin 1-2 luni. Și uite că acum acele luni contează.
Nu mi se pare că spun ceva subiectiv. Spuneam același lucru și anul trecut.
Sunt curios cum poate cineva să demonteze, cu argumente, faptele de mai sus.

mike_us

@trismegistul Diferența dintre privat și stat se vede în multe țări, nu doar la noi. Din experiență personală, pot să dau exemple din Franța și SUA.

La noi însă problema este accentuată de politizarea excesivă și de faptul că actuala clasă politică nu mai are resursă umană.
Politicienii de azi au ajuns sub nivelul celor din anii ’90. Măcar atunci mulți aveau o profesie, iar unii chiar excelau în domeniul lor.
Acum, toate partidele sunt pline de analfabeți funcțional, cu diplome de la facultăți de mâna a doua, dar foarte vocali și foarte siguri pe ei.

Sau, cum spune o vorbă românească: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Din păcate, se pare că exact asta vinde. Sunt apreciați cei care țipă mai tare, nu cei care vin cu argumente, cu date sau care chiar se pricep la ce fac.

Azzl

@trismegistul Să nu fim surprinși dacă aflam ca serviciul este externalizat unei firme ce primește bani cat 3 drone bune pentru fiecare spot. Si livreaza calitate mediocra. Daca ar fi să pună și comentarii cred ca ar ieși un film propagandistic gen Studii SAHIA.

vancouver

Termenul de plată al facturilor emise de constructorii de autostrăzi în România este de 60 de zile. Nu știu de unde apar variante inventate gen 6 luni.

În ultimii 2-3 ani toate facturile au fost plătite mult înainte de termen, de regulă în max. 30 de zile.

UMB a avut aproape mereu un tratament preferențial la plata, dat fiind și sumele mai mari, fiind plătit mereu la 14-21 de zile. A existat un singur moment să-i zicem de ezitare, după instalarea guv. Bolojan și când s-a reușit mutarea A7 de pe PNRR împrumut pe grant. Atunci Umbrarescu a oprit imediat lucrările, când a văzut ca au trecut peste 20 de zile și nema bani (era nevoie să se aprobe noua constelație de finanțare). După 3 zile de discuții s-a ajuns la o variantă prin care să fie plătit imediat și să se revină la ca. 14 zile. Atunci a reluat lucrările. Practic a fost o sapt pierdută, dar oricum era sapt liberă pentru muncitori, cea cu Sf.Maria din august.

mike_us

@vancouver Eu nu am afirmat nicăieri că problema principală a fost că facturile emise în ROGOP nu au fost plătite la timp.
Problema reală, în opinia mea, este cât durează până când lucrările executate ajung facturi în ROGOP.
Văd și eu diferențele de date din Excel și, corect, nu a fost nicio factură care să fi depășit scadența.

Nu am spus nici că cineva a încercat intenționat să nu plătească UMB, nici că nu s-au făcut eforturi și nici că nu s-a plătit mai mult decât în anii anteriori.
Ce spun eu este altceva: problema a fost mult mai mare decât capacitatea sistemului. Vorbim de zeci de șantiere, sute de kilometri și un volum de lucrări pentru care statul nu era pregătit financiar și administrativ. Atât s-a putut, atât s-a reușit.

Întrebările mele sunt simple:

De ce au fost sume atât de mici alocate inițial în buget? Eu cred că explicația este logică: A7 a fost mult timp pe împrumuturi, nu pe granturi, deci era normal să fie, ca prioritate la finanțare, după proiectele unde luam 40% de la UE. Și, dacă au gândit așa, probabil aici au avut dreptate.
De ce au apărut diferențe atât de mari între progresul fizic și plățile efective? Admit că sumele au fost ajustate, dar tot rămân diferențe mai mari decât de obicei.
Ca să ai procentul de progres fizic, se fac niște verificări, nu? Care este durata reală între execuția/raportarea unei lucrări și plata ei?
De ce nu poate fi optimizat procesul? Nu cumva procesul arată, de fapt, că se așteptau banii din PNRR, pentru că banii proprii nu existau în ritmul necesar?
De ce s-a ajuns la oprirea lucrului? Asta este grav. UMB sigur are telefonul ministrului și, cu atâtea contracte, nu cred că își permite să supere autoritățile. Cu siguranță au sunat și au spus: „Avem restanțe, vă rugăm plătiți.” Sunt convins că autorităților li s-a dat timp să rezolve situația înainte să se ajungă la oprire. Și sunt la fel de convins că Umbrărescu era mai informat despre situația financiară reală decât noi doi și, probabil, decât mulți oameni din minister. Nu cred că a făcut pasul acesta decât în momentul în care a considerat riscul de neplată real.

Sunt de acord că oprirea efectivă a fost de aproximativ două săptămâni.
Dar problema nu se reduce doar la zilele în care nu s-a lucrat deloc. Se adaugă și perioada în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă: mobilizare redusă, prudență, angajări amânate, ritm mai slab decât cel pe care îl vedem acum sau decât cel pe care l-am văzut din septembrie 2025 încoace.
Cât timp s-a pierdut exact putem discuta. Acolo există și o parte subiectivă. Dar acel timp nu este zero.

Nu doresc să mă cert cu nimeni și nici să creez conflicte. Pur și simplu, explicațiile oficiale nu mi se par aliniate cu realitatea din teren și cu datele disponibile.
Și nu cred că este prima dată când se întâmplă asta. Nici guvernul actual, nici cel precedent nu mi se par vrednice de încredere.
Oricum, România are probleme mai mari acum decât câțiva km de autostradă, deci nu trebuie neapărat să îmi dai un răspuns.
Putem concluziona că, dacă ministrul sau secretarul de stat spune că este așa, atunci așa este.