@Victoras a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

5.Cel mai bun lucru care ni se putea intampla e faptul ca UMB s-a intins cu castigarea contractelor. Acest lucru a permis o flexibilitate maxima in mentinerea in lucru a santierelor prioritare, in momentele cand banii erau foarte putini. Daca aceste contracte erau castigate de alte firme, cand nu mai veneau bani de la Bucuresti, cineva imi spunea ca 95% din santiere se blocau. Deci tot raul spre bine.

Nu m-am putut abține să nu răspund la asta. :grin: :grin:
De doi ani (verificabil, sunt încă postările mele pe PUM) spun că faptul că UMB a luat atâtea loturi vine cu multe beneficii.
Bineînțeles, am fost acuzat că sunt „plătit de UMB” (locuiesc de 20 de ani în Vest și nu am afaceri în România), „fanatic” și alte povești…

Argumentele mele :

• UMB a oferit cel mai mic preț. Asta înseamnă economii semnificative la contractele astea uriașe.
• O firmă românească luând majoritatea loturilor înseamnă că mai mulți bani rămân în țară, nu se duc în profiturile companiilor din afară.
• Garanția de 10 ani rămâne la o firmă românească, cu contracte aici; e mult mai ușor de obligat să remedieze problemele dacă apar.
• Dispare riscul „lotului muzeu”, pe care l-am văzut de nenumărate ori în ultimii 5–10 ani: un lot finalizat, dar nodul sau pasajul la firma vecină e blocat și toată bucata devine inutilizabilă.
• Flexibilitate mult mai mare: poți să le spui „accelerați aici” și e acceptabil dacă lasă mai moale alt lot — coordonare imposibilă când ai firme diferite.
• O firmă de dimensiunea UMB poate lucra mult mai mult „pe datorie” fără să se oprească, spre deosebire de firme mici sau companii pentru care România este doar o piață secundară sau terțiară. Care ori s-ar fi oprit din lucru, ori ar fi lucrat la minimum.

Mă bucur foarte mult când și alții încep să vadă aceleași lucruri.

Tabelul cu structuri la 1 mai, împreună cu @skyscraper-ro

• 9 × 7,2 m — toate gata; sunt mici, dar consumatoare de timp: armat, betonat fiecare față.
• 3 × 39/24 m — toate cu grinzi.
• 4 × 88 m — traversări peste autostradă: 2 cu grinzi, 2 se pregătesc de grinzi.
• 4 × 100–200 m — 3 cu grinzi, 1 mai are o banchetă de la pilon.
• 1 × 724 m (Bălcescu) — toti piloni sunt gata, aproximativ 70% au deja și banchetele; au apărut și grinzi.
• 920 m de grinzi deja instalate, adică aproximativ 33%, și procentul o să crească foarte repede, deoarece la Bălcescu și Cleja sunt deja mulți piloni ridicați.
• 50 din 96 de piloni la cele 2 structurile mari sunt în stadii finale: ridicați, cu banchete sau cu reazeme.

Am făcut o extrapolare de când urmărim pilonii: în jur de 1 iunie ar trebui să avem toți pilonii sus, iar marea majoritate cu grinzi pe ei.
In curand ar trebui sa apara si predalele sunt curios daca incep dispre Racaciuni.
Până la 1 septembrie rămân trei luni, absolut suficiente pentru predale, suprabetonare și asfalt.
Părerea mea personală: până la Bacău nu sunt emoții. E mult de muncă, dar se poate.
Și, cum am zis la început de an, când nu era nimic, eu cred că și la nord de Bacău se poate.

PS:
Vrem să facem același lucru și la nord de Bacău, unde se lucrează foarte intens, dacă pare interesant pentru cineva.

@saphza a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

@mike_us @SkyScraper-Ro multumim pentru tabel
In legatura cu podul peste DN2L, chiar sper sa se grabeasca cu relocarea LEA. Indata ce acolo e gata, nu prea am emotii. Am vazut anul trecut cum Retter a reusit sa faca ceva similar in decembrie (cred ca era podul peste Cricovul sarat de pe Dumbrava-Mizil)

Eu încerc să văd lucrurile mai în ansamblu.
Dacă ai văzut unul dintre Excelurile pe care le-am pus, între Focșani și Răcăciuni sunt aproximativ 7.000 m de structuri — majoritatea până la Adjud.
Între Adjud și Răcăciuni sunt mult mai puține.
Structura blocată are doar 109 m, din care o treime e deja făcută, deci mai rămân aproximativ 60 m — sub 1%.
Nu aici se joacă A7 în ansamblu.

Înțeleg că blochează restul și că vrem autostrada mâine, dar cred că e mult mai important să vedem cele patru poduri mari cu borduri și hidroizolație, și ca echipele de structuri să se mute în totalitate spre Răcăciuni, iar apoi rapid la structurile de până la și după Bacău, pentru a pregăti posibilitatea finalizării în 2026.

Nu o spun ca o critică, dar de câțiva ani, de când urmăresc infrastructura, observ același pattern: cu 1–2 luni înainte de final de an ne aruncăm la un picior de pod, o supratraversare întârziată, 200 m de asfalt și ne isterizăm.
Da, un lot ratat la 95% în decembrie nu e ideal, dar nici nu e sfârșitul lumii.
Nu fuge nimeni cu cei 95% — se va deschide în martie, aprilie iar în schema generală e ceva minor.
Avem păcatul ăsta ca nație: jucăm pe mize mici și mulți se agită din cauze minore.

@DoubleOG
Din păcate, încă din vară, când nu se mutaseră stâlpii, nu prea s-a sesizat nimeni.
Când relocările de la Garoafa întârziau, iarăși, foarte puțini au fost interesați.
La fel și când era clar că nu exista finanțarea necesară pentru A7 — iarăși, puțini au părut să observe.
„Societatea civilă”, „ONG-urile” erau ocupate să dezbată pentru a 5.000-a oară capacitatea UMB.

Deci, într-un fel, suntem și noi o oglindă a celor care ne conduc.
Ne trezim în noiembrie că vrem autostradă, după ce nimeni nu s-a preocupat dacă „partenerul serios” și-a îndeplinit obligațiile.

@PaulS

Nu știu de când urmărești evoluția infrastructurii din România, așa că o să încerc să explic de ce cred că ideea aceasta nu este corectă.
Între 2015 și 2021 (adică 7 ani), lista inaugurărilor arată așa: 32, 22, 18, 56, 43, 60, 29 de kilometri.
Asta înseamnă o medie de doar 37–38 de kilometri pe an — o performanță modestă, ca să nu spunem rușinoasă.
După 8 ani consecutivi în care nu s-a construit aproape nimic, era inevitabil ca piața să rămână fără firme cu capacitate reală.
Nimeni nu investește în utilaje sau forță de muncă într-un sector atât de slab și impredictibil.
Dacă te uiți pe mesajele PUM din 2021, chiar și din 2022, vei vedea că exista un consens: atingerea pragului de 100 de kilometri pe an părea un vis frumos, dar irealizabil.
Cu 40 de kilometri pe an nu ajungeam nicăieri — ne-ar fi trebuit 25 de ani ca să atingem 2.000 de kilometri de autostradă, adică undeva în 2050. Îngrozitor.

În jurul anilor 2021–2022 s-a făcut o încercare clară de a crește capacitatea pieței prin semnarea unui număr mult mai mare de contracte.
Ritmul de atribuire a fost fără precedent.
Problema a fost că nicio firmă din piață nu avea, la acel moment, capacitatea reală de a duce la capăt toate aceste lucrări.
Desigur, firmele private se pot adapta, dar în lumea reală asta nu se întâmplă peste noapte.
Trebuie cumpărate utilaje, angajați și integrați oameni — procese complexe, greu de înțeles pentru cei care „monitorizează” de la distanță, fără să fi lucrat vreodată în mediul privat sau în proiecte inginerești de anvergură.

E ca la o fabrică ce produce 40.000 de mașini pe an și, dintr-o dată, i se cere să producă 200.000.
În mod clar, vor urma 2–3 ani de întârzieri în livrare, în funcție de cât de repede poate fi scalată producția.
Tu ce ai prefera: 40 de kilometri fără întârzieri sau 200 de kilometri cu 6 luni de „întârziere”?
Oricine are cât de cât o înțelegere reală a fenomenului ar înțelege că numărul de kilometri livrați anual este mult mai important decât eventualele întârzieri.

Așadar, în doar 2–3 ani, producția a fost scalată de 4–5 ori. Asta este, pur și simplu, fantastic.
Dacă la 200 de kilometri pe an încă spunem că „nu avem capacitate”, atunci cum ai descrie anul 2021, cu doar 29 de kilometri? Catastrofă?
UMB, între 2019 și astăzi, a crescut de la aproximativ 1.900 la în jur de 7.000 de angajați — o creștere de aproape 4 ori.
Și asta fără să mai vorbim despre zecile (poate sutele) de utilaje cumpărate în această perioadă, ori despre experiența acumulată de managementul companiei după atâția kilometri de autostradă construiți.
Sper că aceste cifre te ajută să înțelegi că așa-zisa „problemă a capacității” este, în realitate, un drob de sare — o temere exagerată, creată artificial, care ignoră complet realitatea din teren.
Din punctul meu de vedere, cifrele acestea arată clar că scalarea pieței românești — nu doar a UMB — este deja un succes.

Să ne uităm la întârzieri.
Pe A7, unde UMB are grosul lucrărilor pe 3 tronsoane, în total aproximativ 240 de kilometri, primul tronson s-a terminat cu vreo 4 luni înainte de termen, al doilea cam la timp, iar al treilea cu aproximativ 6 luni întârziere.
Dacă cineva știe puțină matematică — și am făcut acest calcul și la PUM — media întârzierilor este foarte mică.
Și asta într-un proiect imens pentru România, realizat în contextul unei scalări semnificative a capacității pieței.
Același exercițiu se poate face și pentru celelalte loturi ale UMB: încearcă să faci o medie a întârzierilor și vei vedea că matematica contrazice ideea unor întârzieri semnificative, cu atât mai puțin catastrofale.

Ultima idee: hai să privim doar 12 luni în față, în primăvara/vara anului 2026.

• A0, DEx12 și DEx6 probabil vor fi terminate toate anul acesta.
• A7 va fi, în mare parte, finalizată.
• A3 parte deja terminată, iar restul va ajunge la 90%.

După cum vezi, scalarea capacității rezolvă singură problema.
Care lot crezi că nu va avea resurse alocate în vara anului 2026?
Problema nu este „lipsa capacității”, ci ce facem cu această capacitate 2026 / 2027.
Provocarea reală este să continuăm să finanțăm capacitatea care deja s-a construit în ultimii ani.
Faptul că farul călăuzitor al României în infrastructură nu poate să vadă nici măcar 12 luni înainte și continuă să repete aceleași idei limitate și rigide îmi spune foarte clar cât de „specialiști” sunt.

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 1 | Segment Garoafa-Tișița | Stadiu lucrări la 19.10.2025 | UMB

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 1 | Segment Garoafa-Tișița | Stadiu lucrări la 19.10.2025 | UMB

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 1 | Segment Garoafa-Tișița | Stadiu lucrări la 09.11.2025 | UMB

Mulțumim, @SkyScraper-Ro !

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 1 | Segment Garoafa-Tișița | Stadiu lucrări la 09.11.2025 | UMB

O explozie de filmări în ultima perioadă.
Au apărut deja primele grinzi. Oamenii ăștia se mișcă fantastic.
Dar, cum nimic bun nu rămâne nepedepsit în România, înjurăturile „se justifică”...

Autostrada A7 I Nod Rutier Bacău Sud - Faraoani I 1 Aprilie 2026

@Leo-Ph E foarte probabil să nu termine la 1 septembrie, dar, în viziunea mea, va fi deschisă o mare parte. Am pus previziunile mele la început de an — eu cred că va fi deschis și la nord de Bacău. Iar bucata până la Săbăoani care nu va fi deschisă va fi într-un stadiu avansat.
Asta este o performanță pe care foarte puțin probabil ar fi putut-o atinge alte firme. Pur și simplu, dacă faci o mică statistică a întârzierilor altor firme, se vede diferența.
Iarăși, ce nu spune Ionuț: în 2007 am intrat în UE cu 261 km de autostradă, iar în 2022, după 15 ani de UE, aveam 994 km. Adică aproximativ 730 km în 15 ani — o medie de 48 km pe an.
Comparativ, în ultimii trei ani — 2024, 2025, 2026 — o să facem peste 550 km, adică aproximativ 180 km/an. Este un salt imens, la care UMB a contribuit din plin.
Iarăși, Ionuț și gașca uită să menționeze că nu a fost buget suficient nici în 2024, nici în 2025 pentru tot ce trebuia lucrat, iar tot timpul au fost diferențe mari între lucrări și plăți. Anul trecut am făcut tabele în care am ținut evidența și mie nu îmi iese sub nicio formă.

@vancouver poate face greșeli, eu fac greșeli cu siguranță, dar nimeni nu a băgat pumnul în gură aici și nici nu a cenzurat. Din contră, am avut discuții foarte politicoase cu @vancouver și când aveam aceeași opinie, și când nu.
De asta eu zic că omul merită apreciat! Părerea mea.

@anddy__ Hai să lămurim câteva lucruri, ca să putem duce o discuție civilizată.
Ceea ce spun eu în comentarii este părerea mea personală; nu implică poziția forumului sau a oricărui alt membru. Probabil este straniu când ești obișnuit cu un forum unde, dacă nu vezi ce vede „regele”, ești dat afară sau banat, deși „regele” spune aberație după aberație.
Este dreptul tău, ca cetățean, să votezi ce partid vrei, după cum este dreptul tău să dormi cu poza ministrului sub pernă și să crezi că partidul tău este format din îngeri.
Dar să îi acuzi pe alții de extremism și fanatism doar pentru că gândesc diferit și votează diferit este exact esența bolșevismului și fascismului. Și ți-o spune unul care a trăit Revoluția și a trăit 20 de ani în Occidentul cu care partidul vostru se mândrește.
Este un semn clar că cineva nu poate purta o dezbatere, nu are argumente și gândește doar în sloganuri. Un fel de „hoțul strigă hoții”. Și este inacceptabil!

Poate ar trebui să vii cu niște argumente: care sunt acuzațiile aiuristice? Deși le bănuiesc deja, o să îți răspund:

1. În Vest există reguli clare împotriva conflictului de interese. Când lucrezi în administrație, mai ales pe un post numit politic — secretar de stat, ministru — nu prea se acceptă să mai fii și ONG-ist. Cu atât mai mult, un ONG ai cărui membri ajung secretari de stat, miniștri sau consilieri ar trebui să încerce să taie legăturile, dacă vrea să rămână credibil. Nu are legătură doar cu domnul respectiv; pur și simplu este greu să amesteci politica la nivel executiv cu ONG-ismul fără să pierzi orice credibilitate. Ca să nu mai pornim de la circul cu „șantiere părăsite”, când era clar că oamenii se vor întoarce când vremea se va încălzi. Deci, obiectiv vorbind, am dreptul să spun că domnul secretar de stat și „regele” au foarte puțină credibilitate în ochii mei și în ochii celor care se ghidează după principii, nu după fanatism de partid.

2. La fel ca la PNRR, și cu SAFE au fost ani de propagandă în care ni s-a spus că vin fonduri peste noi, fără să se precizeze că, de fapt, sunt împrumuturi. Împrumuturi pe care generația noastră și generația copiilor noștri le vor plăti. Este o mare diferență între un împrumut și fonduri nerambursabile, indiferent de dobândă. Și, din împrumuturile acestea, o mare parte se duce pe cumpărare de armament din străinătate. Oriunde în lume, nu doar în România, aceasta este una dintre cele mai mari surse de corupție. Suma este mult mai mare decât banii din PNRR. Mă întreb, „ca cetățean”, cum nu te indignează că aceste contracte au fost semnate pe sub masă, fără consultări publice și fără dezbateri în Parlament? Cum de ești așa de grijuliu cu banii UMB, dar nu te interesează posibile miliarde risipite în tehnică militară neconformă? Un guvern demis prin vot de neîncredere nu ar trebui să fie atât de interesat, pe ultima sută de metri, să semneze și să mute contracte de miliarde, decât dacă este vorba despre pușculița de partid.
   Este dreptul meu, ca cetățean, să bănuiesc că acolo există corupție și să cer o anchetă din partea următorului guvern.

Eu ți-am arătat cu cifre că, de fapt, din 2022 s-a construit extraordinar de mult.
În timpul acesta, PUM ne spunea că totul este rău, dar în anul în care inauguram 29 km pe an nimeni nu comenta. Imparțialitate?
Nu "bagatelizează" nimeni nimic; pur și simplu cifrele arată că tot circul pe care îl faceți nu are bază reală.
Este problema voastră că puteți fi convinși că albul este negru, dar hai să nu facem din asta o virtute, iar pe cei care înțeleg că nu este așa să îi numim fanatici, extremiști etc.

Eu am publicat aici, anul trecut, faptul că plățile sunt foarte în urmă, iar pe un anumit forum se bagateliza asta. Tragerea pe dreapta a UMB și faptul că nu au mai putut angaja ne-au costat timp; cât anume, nu o să știm exact. Și ce să vezi: pe PUM se dădeau peste cap să bagatelizeze situația, deși diferențele erau aproape duble față de alți constructori. Nu am auzit atunci indignări nici de la tine, nici de la alții.

Ca ultimă idee: înțelegi cum funcționează PNRR? Înțelegi că pe A1, A3 și A8 vorbim doar despre împrumuturi? Înțelegi că nu ai cum să „pierzi” bani din împrumuturi, ci doar din granturi?

@FMFM a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

frustrari personale

În ultimele luni, @vancouver a făcut o treabă foarte bună explicând, pe înțelesul nespecialiștilor, ce s-a întâmplat atât la podul de la Buzău, cât și pe tronsonul Ploiești–Buzău.
Și a reușit să o facă într-un ton echilibrat, fără istericalele specifice unui alt forum.
Personal, tind să am mai multă încredere în părerea cuiva care a lucrat ca inginer constructor decât în a unui șomer de lux sau a unui IT-ist devenit politician — asta, dacă ne pasă măcar un pic de meritocrație.

Dezgustul și revolta față de minciună și dezinformare nu au nimic de-a face cu „frustrările personale”.
Pur și simplu, unii dintre noi am văzut suficient cât să înțelegem că scopul principal al unei anumite organizații nu este informarea corectă a publicului și nici dezvoltarea infrastructurii sau a firmelor românești.
Scopul lor principal este propagarea intereselor unui anumit partid, grup dornic să ajungă la butoane in funcții bine plătite.
Și eu cred că nu putem fi o societate sănătoasă atâta timp cât acceptăm ca astfel de organizații să fie formatori de opinie.

Nu vreau să poluez forumul, așa că acesta va fi ultimul meu comentariu legat de PUM.
Fiecare înțelege cât poate.

@vancouver Eu nu am afirmat nicăieri că problema principală a fost că facturile emise în ROGOP nu au fost plătite la timp.
Problema reală, în opinia mea, este cât durează până când lucrările executate ajung facturi în ROGOP.
Văd și eu diferențele de date din Excel și, corect, nu a fost nicio factură care să fi depășit scadența.

Nu am spus nici că cineva a încercat intenționat să nu plătească UMB, nici că nu s-au făcut eforturi și nici că nu s-a plătit mai mult decât în anii anteriori.
Ce spun eu este altceva: problema a fost mult mai mare decât capacitatea sistemului. Vorbim de zeci de șantiere, sute de kilometri și un volum de lucrări pentru care statul nu era pregătit financiar și administrativ. Atât s-a putut, atât s-a reușit.

Întrebările mele sunt simple:

• De ce au fost sume atât de mici alocate inițial în buget? Eu cred că explicația este logică: A7 a fost mult timp pe împrumuturi, nu pe granturi, deci era normal să fie, ca prioritate la finanțare, după proiectele unde luam 40% de la UE. Și, dacă au gândit așa, probabil aici au avut dreptate.
• De ce au apărut diferențe atât de mari între progresul fizic și plățile efective? Admit că sumele au fost ajustate, dar tot rămân diferențe mai mari decât de obicei.
• Ca să ai procentul de progres fizic, se fac niște verificări, nu? Care este durata reală între execuția/raportarea unei lucrări și plata ei?
• De ce nu poate fi optimizat procesul? Nu cumva procesul arată, de fapt, că se așteptau banii din PNRR, pentru că banii proprii nu existau în ritmul necesar?
• De ce s-a ajuns la oprirea lucrului? Asta este grav. UMB sigur are telefonul ministrului și, cu atâtea contracte, nu cred că își permite să supere autoritățile. Cu siguranță au sunat și au spus: „Avem restanțe, vă rugăm plătiți.” Sunt convins că autorităților li s-a dat timp să rezolve situația înainte să se ajungă la oprire. Și sunt la fel de convins că Umbrărescu era mai informat despre situația financiară reală decât noi doi și, probabil, decât mulți oameni din minister. Nu cred că a făcut pasul acesta decât în momentul în care a considerat riscul de neplată real.

Sunt de acord că oprirea efectivă a fost de aproximativ două săptămâni.
Dar problema nu se reduce doar la zilele în care nu s-a lucrat deloc. Se adaugă și perioada în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă: mobilizare redusă, prudență, angajări amânate, ritm mai slab decât cel pe care îl vedem acum sau decât cel pe care l-am văzut din septembrie 2025 încoace.
Cât timp s-a pierdut exact putem discuta. Acolo există și o parte subiectivă. Dar acel timp nu este zero.

Nu doresc să mă cert cu nimeni și nici să creez conflicte. Pur și simplu, explicațiile oficiale nu mi se par aliniate cu realitatea din teren și cu datele disponibile.
Și nu cred că este prima dată când se întâmplă asta. Nici guvernul actual, nici cel precedent nu mi se par vrednice de încredere.
Oricum, România are probleme mai mari acum decât câțiva km de autostradă, deci nu trebuie neapărat să îmi dai un răspuns.
Putem concluziona că, dacă ministrul sau secretarul de stat spune că este așa, atunci așa este.

@trismegistul Diferența dintre privat și stat se vede în multe țări, nu doar la noi. Din experiență personală, pot să dau exemple din Franța și SUA.

La noi însă problema este accentuată de politizarea excesivă și de faptul că actuala clasă politică nu mai are resursă umană.
Politicienii de azi au ajuns sub nivelul celor din anii ’90. Măcar atunci mulți aveau o profesie, iar unii chiar excelau în domeniul lor.
Acum, toate partidele sunt pline de analfabeți funcțional, cu diplome de la facultăți de mâna a doua, dar foarte vocali și foarte siguri pe ei.

Sau, cum spune o vorbă românească: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Din păcate, se pare că exact asta vinde. Sunt apreciați cei care țipă mai tare, nu cei care vin cu argumente, cu date sau care chiar se pricep la ce fac.

@Azrael @fulgernc Sunt două moduri diferite de a spune că ești „cu facturile la zi”.

1. Varianta birocratică:
ții procedurile suficient de complicate încât să întârzii emiterea facturilor: verificări peste verificări, supraveghetori care controlează aceleași cantități de 10 ori etc.
Acolo se poate întârzia fără să apară clar în ROGOP.
După ce factura este emisă, ai oricum 6 luni la dispoziție să o plătești, deci e aproape imposibil să ajungi oficial în incapacitate de plată.
2. Varianta normală pentru un obiectiv național:
Dacă A7 este proiect prioritar și aduce bani europeni, simplifici procedurile.
Pui 2-3 oameni buni care au un singur job: facturile pe A7 să meargă rapid și corect. Salariile lor pe câțiva ani sunt nimic pe lângă 1-2 miliarde de euro fonduri.
Nu există motiv serios ca, după confirmarea progresului fizic, plata să nu se facă în 2-3 luni. O diferență de 10-15% între progres fizic și plăți ar fi deja maximul acceptabil.

De aceea, faptul că „nu există facturi neplătite în ROGOP” nu spune mare lucru de unul singur.
Poate însemna că nu lași constructorul să emită factura. Sau că facturile există, dar sunt încă în termenul legal de plată. Problema reală este diferența dintre progresul fizic din teren și banii efectiv plătiți.
Mă șochează lipsa de profesionalism cu care este tratat subiectul plăților.
Eu sunt doar un simplu pasionat și, când m-am uitat în ROGOP, nu m-am uitat doar dacă „toate facturile sunt plătite”. M-am uitat cât se plătește lunar, dacă există diferențe mari în timp, cât reprezintă facturile din valoarea contractului și dacă datele CESTRIN pot fi corelate cu cele din ROGOP. Am făcut asta pentru mine și pentru 3-4 oameni interesați.
Un expert apare la TV pe subiectul ăsta ar trebui să-și facă temele mult mai bine decât mine, un simplu pasionat. Dar, din păcate, în România există o superficialitate îngrozitoare când vine vorba de date și argumente.

Faptele sunt destul de clare:

• Nu a existat niciodată buget suficient pentru toate loturile A7. Argumentul „completăm după” este o scuză pentru proiecte secundare, nu pentru un proiect declarat vital. Pentru un proiect prioritar trebuia alocat măcar 60-70% din necesar.
• Am postat anul trecut tabele cu diferențele dintre progresul fizic CESTRIN și plățile efective. Diferențele ajunseseră peste 30%. Nu știu alt proiect cu asemenea decalaje. Contestăm datele oficiale CESTRIN?
• Datele CESTRIN se corelau destul de bine cu ROGOP. Deci nu vorbim doar din impresii.
• UMB a avertizat, apoi a oprit lucrul în august 2025. Asta este fapt verificabil, a scris și presa. Nu cred că un constructor care pierde bani oprind șantierul face asta de plăcere.
• În momentul opririi, se vorbea de peste 1 miliard de lei în facturi, plus alte lucrări executate, dar nefacturate. Dacă statul avea bani cu adevărat, plătea tot. A plătit doar aproximativ 200 de milioane. Sursa
• A7 a fost aprobat pe granturi PNRR abia târziu, în octombrie/noiembrie 2025. Era normal ca un constructor să devină prudent.
• Argumentul istoric nu ține. Faptul că acum 10 ani statul plătea 30 km de autostradă nu înseamnă că automat are bani pentru 200 km.
• Oricine se uită la filmări vede că au fost luni în care UMB nu a lucrat la capacitatea pe care am văzut-o iarna și primăvara asta. Și se vede la fel de clar cum a accelerat brusc când plățile din CESTRIN au început să crească.

Concluzia mea este simplă: bani au fost, dar în varianta birocratică — adică „vă dăm cât să pară că merge, dar nu cât să lucrați la capacitate maximă”.
Da, putem discuta cât timp s-a pierdut. Aici există și o parte subiectivă. Dar pierderea nu înseamnă doar cele două săptămâni în care nu s-a lucrat deloc. Înseamnă și lunile în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă, poate fără mobilizare completă, fără angajări suplimentare și fără ritmul care se vede acum.
Personal, cred că s-au pierdut cel puțin 1-2 luni. Și uite că acum acele luni contează.
Nu mi se pare că spun ceva subiectiv. Spuneam același lucru și anul trecut.
Sunt curios cum poate cineva să demonteze, cu argumente, faptele de mai sus.

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 1 | Lucrări zona Filipești-Onișcani 27.05.2026

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 1 | Lucrări zona Filipești-Onișcani 27.05.2026

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 2 | Lucrări zona Roman | Pod peste râul Moldova 27.05.2026

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 2 | Lucrări zona Roman | Pod peste râul Moldova 27.05.2026

@gruia88 De asta am și spus că, în România, este foarte ușor să vinzi emoții și isterie.

În 2021, când am dat în trafic doar 29 km, nu era atâta isterie nici pe PUM, nici la filmările de infrastructură.
Anul acesta, când probabil vom da în trafic aproape 100 km numai pe A7, brusc este „foarte nasol”: nu am ajuns, domnule, la graniță, deci e tragedie.
Mă întreb ce făceau toți revoltații de astăzi în 2021? Sau în anii în care, cum ai spus și tu, număram lopețile de pe șantier? Până prin mai, abia dacă se mișca ceva pe șantiere.

Mai vorbim despre obiectivitate în discuțiile despre întârzieri sau calitate?
Cât de greu este să faci un tabel cu întârzierile, să calculezi media și apoi să spui: firma X este cu 20% peste medie, firma Y este cu 25% sub medie? Adică să discutăm pe cifre, nu pe impresii, frustrări sau ce visează fiecare noaptea.

@pablo said:

Aici e o problemă. Să ai un singur “campion” are efecte negative. E un risc sistemic. Aș fi fost mult mai fericit cu 3 firme care au 60% din contracte vs una 50% din contracte.

Greșeala fundamentală este că NU am construit constant.
Tot reamintesc că, în decembrie 2022, adică acum mai puțin de 4 ani, nu aveam încă 1.000 km de autostradă. Aici este marele eșec.
În momentul în care ne-am trezit — sau am fost treziți — că infrastructura este necesară, nu prea mai exista decât o firmă românească din care să poți face un campion. Asta a fost realitatea.
Și să nu uităm: un singur campion este mai bine decât zero!

Ca să funcționeze, România are nevoie de 2.100–2.400 km de autostradă și drum expres. Este o estimare subiectivă, dar cred că zona aceasta este realistă.
Anul acesta atingem 1.600 km, deci mai avem de construit sub 1.000 km până ajungem la un standard decent.
Ca să nu mai vorbim că nici nu cred că putem finanța constant peste 200 km/an.
Cu o asemenea piață, dacă vrem „campioni” care să se poată bate cu firmele străine, nu încap decât 1–2.
Nu suntem China, nu suntem nici măcar Polonia, care este la mare diferență de PIB-ul nostru.

Focșani–Bacău 3
Pe 14 mai, la ultima filmare a lui Ștef, începuseră să pună predale pe structurile mici/medii.
Azi, deși este prima zi de după vacanță, podul de 221 m era terminat, iar pe 14 mai era la aproximativ 40%. Și aceasta este cea mai lungă structură, exceptând cele două mari: Cleja și Bălcescu.
Deci, probabil că până la sfârșitul acestei săptămâni vom avea predale pe toate structurile mici/medii. Hai să zicem 1 iunie.
La Bălcescu, pilonii erau toți cu banchete și, din ce am numărat eu, aveam grinzi pe încă 5 deschideri față de ce aveam pe 14 mai. Deci, probabil că vom vedea toate grinzile sus tot așa, în primele zile din iunie.
Așadar, ar trebui să începem să vedem armări și suprabetonări și să ne facem o idee cât de repede merg cu această etapă (câte echipe au pentru asta).

Bacău–Pașcani 1+2
Pe 18 mai, la ultima filmare a lui Ștef, începuseră să apară și aici grinzile, e drept, nu în atât de multe locuri. Dar multe structuri aveau culeele aproape gata, iar unde erau și piloni între ele, suficient de multe începuseră deja să fie ridicate. Deci, în următoarele 2–3 săptămâni, mă aștept și aici să vedem din ce în ce mai multe grinzi.
Îmbucurător este și faptul că au apărut zone destul de lungi unde vedem asfalt.

Eu nu m-aș mira dacă, la sfârșit de iunie, cele două loturi ajung în 70%.

@vancouver Din perspectiva mea — și a americanului mediu — atitudinea ta este corectă. Cenzura, pe termen lung, nu este benefică societății.
Și un grup în care toți sunt de acord cu orice este un grup nefuncțional.
Problema României este că nu știm să dezbatem ceva fără să ne înjurăm.

Cu ce nu pot fi de acord la mesajul colegului de forum @anddy__ sunt etichetele de genul: „extremiști”, „pesedist”, „bolșevice/fasciste”.
În regimul de care ne-am despărțit acum 36 de ani, oricine devia de la propaganda comunistă era automat catalogat drept fascist/legionar.
Culmea este că aceeași logică se repetă în tânăra noastră democrație. Peste noapte, milioane de oameni sunt numiți extremiști, deși nimeni nu este în stare să explice clar ce te califică pentru această etichetă.

Nu cred că subiectul principal este UMB, ci adevărul și credibilitatea. Eu chiar sunt curios dacă în Europa există un ministru sau cineva din guvern care încă se ocupă de ONG-ism.
Și nu vorbesc despre ONG-uri care ajută oameni de pe stradă sau donează șosete nevoiașilor, ci despre un ONG care activează exact în domeniul de care se ocupă el în guvern.
Eu știu că în SUA ar fi foarte ciudat și, din experiența mea europeană, la fel și în Europa.
Dacă tu sau oricine altcineva îmi dă 2–3 exemple, eu îmi cer public scuze.

Eu am văzut oameni înjurați în 2024 și, din câte țin minte, chiar banați pentru că pe forum i-au zis „regelui” că Buzău–Focșani este posibil să fie gata până în decembrie. El, ca „specialist”, îi înjura și spunea că este imposibil.
Un alt exemplu este teoria conspirației că UMB ar fi folosit camioane neîncărcate ca să testeze podul de la Buzău. Cineva a făcut o glumă zilele trecute că așteaptă ca acum să fie la fel pe A0, iar „regele” a amenințat cu ban.
Un om deștept râdea și spunea: „Da, am greșit atunci.” Incapacitatea de a accepta că greșești, plus un șir de prostii spuse, pe mine m-ar face să nu dau credibilitate omului respectiv și nici să nu îl suspectez de un IQ prea mare, oricine ar fi.
Mai adăugăm și declarațiile că, din cauză că asfaltul nu ar fi fost turnat bine pe Buzău–Focșani — pe ploaie sau ceva de genul acesta — va sări în parbrizele mașinilor și vor fi multe accidente...

@vancouver said:

Pe de alta parte ceea ce stiu din Germania si Europa, unde eu lucrez si traiesc de 25 de ani, este ca toate tarile isi fac campioni nationali (sau regionali). Si asta deseori cu inchiderea nu doar a unui ochi la diverse greseli sau ratari de termene, ci cu inchiderea ambilor ochi sau a unor dosare.

Absolut de acord cu tine! Exact asta am afirmat și eu, și aici, și pe PUM. Și în SUA este la fel: își vor apăra firmele cu dinții, în timp ce propovăduiesc altora un capitalism perfect.
Nasol este că în România unii chiar îi cred și sunt mai catolici decât papa.
Și nu fac un efort să înțeleagă că, fără companii românești, suntem doar o țară bananieră.

Nu am votat niciodată PSD, dar faptul că sub ei am crescut un campion național pe infrastructură mă face să le dau o bilă albă.
După cum atacurile susținute și fără justificare contra celei mai mari firme românești mă fac să nu votez în viitor partidul de care ține ONG-ul respectiv.
Și mă face să sper că, într-o zi, vom afla cine subvenționează respectivul ONG, indiferent cum s-ar chema.

PS:
Eu am discutat cu plăcere cu tine și când am avut aceeași opinie, și când am avut opinii contrare.
Și câteodată înveți mai mult când discuți cu cineva din partea cealaltă a baricadei, atâta timp cât celuilalt îi pasă de argumente, iar discuția este purtată ca să ne apropiem de adevăr, nu doar ca să avem dreptate.

@anddy__ Hai să lămurim câteva lucruri, ca să putem duce o discuție civilizată.
Ceea ce spun eu în comentarii este părerea mea personală; nu implică poziția forumului sau a oricărui alt membru. Probabil este straniu când ești obișnuit cu un forum unde, dacă nu vezi ce vede „regele”, ești dat afară sau banat, deși „regele” spune aberație după aberație.
Este dreptul tău, ca cetățean, să votezi ce partid vrei, după cum este dreptul tău să dormi cu poza ministrului sub pernă și să crezi că partidul tău este format din îngeri.
Dar să îi acuzi pe alții de extremism și fanatism doar pentru că gândesc diferit și votează diferit este exact esența bolșevismului și fascismului. Și ți-o spune unul care a trăit Revoluția și a trăit 20 de ani în Occidentul cu care partidul vostru se mândrește.
Este un semn clar că cineva nu poate purta o dezbatere, nu are argumente și gândește doar în sloganuri. Un fel de „hoțul strigă hoții”. Și este inacceptabil!

Poate ar trebui să vii cu niște argumente: care sunt acuzațiile aiuristice? Deși le bănuiesc deja, o să îți răspund:

1. În Vest există reguli clare împotriva conflictului de interese. Când lucrezi în administrație, mai ales pe un post numit politic — secretar de stat, ministru — nu prea se acceptă să mai fii și ONG-ist. Cu atât mai mult, un ONG ai cărui membri ajung secretari de stat, miniștri sau consilieri ar trebui să încerce să taie legăturile, dacă vrea să rămână credibil. Nu are legătură doar cu domnul respectiv; pur și simplu este greu să amesteci politica la nivel executiv cu ONG-ismul fără să pierzi orice credibilitate. Ca să nu mai pornim de la circul cu „șantiere părăsite”, când era clar că oamenii se vor întoarce când vremea se va încălzi. Deci, obiectiv vorbind, am dreptul să spun că domnul secretar de stat și „regele” au foarte puțină credibilitate în ochii mei și în ochii celor care se ghidează după principii, nu după fanatism de partid.

2. La fel ca la PNRR, și cu SAFE au fost ani de propagandă în care ni s-a spus că vin fonduri peste noi, fără să se precizeze că, de fapt, sunt împrumuturi. Împrumuturi pe care generația noastră și generația copiilor noștri le vor plăti. Este o mare diferență între un împrumut și fonduri nerambursabile, indiferent de dobândă. Și, din împrumuturile acestea, o mare parte se duce pe cumpărare de armament din străinătate. Oriunde în lume, nu doar în România, aceasta este una dintre cele mai mari surse de corupție. Suma este mult mai mare decât banii din PNRR. Mă întreb, „ca cetățean”, cum nu te indignează că aceste contracte au fost semnate pe sub masă, fără consultări publice și fără dezbateri în Parlament? Cum de ești așa de grijuliu cu banii UMB, dar nu te interesează posibile miliarde risipite în tehnică militară neconformă? Un guvern demis prin vot de neîncredere nu ar trebui să fie atât de interesat, pe ultima sută de metri, să semneze și să mute contracte de miliarde, decât dacă este vorba despre pușculița de partid.
   Este dreptul meu, ca cetățean, să bănuiesc că acolo există corupție și să cer o anchetă din partea următorului guvern.

Eu ți-am arătat cu cifre că, de fapt, din 2022 s-a construit extraordinar de mult.
În timpul acesta, PUM ne spunea că totul este rău, dar în anul în care inauguram 29 km pe an nimeni nu comenta. Imparțialitate?
Nu "bagatelizează" nimeni nimic; pur și simplu cifrele arată că tot circul pe care îl faceți nu are bază reală.
Este problema voastră că puteți fi convinși că albul este negru, dar hai să nu facem din asta o virtute, iar pe cei care înțeleg că nu este așa să îi numim fanatici, extremiști etc.

Eu am publicat aici, anul trecut, faptul că plățile sunt foarte în urmă, iar pe un anumit forum se bagateliza asta. Tragerea pe dreapta a UMB și faptul că nu au mai putut angaja ne-au costat timp; cât anume, nu o să știm exact. Și ce să vezi: pe PUM se dădeau peste cap să bagatelizeze situația, deși diferențele erau aproape duble față de alți constructori. Nu am auzit atunci indignări nici de la tine, nici de la alții.

Ca ultimă idee: înțelegi cum funcționează PNRR? Înțelegi că pe A1, A3 și A8 vorbim doar despre împrumuturi? Înțelegi că nu ai cum să „pierzi” bani din împrumuturi, ci doar din granturi?