Saptamana trecuta am povestit ca era un mare "hop" aproape de Adjud, unde e si limita de 110. Am trecuit din nou aseara, era deja rezolvat.

https://www.youtube.com/watch?v=ZKFZwvaNpDA

https://www.youtube.com/watch?v=pIWiRMIUxMg

@vancouver nu cunosc codul penal in speta asta. Dar sa nu fie la fel ca la alegeri sau la sentinte judecatoresti: daca zici cu 3 zile inainte cine este castigator este posibil ca discutiile publice sa poata influenta comisia. Desi nu ar trebuie intrucat decizia ar trebui luate strict in baza criteriilor prestabilite.

@petre86 Uneori raducu reuseste niste filme exceptionale. Asa si acesta de la Margina-Holdea. Tare.

@Adrianb1 hai să n-o dăm în politică. Am înțeles, avem opinii politice diferite. Aș zice totuși că nu strică un pic de echilibru: nu tot ce e la stânga de conservatorism e marxism, la fel cum nu tot ce e la dreapta de progresism e fascism. Iar "poporul american" e o noțiune complicată și contează mult de unde o privești. CAHSR se face, indiferent că eu sau tu nu suntem de acord. Iar proiectul nu are nimic special. Trece prin aceleași furci caudine ca orice proiect mare de pionierat. SUA n-au mai construit cu adevărat infrastructură mare în masă de prin anii '70. Doar ici-colo câte un proiect de anvergură. De asta CAHSR are problemele pe care le are. Și dacă despre SUA nu ne înțelegem, hai să ne uităm la HS2 din UK. Aceeași poveste: început cu un buget de ~33 de miliarde GBP pentru 531 km Londra - Birmingham - Manchester ( - Leeds), a ajuns să fie acum 108 miliarde GBP pentru 225 km Londra - Birmingham. O escaladare de preț de 6 ori (de 3 ori mai mulți bani pentru jumătate din rețea). Chiar și așa, se face. Din nou, de ce? Simplu, pentru că obsesia cu salvarea planetei copăcel cu copăcel și NIMBY la rang de lege. Și UK e în aceeași frustrare, în care își dă seama că nu mai știe și nu mai poate să construiască proiecte de infrastructură de anvergură națională. Așa că acum descâlcesc birocrația. HS1, linia care leagă Londra de Folkestone (Eurotunnel - Paris) începe să fie utilizată serios abia de prin 2029, la 35 de ani de la inaugurarea din 1994. Până acum prin tunel au circulat exclusiv Eurostar plus trenurile navetă pentru autoturisme și tiruri, cu extrem de puține convoaie de marfă, plus un sericiu de tren metropolitan de mare viteză. Atât. Și asta din cauza multor blocaje birocratice și probleme de gabarit de linie în UK, mai mic decât în Europa continentală. Astea abia acum s-au rezolvat și abia din 2028-2030 apar noi operatori concurenți pentru Eurostar și transport cu trenuri de marfă între Franța și UK. Blocajele birocratice, tehnice și legislative nu se rezolvau dacă nu exista tunelul. Iar dacă așteptai să se rezolve ca să faci tunelul după aia, atunci nu se mai făcea niciodată. Poți să fii sigur că HS2 nu e ultima linie de mare viteză din UK. E abia începutul. Așa cum și în SUA, CAHSR a fost începutul și lecția din care au învățat și ceilalți. De exemplu, Brightline a înțeles că pierde bani și ani dacă construiește linia HSR pe aliniament nou. Așa că ei construiesc peste tot pe unde pot pe axul autostrăzilor. Asta au făcut și-n Florida, asta fac și între Las Vegas și Los Angeles. Încet-încet lumea învață.

https://youtu.be/mKkfZNf0x_w?is=oOXfvRzGLyyRCij1

Toate drumurile importante nedublate de autostrada au nevoie de un upgrade. Macar la nivel gen Transregio. Parerea mea este ca sectiunile noi, de la zero, e bine sa fie 2+2 cu parapet median din beton si banda de urgenta full (si intersectii denivelate), iar ce se pastreaza sa ramana 1+1, pe alocuri 2+1 pe urcari. Trecerile prin localitati sa fie exceptia, adica doar la localitati f. mici sau unde centura ar fi mult prea lunga sau greu de facut. Asta s-ar aplica si la drumul care strabate secuimea, DN12, fix intre Brasov (de fapt Sf. Gheorghe) si Gheorgheni (nod Ditrau). Banii necesari ar fi undeva la 15-20% din costul unei autostrazi full profile iar efectul ar fi la 80-90% atât ca timp, cat si la nivel de comfort. Doar siguranta nu ar fi la nivel de A prin prisma portiunilor ramase de 1+1, dar oricum ar creste prin reducerea riscului de accidente mortale pentru pietoni, biciclisti si prin reducerea presiunii de a face depasiri riscante atunci cand soferii stiu ca urmeaza in curand zone 2+2.

@vladb Eu sunt rezervat legat de cum trebuie să prindă segmentele. E nevoie de o anumită aliniere , calculată , până la momentul fixării complete și tensionării. Nu înțeleg scopul de a prinde complet segmentele ridicate. E aceeași logică pe care unele persoane o folosesc și ptr podul în consolă al Mapa , de pe A1. În mod normal , operațiile astea , se fac coordonat , continuat. Pot apărea fel de fel de dezajustări , și nu te apuci să repeți operații , doarvptr că te-ai grăbit. În economia totală a proiectului ..nu câștigi timp. Și ce rezolvi??? Mulțumești câțiva forumiști dornici de noutăți?? Eu zic că aceste operațiuni complexe au nevoie de liniște ..și tempo-ul optim ptr a ieși totul ok. În cazul podului de la Brăila era o echilibristică foarte dificil de sincronizat , între barje , timp , ridicare , trafic pe Dunăre. Sunt mase foarte mari ..manevrate , aliniate la mm. Nu țin doar de un singur factor. Eu sunt convins că atunci când își reunesc toate piesele pe masa de șah ..vor începe să miște piese la un ritm normal. UMB nu e o firmă care trage de timp fără motive întemeiate. Părerea mea. Și nu e vorba de teorii mișcate pe forumuri ..cu alocări de resurse , etc. În acest caz. Legat de albie , ptr că mulți nu sunt din zonă , și nu cunosc , menționez câteva particularități. Albia minora(șenalul mai adânc și cu curenți puternici) e aproape lipit de malul dinspre Brăila. Cred că trece și de 5 metri adâncime pe alocuri. E foarte puternic(în epocile de primăvară când intram în apă , mă țineam de o barca , și apa îmi lua corpul , neputând sta vertical în apă). În epocile de secetă , când scade mult debitul , albia majoră nu e chiar așa profundă. Deseori mergeam de pe un picior pe altul(țopăind în apă) până în dreptul albiei minore(cam 5-10 metri de malul brăilean). Așa că ..nu cred că avea mai mult de 2 metri. Și 3-4 metri adâncime primăvara , după dezgheț. În plus , zonele de acces , nu sunt extrem de facile. Nici dinspre Barboși. Nici dinspre Vădeni , Brăila. Ptr o macara precum Hercule. Și legat de macara ...chiar nu știu dacă UMB are macara să țină în sarcină acele segmente , la deschideri destul de mari. Cine știe ..poate au și eu nu știu. Dar acele tipuri de macarale nu prea le cumpără nimeni să le țină în depozit. Chiar dacă ar avea UMB una ..și tot ar avea un calendar de folosire. Nu merge cu ..e jucăria mea , și dacă am eu nevoie de ea , întrerup orice activitate către un terț ..și o folosesc eu. Nu merge chiar așa.

https://www.economica.net/drum-expres-craiova-pitesti-3_928650.html?uord=RQ-UM1cesmPePm%3DwUnkalrRzYvIvwEM8-G4kRkuJLfTrg2/0PFGqIE2MnWJQLuk_rqpaYcBXZxAVLvgNpEsQWEiqKU9AzrJQNvIvlEZGPr-8SxqIJPfxhz/yPnPeUa2jyu-AYvBn „În perioada următoare vor fi operaționalizate și stațiile de încărcare pentru autovehiculele electrice”, adaugă cei de la DRDP Craiova.

https://youtu.be/ysCI6dH0tP8?is=ie0iFs1jwqmww6L7

Leau de leaul nostru cu funcționali-i de ser-viciu !

🏷️ Pasaj Jucu 09.04.2026 👷‍♂️ Constructor: asocierea Freyrom – PROCONS GROUP – INTEGRATED ROAD SOLUTIONS – INGINERIE DRUMURI SI PODURI 🎬 Episodul 3 🕒 Filmat în 09.04.2026 ⏳ Finalizare dorită in iulie-august 2026 https://youtu.be/v9ar9Ypa4Wg

https://www.youtube.com/watch?v=mJjqv-Cu9Ls

Cât costă o călătorie în capitalele europene raportat la salariul mediu La tariful actual per călătorie, respectiv 5 lei, România ocupă locul 18 în topul țărilor analizate de Economedia, o călătorie reprezeând 0,04% din salariu mediu brut lunar din București. Însă, dacă prețul este majorat cu 2 lei, ajungând la 7 lei, România urcă 7 poziții în top, ajungând pe locul 11 al țărilor cu cea mai mare pondere a constului unei călătorii raportat la salariul mediu brut din capitala sau țara respectiv. Pe locul 1 se situează Viena, unde o călătorie reprezintă 0,10% din salariul mediu brut din capitală. Este urmată de Berlin, cu 0,9%, și Atena, cu 0,8%, din cel pe țară. Cea mai pică pondere se observă în Kiev, unde o călătorie reprezintă doar 0,03% din salariul mediu brut pe țară. P.S. Ar fi interesant de stiut in ce tari metroul capitalei e in proprietatea guvernului federal si care e nivelul de subventie pentru fiecare. https://economedia.ro/analiza-cat-costa-o-calatorie-cu-metroul-in-capitalele-europene-si-cat-reprezinta-raportat-la-salariul-mediu.html

Are cineva idee care sunt termenele realiste pentru lucrarile astea? Cea mai avansata, care avea termen initial de finalizare acum 3 luni, era bucata CNAIR de la pasaj la strada Maracineni, dar de un an de zile nu prea se vad progrese. In schimb pe bucatile celelalte se vad ceva lucrari de terasamente, insa ritmul de lucru e extrem de mic. Stiu ca au tot fost articole despre tramvai gata in 2027 sau 2028, dar daca ar deschide macar bucata de la Maracineni spre pasaj ar disparea complet gatuirea pe sensul de iesire din Bucuresti, cauzata de Cartierul Latin si intersectia de langa. Ar rezolva jumatate din problema in mai putin de jumatate de an de munca. Stiu ca am mai intrebat acum 4 luni si se pare ca nu a avut nimeni un raspuns, nu am Alzheimer, doar astept ceva progres care nu mai vine.

https://www.zf.ro/zf-24/hidroelectrica-a-inceput-umplerea-controlata-a-lacului-vidraru-23109318

https://www.youtube.com/watch?v=CJICwRseXsA

@oneLess gata, s-au rezolvat preveiew-urile.

Iarasi interesant cum Germania cu 13000 km de autostrazi, din care 60% fara limita de viteza, a ajuns sa stea mai bine decat Olanda, care e foarte drastica cu limitele de viteza, adica 100 pe autostrada intre 6:00 si 19:00 (ziua), in rest 120-130. Iar in afara localitatilor pe Dn-uri olandezii au 80, Germania 100 (Romania 90, cu 100 pe E-uri).