@JohnDoe
De acord. Dar acostamentul e de 2 metri , după standard . Benzile de mers au 3 metri și ceva. Mașinile mici , până în 3,5 tone , nu știu să existe vreuna , care să depășească 2 metri lățime. Majoritatea se învârt , în jurul a 1,80 metri , cu oglinzi . Regula spune clar , detectezi avarie , pui semnalizarea la mașină(avariile) , și te încadrezi pe acostament . După ce te asiguri că poți coborî în siguranță , cobori și îți pui vesta , și așezi triunghiurile. Mersul și staționarea pe acostament e permisă doar ptr aceste măsuri de siguranță. Ca măsură preventivă , de ordin general , orice deplasare în "jurul" mașinii , în afara așezării triunghiurilor , ar trebui să se facă prin față mașinii.

Trecând peste astea , poate ar trebui insistat pe un nou tip de semnalizare(presemnalizare zone periculoase) , instalat camere trafic ptr zonele cu curbe strânse , și rampe fără vizibilitate , și panouri dinamice înaintea acestor zone , ptr a afișa informații în timp real , dacă există mașini oprite pe acostament. Cu avertizare ptr evitarea benzii 1. Ca un prim pas. După aceea ar trebui văzut dacă acest acostament poate fi lărgit , în zone unde terenul o permite. În paralel , ar trebui o campanie de sancționare a tuturor celor ce opresc fără motiv pe acostament , folosesc acostamentul ptr depășiri(chiar și când sunt coloane staționare , etc).

Orice măsură de siguranță fizică (acostamente mai late în acest caz) , dacă nu e însoțită de reguli ..pe care să te asiguri că participanții le respecta(prin împuternicire , cum spun americanii ...sau mai corect , reasigurarea prin măsuri de coerciție) , nu va da rezultat.

Fără a intra în duscuția privind banda de urgență , vreau să evodențiez un lucru. Slaba conștientizare a regulilor de siguranță pe drumurile de mare viteză. Care ..e principalul vinovat ptr astfel de situații.

Banda de urgență , pe autostradă , pe DEX , nu e ptr intervenții , depanare , etc. E ptr staționarea în siguranță a unui vehicul. Până la sosirea remorrcării. Atât. Chiar și o simplă pană nu poate fi făcută pe autostradă/DX.

E un grad de inconștiență teribil în unii. Se sună la asigurare să trimită platforma și gata.

@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:

. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata

Am scris și pe skycraper în legătură cu cea mai bună variantă săre N județului. E vorba de DN24D , care se desprinde din DN26 la N de Vânători și continuă spre N județului. Până la Cuca nu e nici o localitate pe traseu. Cuca poate fi foarte ușor ocolită pe la est. E câmp , nu sunt văi , și practic scurtezi traseul cu vreo 2 km , până la intersecția spre Viile. La Viile și Tg Bujor sunt câteva șosele de legătură ce vin perpendicular dinspre vest , ce erau ptr "drumul blindatelor" . Dovadă e că , mult timp , au rezistat în forma inițială pe rampele de urcare , sectore din piatră cubică. O cerință ptr blindate.
Acest DN24D poate fi scurtat spre Galați și prin eliminarea unor curbe. Dacă se dorește poate fi continuat prin spatele satelor Vânători și Costi(partea spre vest) , până în centura Galați. Ar fi nevoie de construirea unui segment nou de vreo 4 km , și a unui pod peste CF în dreptul cimitirului evreiesc. Eu consider acest segment necesar , ptr a degreva puțin DN26 , și problemele cauzate de expansiunea acestor două sate.

Dpdv militar are și mai mult sens. DN24D "merge" doar pe "zona înaltă"(dealurile de pe partea de vest a luncii Prutului , și Chinejei. DN26 deși pe hartă pare mai direct , în realitate nu e . Distanțele sunt relativ egale. Cu avantajul că DN24D traversează județul pe "zona înaltă" relativ neîntrerupt.

Acest DN24D ar putea reprezenta o adevărată coloană vertebrală ptr a uni jumătatea de N a județului ..rapid , spre sud. Chiar și la o bandă pe sens , viteza medie poate fi apropiată de maximul constructiv , ptr că geometria o permite , și ptr că nu există sate pe parcurs. Trebuie doar refăcut de la nivel fundație , exact cum a fost refăcut DN26 recent , și corectat traseul pe porțiunile menționate. Plus că , realizarea bucății de la vest de Vânători , Costi , ar permite realizarea unei conexiuni foarte rapide dinspre poligonul Smârdan , spre punctele de trecere dinspre N județului.

Ptr barajul în cauză , blocajul vine din instanță . De la ONG-urile alea de țin cu dinții. Ministerul mediului , de această dată și-a arătat disponibilitatea de a acorda ce trebuie ptr ca proiectul să meargă înainte.

Vrem , sau nu vrem , să vedem , aceasta e una din problemele structurale , majore la noi. Dobânzile la care ne împrumutăm . Și nu e valabil numai ptr stat. Cum se finanțează. E valabil ptr întreaga economie.

Dacă mult timp remitențele funcționau ca o sursă de capital alternativă , injectată permanent în economie , în ultimii ani acestea au început să scadă. Și trendul va continua și se va accentua. E și simplu de intuit de ce. Cu cât crește convergența economică(PIB per capita , și în consecință venitul cetățenilor români) , și economia în valoare brută(PIB-ul nominal , valoarea produsă de economie) , cu atât procentajul remitențelor raportat la aceste valori scade. Simplu spus , chiar dacă ar trimite aceeași cantitate de bani(nu are cum să crească la infinit nr emigranților , și nici ce câștigă ei nu crește în același ritm cu o economie în ascensiune) , ea devine tot mai mică raportat la economie. În realitate aceste remitențe scad. Cumulat cu faptul că investițiile străine directe au scăzut(în cazul optimist au rămas constante) , îți rămân două căi:
-capitalizare prin împrumut.
-capitalizare prin investițiile din fonduri europene.

Dacă , în primul caz , tu te împrumuți la 6-7 la sută(optimist) , și vrei să plasezi bani în piață , prin împrumuturi(ai și tu o marjă) , nu o poți face sub 8-10 la sută. Pragul de 9-10 la sută e pragul unde nu mai "ești" economie dezvoltată. Din ce motiv??? Ptr că N sectoare , chiar și IMM-uri , funcționează în mod normal(fără să apeleze la scheme de evaziune) , cu marje de până în 20 la sută. Multe sub 10. Și chiar și ptr IMM-urile care funcționează cu marje de 20 la sută , în mod uzual , devine riscant , și la limită , să se împrumute la 8-9 la sută. Plus că , împinge perioada de rambursare. Cumulat , ralentizează tempo-ul de creare de noi afaceri. Ptr că băncile nu acordă mai multe credite pe aceeași entitate , sau persoană fizică , decât în mod special , sau condiționat.

În cazul doi , e vital să ai proporție cât mai mare de antreprenori locali(și firme cu puternică amprentă locală. Localizare puternică) , care să acceseze aceste lucrări. Ca să ai garanția că miști local acest capital , și asiguri reinvestiția. Altfel , mare parte din acești bani pleacă , și deși pe ciclu economic în curs(anul , anii) , nu pierzi(chestia cu cofinanțarea ptr guvern și autorități) , pe ciclu economic decalat ...pierzi. Ptr că , judecat pe epocă , procentul de cofinanțare e fix , procentul de contribuție la bugetul de unde vin decontările(bugetele UE) e fix(ca și calendar) , plățile inițiale sunt de la buget , dar decontările sunt condiționate de calendarul de implementare , și realizare în cadrul temporal stabilit , asociat finanțării. Și apare un decalaj. Dacă corelezi acest decalaj , cu marjele de profit , și cu practici din trecut , unde nu aveam antreprenori locali puternici , o să constați că nu "ieși" pe plus. Și nu realizezi acea capitalizare necesară.

Și , da , în condițiile date , cel mai logic e..până când "inversezi" puțin structura economiei , și a cheltuielilor statului ..să te împrumuți cât mai puțin. Sau , să nu te împrumuți. Și să urmezi "canale de finanțare" , cu condiții ca ale statelor puternice din UE. Adică ..și acele împrumuturi UE în condiții foarte bune. Ce e păcat , e că ele sunt disponibile doar ptr chestii foarte concrete. Ar fi ok dacă ar fi disponibile ptr sectoare mai diverse , condiționate doar de criterii economice(tipic creditărilor bancare).

Mai sunt direcții de finanțare , capitalizare , prin intermediul bursei. Dar , aici , marja de creștere e marginală , mică , ptr că interesul merge pe filiera companiilor "mamă" , sau origine. De aceea se menționează anumite companii din sectorul energetic. Ptr că nu avem multe alte companii "interesante" , chiar și în sectorul privat. Ptr că investitorul caută "dinamică". Și aici , fără să mă acuze unii de "suveranism" , sau alte chestii asociate , spun doar că d-l Călin Georgescu avea dreptate. Și nu e cum spun detractorii cu H20 și cipuri. Dar burse ptr produsele agricole , și ptr materiale , ar fi creat finamismul căutat de "jucătorii" la bursă. Ptr că suntem încă , unii dintre cei mai mari producători agricoli UE , pe produse de bază , și neprocesate. La fel pe unele materii prime.

@JohnDoe
Chiar și în cazul materialului feroviar. Să amintim că nu există doar integratorii de la capătul lanțului , pe care îi cunoaștem? Că există o piață de producători de diverse componente. Locală. Și că ar fi de așteptat ca să fie principala beneficiară a faptului că un integrator puternic se stabilește aici. Și că , indirect va beneficia și pe integratorii mai mici. Locali.

În plus , e de așteptat(au existat și declarații) ca noii producători , să sprijine lanțurile de aprovizionare locale. Cel puțin , în proporție mai mare.

@vancouver a spus în Păreri din Lehliu Gară:

Daca vor sa faca treaba, atunci sa faca fara mare tam-tam, gen cum au facut Pirelli, Continental, Mercedes etc: si-au facut fabrici la noi si in presa centrala a aparut ceva pe tema asta abia dupa ce fabricile functionau deja... (la Mercedes ma refer la Star Transmission, care este 100% in proprietatea Mercedes si produce la Sebes si Cugir cutii de viteze pentru diverse modele si mai nou chituri de angrenaj pentru masinile electrice ale grupului

Pirelli , Continental ..etc , funcționează pe o piață liberă , cu un client final ...între persoane fizice și entități economice private.
E același lucru pe CF??? Să amintim că e un sector cu un puternic lobby local(nu național , ci european)???

Și că fără un proiect e dificil să intri în piață??? Și nu vorbim de produs. Dacă ar fi să renunțăm la prejudecăți ...produsele CRRC pe anumite paliere , erau net superioare. Suportul financiar la fel. Ce lipsea? Coreea de sud e din "curtea geopolitică" în care suntem și noi.

Eu , în loc de un producător , care să producă aici ptr piețele externe , aș vrea un producător care să producă aici , în principal ptr piața internă ..și ptr piețele externe în secundar. Vezi tu , faptul că "stăm la rând" ..cu Alstom , se bazează și pe faptul că marii constructori de pe continent își prioritizează piețele tradiționale. Să existe competiție locală puternică(să poată susține cererea zonală) , nu e decât un avantaj. Va obliga "peștii mari" să își ajusteze oferta și atitudinea. În plus , panoplia lor de produse ..aduce "paliere" complementare cu ceea ce produce industria locală. Produsele locale au nișa lor.

@Victoras
Ok , să nu deviez nici eu prea mult . Doar un răspuns. Da , sunt perfect de acord cu tine privind consolidarea . Dar , eu sunt din Galați , știind istoricul de cum și-a dezvoltat afacerile d-l Umbrărescu , și știind și istoricul combinatului , și interesul "marilor investitori" din trecut , al vrea să îl ia d-l Umbrărescu. Să nu mai plătim noi , din taxe și impozite "decarbonarea" ...adică îmbogățirea altora prin scheme tehnice , financiare , etc.

Posibilitățile combinatului din Galați sunt ample. Aș aminti ceva foarte explicativ. Tablă de la Galați , realizare punte la Brăila , realizare pod peste Dunăre. Nu știu dacă există astfel de posibilități în altă parte.