@vancouver Eu nu am afirmat nicăieri că problema principală a fost că facturile emise în ROGOP nu au fost plătite la timp.
Problema reală, în opinia mea, este cât durează până când lucrările executate ajung facturi în ROGOP.
Văd și eu diferențele de date din Excel și, corect, nu a fost nicio factură care să fi depășit scadența.

Nu am spus nici că cineva a încercat intenționat să nu plătească UMB, nici că nu s-au făcut eforturi și nici că nu s-a plătit mai mult decât în anii anteriori.
Ce spun eu este altceva: problema a fost mult mai mare decât capacitatea sistemului. Vorbim de zeci de șantiere, sute de kilometri și un volum de lucrări pentru care statul nu era pregătit financiar și administrativ. Atât s-a putut, atât s-a reușit.

Întrebările mele sunt simple:

• De ce au fost sume atât de mici alocate inițial în buget? Eu cred că explicația este logică: A7 a fost mult timp pe împrumuturi, nu pe granturi, deci era normal să fie, ca prioritate la finanțare, după proiectele unde luam 40% de la UE. Și, dacă au gândit așa, probabil aici au avut dreptate.
• De ce au apărut diferențe atât de mari între progresul fizic și plățile efective? Admit că sumele au fost ajustate, dar tot rămân diferențe mai mari decât de obicei.
• Ca să ai procentul de progres fizic, se fac niște verificări, nu? Care este durata reală între execuția/raportarea unei lucrări și plata ei?
• De ce nu poate fi optimizat procesul? Nu cumva procesul arată, de fapt, că se așteptau banii din PNRR, pentru că banii proprii nu existau în ritmul necesar?
• De ce s-a ajuns la oprirea lucrului? Asta este grav. UMB sigur are telefonul ministrului și, cu atâtea contracte, nu cred că își permite să supere autoritățile. Cu siguranță au sunat și au spus: „Avem restanțe, vă rugăm plătiți.” Sunt convins că autorităților li s-a dat timp să rezolve situația înainte să se ajungă la oprire. Și sunt la fel de convins că Umbrărescu era mai informat despre situația financiară reală decât noi doi și, probabil, decât mulți oameni din minister. Nu cred că a făcut pasul acesta decât în momentul în care a considerat riscul de neplată real.

Sunt de acord că oprirea efectivă a fost de aproximativ două săptămâni.
Dar problema nu se reduce doar la zilele în care nu s-a lucrat deloc. Se adaugă și perioada în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă: mobilizare redusă, prudență, angajări amânate, ritm mai slab decât cel pe care îl vedem acum sau decât cel pe care l-am văzut din septembrie 2025 încoace.
Cât timp s-a pierdut exact putem discuta. Acolo există și o parte subiectivă. Dar acel timp nu este zero.

Nu doresc să mă cert cu nimeni și nici să creez conflicte. Pur și simplu, explicațiile oficiale nu mi se par aliniate cu realitatea din teren și cu datele disponibile.
Și nu cred că este prima dată când se întâmplă asta. Nici guvernul actual, nici cel precedent nu mi se par vrednice de încredere.
Oricum, România are probleme mai mari acum decât câțiva km de autostradă, deci nu trebuie neapărat să îmi dai un răspuns.
Putem concluziona că, dacă ministrul sau secretarul de stat spune că este așa, atunci așa este.

@trismegistul Diferența dintre privat și stat se vede în multe țări, nu doar la noi. Din experiență personală, pot să dau exemple din Franța și SUA.

La noi însă problema este accentuată de politizarea excesivă și de faptul că actuala clasă politică nu mai are resursă umană.
Politicienii de azi au ajuns sub nivelul celor din anii ’90. Măcar atunci mulți aveau o profesie, iar unii chiar excelau în domeniul lor.
Acum, toate partidele sunt pline de analfabeți funcțional, cu diplome de la facultăți de mâna a doua, dar foarte vocali și foarte siguri pe ei.

Sau, cum spune o vorbă românească: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Din păcate, se pare că exact asta vinde. Sunt apreciați cei care țipă mai tare, nu cei care vin cu argumente, cu date sau care chiar se pricep la ce fac.

@Azrael @fulgernc Sunt două moduri diferite de a spune că ești „cu facturile la zi”.

1. Varianta birocratică:
ții procedurile suficient de complicate încât să întârzii emiterea facturilor: verificări peste verificări, supraveghetori care controlează aceleași cantități de 10 ori etc.
Acolo se poate întârzia fără să apară clar în ROGOP.
După ce factura este emisă, ai oricum 6 luni la dispoziție să o plătești, deci e aproape imposibil să ajungi oficial în incapacitate de plată.
2. Varianta normală pentru un obiectiv național:
Dacă A7 este proiect prioritar și aduce bani europeni, simplifici procedurile.
Pui 2-3 oameni buni care au un singur job: facturile pe A7 să meargă rapid și corect. Salariile lor pe câțiva ani sunt nimic pe lângă 1-2 miliarde de euro fonduri.
Nu există motiv serios ca, după confirmarea progresului fizic, plata să nu se facă în 2-3 luni. O diferență de 10-15% între progres fizic și plăți ar fi deja maximul acceptabil.

De aceea, faptul că „nu există facturi neplătite în ROGOP” nu spune mare lucru de unul singur.
Poate însemna că nu lași constructorul să emită factura. Sau că facturile există, dar sunt încă în termenul legal de plată. Problema reală este diferența dintre progresul fizic din teren și banii efectiv plătiți.
Mă șochează lipsa de profesionalism cu care este tratat subiectul plăților.
Eu sunt doar un simplu pasionat și, când m-am uitat în ROGOP, nu m-am uitat doar dacă „toate facturile sunt plătite”. M-am uitat cât se plătește lunar, dacă există diferențe mari în timp, cât reprezintă facturile din valoarea contractului și dacă datele CESTRIN pot fi corelate cu cele din ROGOP. Am făcut asta pentru mine și pentru 3-4 oameni interesați.
Un expert apare la TV pe subiectul ăsta ar trebui să-și facă temele mult mai bine decât mine, un simplu pasionat. Dar, din păcate, în România există o superficialitate îngrozitoare când vine vorba de date și argumente.

Faptele sunt destul de clare:

• Nu a existat niciodată buget suficient pentru toate loturile A7. Argumentul „completăm după” este o scuză pentru proiecte secundare, nu pentru un proiect declarat vital. Pentru un proiect prioritar trebuia alocat măcar 60-70% din necesar.
• Am postat anul trecut tabele cu diferențele dintre progresul fizic CESTRIN și plățile efective. Diferențele ajunseseră peste 30%. Nu știu alt proiect cu asemenea decalaje. Contestăm datele oficiale CESTRIN?
• Datele CESTRIN se corelau destul de bine cu ROGOP. Deci nu vorbim doar din impresii.
• UMB a avertizat, apoi a oprit lucrul în august 2025. Asta este fapt verificabil, a scris și presa. Nu cred că un constructor care pierde bani oprind șantierul face asta de plăcere.
• În momentul opririi, se vorbea de peste 1 miliard de lei în facturi, plus alte lucrări executate, dar nefacturate. Dacă statul avea bani cu adevărat, plătea tot. A plătit doar aproximativ 200 de milioane. Sursa
• A7 a fost aprobat pe granturi PNRR abia târziu, în octombrie/noiembrie 2025. Era normal ca un constructor să devină prudent.
• Argumentul istoric nu ține. Faptul că acum 10 ani statul plătea 30 km de autostradă nu înseamnă că automat are bani pentru 200 km.
• Oricine se uită la filmări vede că au fost luni în care UMB nu a lucrat la capacitatea pe care am văzut-o iarna și primăvara asta. Și se vede la fel de clar cum a accelerat brusc când plățile din CESTRIN au început să crească.

Concluzia mea este simplă: bani au fost, dar în varianta birocratică — adică „vă dăm cât să pară că merge, dar nu cât să lucrați la capacitate maximă”.
Da, putem discuta cât timp s-a pierdut. Aici există și o parte subiectivă. Dar pierderea nu înseamnă doar cele două săptămâni în care nu s-a lucrat deloc. Înseamnă și lunile în care s-a lucrat cu frâna de mână trasă, poate fără mobilizare completă, fără angajări suplimentare și fără ritmul care se vede acum.
Personal, cred că s-au pierdut cel puțin 1-2 luni. Și uite că acum acele luni contează.
Nu mi se pare că spun ceva subiectiv. Spuneam același lucru și anul trecut.
Sunt curios cum poate cineva să demonteze, cu argumente, faptele de mai sus.

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 1 | Lucrări zona Filipești-Onișcani 27.05.2026

AUTOSTRADA A7 Bacău - Pașcani LOT 2 | Lucrări zona Roman | Pod peste râul Moldova 27.05.2026

@gruia88 De asta am și spus că, în România, este foarte ușor să vinzi emoții și isterie.

În 2021, când am dat în trafic doar 29 km, nu era atâta isterie nici pe PUM, nici la filmările de infrastructură.
Anul acesta, când probabil vom da în trafic aproape 100 km numai pe A7, brusc este „foarte nasol”: nu am ajuns, domnule, la graniță, deci e tragedie.
Mă întreb ce făceau toți revoltații de astăzi în 2021? Sau în anii în care, cum ai spus și tu, număram lopețile de pe șantier? Până prin mai, abia dacă se mișca ceva pe șantiere.

Mai vorbim despre obiectivitate în discuțiile despre întârzieri sau calitate?
Cât de greu este să faci un tabel cu întârzierile, să calculezi media și apoi să spui: firma X este cu 20% peste medie, firma Y este cu 25% sub medie? Adică să discutăm pe cifre, nu pe impresii, frustrări sau ce visează fiecare noaptea.

@pablo said:

Aici e o problemă. Să ai un singur “campion” are efecte negative. E un risc sistemic. Aș fi fost mult mai fericit cu 3 firme care au 60% din contracte vs una 50% din contracte.

Greșeala fundamentală este că NU am construit constant.
Tot reamintesc că, în decembrie 2022, adică acum mai puțin de 4 ani, nu aveam încă 1.000 km de autostradă. Aici este marele eșec.
În momentul în care ne-am trezit — sau am fost treziți — că infrastructura este necesară, nu prea mai exista decât o firmă românească din care să poți face un campion. Asta a fost realitatea.
Și să nu uităm: un singur campion este mai bine decât zero!

Ca să funcționeze, România are nevoie de 2.100–2.400 km de autostradă și drum expres. Este o estimare subiectivă, dar cred că zona aceasta este realistă.
Anul acesta atingem 1.600 km, deci mai avem de construit sub 1.000 km până ajungem la un standard decent.
Ca să nu mai vorbim că nici nu cred că putem finanța constant peste 200 km/an.
Cu o asemenea piață, dacă vrem „campioni” care să se poată bate cu firmele străine, nu încap decât 1–2.
Nu suntem China, nu suntem nici măcar Polonia, care este la mare diferență de PIB-ul nostru.

Focșani–Bacău 3
Pe 14 mai, la ultima filmare a lui Ștef, începuseră să pună predale pe structurile mici/medii.
Azi, deși este prima zi de după vacanță, podul de 221 m era terminat, iar pe 14 mai era la aproximativ 40%. Și aceasta este cea mai lungă structură, exceptând cele două mari: Cleja și Bălcescu.
Deci, probabil că până la sfârșitul acestei săptămâni vom avea predale pe toate structurile mici/medii. Hai să zicem 1 iunie.
La Bălcescu, pilonii erau toți cu banchete și, din ce am numărat eu, aveam grinzi pe încă 5 deschideri față de ce aveam pe 14 mai. Deci, probabil că vom vedea toate grinzile sus tot așa, în primele zile din iunie.
Așadar, ar trebui să începem să vedem armări și suprabetonări și să ne facem o idee cât de repede merg cu această etapă (câte echipe au pentru asta).

Bacău–Pașcani 1+2
Pe 18 mai, la ultima filmare a lui Ștef, începuseră să apară și aici grinzile, e drept, nu în atât de multe locuri. Dar multe structuri aveau culeele aproape gata, iar unde erau și piloni între ele, suficient de multe începuseră deja să fie ridicate. Deci, în următoarele 2–3 săptămâni, mă aștept și aici să vedem din ce în ce mai multe grinzi.
Îmbucurător este și faptul că au apărut zone destul de lungi unde vedem asfalt.

Eu nu m-aș mira dacă, la sfârșit de iunie, cele două loturi ajung în 70%.

@vancouver Din perspectiva mea — și a americanului mediu — atitudinea ta este corectă. Cenzura, pe termen lung, nu este benefică societății.
Și un grup în care toți sunt de acord cu orice este un grup nefuncțional.
Problema României este că nu știm să dezbatem ceva fără să ne înjurăm.

Cu ce nu pot fi de acord la mesajul colegului de forum @anddy__ sunt etichetele de genul: „extremiști”, „pesedist”, „bolșevice/fasciste”.
În regimul de care ne-am despărțit acum 36 de ani, oricine devia de la propaganda comunistă era automat catalogat drept fascist/legionar.
Culmea este că aceeași logică se repetă în tânăra noastră democrație. Peste noapte, milioane de oameni sunt numiți extremiști, deși nimeni nu este în stare să explice clar ce te califică pentru această etichetă.

Nu cred că subiectul principal este UMB, ci adevărul și credibilitatea. Eu chiar sunt curios dacă în Europa există un ministru sau cineva din guvern care încă se ocupă de ONG-ism.
Și nu vorbesc despre ONG-uri care ajută oameni de pe stradă sau donează șosete nevoiașilor, ci despre un ONG care activează exact în domeniul de care se ocupă el în guvern.
Eu știu că în SUA ar fi foarte ciudat și, din experiența mea europeană, la fel și în Europa.
Dacă tu sau oricine altcineva îmi dă 2–3 exemple, eu îmi cer public scuze.

Eu am văzut oameni înjurați în 2024 și, din câte țin minte, chiar banați pentru că pe forum i-au zis „regelui” că Buzău–Focșani este posibil să fie gata până în decembrie. El, ca „specialist”, îi înjura și spunea că este imposibil.
Un alt exemplu este teoria conspirației că UMB ar fi folosit camioane neîncărcate ca să testeze podul de la Buzău. Cineva a făcut o glumă zilele trecute că așteaptă ca acum să fie la fel pe A0, iar „regele” a amenințat cu ban.
Un om deștept râdea și spunea: „Da, am greșit atunci.” Incapacitatea de a accepta că greșești, plus un șir de prostii spuse, pe mine m-ar face să nu dau credibilitate omului respectiv și nici să nu îl suspectez de un IQ prea mare, oricine ar fi.
Mai adăugăm și declarațiile că, din cauză că asfaltul nu ar fi fost turnat bine pe Buzău–Focșani — pe ploaie sau ceva de genul acesta — va sări în parbrizele mașinilor și vor fi multe accidente...

@vancouver said:

Pe de alta parte ceea ce stiu din Germania si Europa, unde eu lucrez si traiesc de 25 de ani, este ca toate tarile isi fac campioni nationali (sau regionali). Si asta deseori cu inchiderea nu doar a unui ochi la diverse greseli sau ratari de termene, ci cu inchiderea ambilor ochi sau a unor dosare.

Absolut de acord cu tine! Exact asta am afirmat și eu, și aici, și pe PUM. Și în SUA este la fel: își vor apăra firmele cu dinții, în timp ce propovăduiesc altora un capitalism perfect.
Nasol este că în România unii chiar îi cred și sunt mai catolici decât papa.
Și nu fac un efort să înțeleagă că, fără companii românești, suntem doar o țară bananieră.

Nu am votat niciodată PSD, dar faptul că sub ei am crescut un campion național pe infrastructură mă face să le dau o bilă albă.
După cum atacurile susținute și fără justificare contra celei mai mari firme românești mă fac să nu votez în viitor partidul de care ține ONG-ul respectiv.
Și mă face să sper că, într-o zi, vom afla cine subvenționează respectivul ONG, indiferent cum s-ar chema.

PS:
Eu am discutat cu plăcere cu tine și când am avut aceeași opinie, și când am avut opinii contrare.
Și câteodată înveți mai mult când discuți cu cineva din partea cealaltă a baricadei, atâta timp cât celuilalt îi pasă de argumente, iar discuția este purtată ca să ne apropiem de adevăr, nu doar ca să avem dreptate.

@anddy__ Hai să lămurim câteva lucruri, ca să putem duce o discuție civilizată.
Ceea ce spun eu în comentarii este părerea mea personală; nu implică poziția forumului sau a oricărui alt membru. Probabil este straniu când ești obișnuit cu un forum unde, dacă nu vezi ce vede „regele”, ești dat afară sau banat, deși „regele” spune aberație după aberație.
Este dreptul tău, ca cetățean, să votezi ce partid vrei, după cum este dreptul tău să dormi cu poza ministrului sub pernă și să crezi că partidul tău este format din îngeri.
Dar să îi acuzi pe alții de extremism și fanatism doar pentru că gândesc diferit și votează diferit este exact esența bolșevismului și fascismului. Și ți-o spune unul care a trăit Revoluția și a trăit 20 de ani în Occidentul cu care partidul vostru se mândrește.
Este un semn clar că cineva nu poate purta o dezbatere, nu are argumente și gândește doar în sloganuri. Un fel de „hoțul strigă hoții”. Și este inacceptabil!

Poate ar trebui să vii cu niște argumente: care sunt acuzațiile aiuristice? Deși le bănuiesc deja, o să îți răspund:

1. În Vest există reguli clare împotriva conflictului de interese. Când lucrezi în administrație, mai ales pe un post numit politic — secretar de stat, ministru — nu prea se acceptă să mai fii și ONG-ist. Cu atât mai mult, un ONG ai cărui membri ajung secretari de stat, miniștri sau consilieri ar trebui să încerce să taie legăturile, dacă vrea să rămână credibil. Nu are legătură doar cu domnul respectiv; pur și simplu este greu să amesteci politica la nivel executiv cu ONG-ismul fără să pierzi orice credibilitate. Ca să nu mai pornim de la circul cu „șantiere părăsite”, când era clar că oamenii se vor întoarce când vremea se va încălzi. Deci, obiectiv vorbind, am dreptul să spun că domnul secretar de stat și „regele” au foarte puțină credibilitate în ochii mei și în ochii celor care se ghidează după principii, nu după fanatism de partid.

2. La fel ca la PNRR, și cu SAFE au fost ani de propagandă în care ni s-a spus că vin fonduri peste noi, fără să se precizeze că, de fapt, sunt împrumuturi. Împrumuturi pe care generația noastră și generația copiilor noștri le vor plăti. Este o mare diferență între un împrumut și fonduri nerambursabile, indiferent de dobândă. Și, din împrumuturile acestea, o mare parte se duce pe cumpărare de armament din străinătate. Oriunde în lume, nu doar în România, aceasta este una dintre cele mai mari surse de corupție. Suma este mult mai mare decât banii din PNRR. Mă întreb, „ca cetățean”, cum nu te indignează că aceste contracte au fost semnate pe sub masă, fără consultări publice și fără dezbateri în Parlament? Cum de ești așa de grijuliu cu banii UMB, dar nu te interesează posibile miliarde risipite în tehnică militară neconformă? Un guvern demis prin vot de neîncredere nu ar trebui să fie atât de interesat, pe ultima sută de metri, să semneze și să mute contracte de miliarde, decât dacă este vorba despre pușculița de partid.
   Este dreptul meu, ca cetățean, să bănuiesc că acolo există corupție și să cer o anchetă din partea următorului guvern.

Eu ți-am arătat cu cifre că, de fapt, din 2022 s-a construit extraordinar de mult.
În timpul acesta, PUM ne spunea că totul este rău, dar în anul în care inauguram 29 km pe an nimeni nu comenta. Imparțialitate?
Nu "bagatelizează" nimeni nimic; pur și simplu cifrele arată că tot circul pe care îl faceți nu are bază reală.
Este problema voastră că puteți fi convinși că albul este negru, dar hai să nu facem din asta o virtute, iar pe cei care înțeleg că nu este așa să îi numim fanatici, extremiști etc.

Eu am publicat aici, anul trecut, faptul că plățile sunt foarte în urmă, iar pe un anumit forum se bagateliza asta. Tragerea pe dreapta a UMB și faptul că nu au mai putut angaja ne-au costat timp; cât anume, nu o să știm exact. Și ce să vezi: pe PUM se dădeau peste cap să bagatelizeze situația, deși diferențele erau aproape duble față de alți constructori. Nu am auzit atunci indignări nici de la tine, nici de la alții.

Ca ultimă idee: înțelegi cum funcționează PNRR? Înțelegi că pe A1, A3 și A8 vorbim doar despre împrumuturi? Înțelegi că nu ai cum să „pierzi” bani din împrumuturi, ci doar din granturi?

A7/UMB a finalizat toate pilele si a reinceput montarea grinzilor la Pasajul CF Nicolae Balcescu.

@fulgernc Pe PUM, acum 3–4 ani, mulți visau la 100 km/an, iar 150 km/an părea aproape imposibil. Media României era de aproximativ 40 km/an, ceea ce însemna încă 40 de ani până la o rețea decentă.

Acum suntem spre al treilea an consecutiv cu 150 km sau mai mult, cu o medie de peste 180 km/an. La sfârșitul anului vom avea peste 1.600 km de autostradă și drum expres, cu posibilitatea ca între 2024 și 2027, adică în doar patru ani, să construim mai mult decât în primii 16 ani de apartenență la UE! Și să terminăm tot ce este prioritar în următorii 4, hai 5 ani.

Cum poate un singur om să convingă atât de mulți că „se construiește greu”, când cifrele arată exact opusul? Mai ales când se vede că, în ultimii doi ani, A7 a avansat fantastic, am terminat DEx12, iar A0 este pe final. Hai, îi păcălești în 2024, când lucrurile erau mai puțin clare. Dar merge și în 2026?

Și mie declarațiile domnului Cosma îmi provoacă anumite reacții, doar că am o părere formată despre el de acum câțiva ani, de când citeam PUM, iar faptele îmi arată că l-am judecat bine. Cred însă că greșești când spui că „nu există explicație” în cazul declarațiilor domnilor Cosma/Ciurea. Obiectivul lor principal nu este nici educarea celor pasionați de infrastructură, nici rezolvarea problemelor din infrastructură, ci preluarea controlului asupra Ministerului Transporturilor de către grupul lor. Primul obiectiv nu aduce niciun câștig financiar; al doilea este despre multe milioane de euro. În momentul în care înțelegi asta, o să vezi că declarațiile, încrâncenarea și lupta lor continuă au explicații foarte logice.

Lupta CNAIR–CNIR arată clar că am intrat într-o etapă în care mănușile sunt scoase: este pe viață și pe moarte. România este o halcă de carne pe care găștile se bat fără să se mai ascundă. Încearcă să faci și tu o mică socoteală: care este suma contractelor de autostradă aflate în derulare și ce ar însemna să intre la echipa ta 1% din ele( probabil că procentul real e mai mare). Nu este ciudat că un ministru interimar, dintr-un guvern demis de Parlament, pe ultima sută de metri, vrea să mute contracte de miliarde? Asta după ce a semnat destinația altor multe miliarde din SAFE?

@JohnDoe Cred că, de fapt, se lucrează deja 4(lucru) + 1(odihna), ceea ce este și mai greu — și probabil suficient. Cred că au deja contractori acolo unde trebuie.
Eu aș zice că, înainte să le spunem câți contractori să angajeze sau ce program de lucru să aibă, ar trebui să rezolvăm mai întâi câteva probleme de bază:

• Să alocăm, încă de la începutul anului, bugete suficiente pentru proiectele pe care vrem să le terminăm.
• Să simplificăm facturile și să reducem timpul de plată.
• Să terminăm toate relocările cu luni bune înainte ca lucrările să ajungă efectiv în teren.

Pe A7 este mai mult decât un avans susținut.
Să preiei trei loturi la 40% și să le termini în 6–9 luni (martie – septembrie/decembrie) este deja un ritm extrem de rapid.
Problema este că presa și influencerii reușesc să modifice percepția publică.
Și, cum în România nu gândim în cifre și logică, ci în emoții, așteptările devin complet nerealiste.

La intrarea României în UE, în 2007, aveam 261 km de autostradă.
În 2022 ajunsesem la 994 km.
Altfel spus, 733 km în 16 ani de UE — o „super impresionantă” medie de 45 km/an.
Cu un an record, în 2021, de doar 29 km.
2024: 200 km, 2025: 143 km, 2026: foarte probabil peste 200 km din nou
Adică aproximativ 550 km în 3 ani. Încă un an de genul acesta și, în 4 ani, vom face mai mult decât s-a făcut în 16 ani.

Deci mediul privat a reușit o performanță uluitoare: a scalat foarte rapid numărul de kilometri construiți, și asta în condițiile în care plățile nu au ținut întotdeauna pasul.
În aceste condiții, ca să convingi populația că NU avem capacitate de construcție, trebuie să ignori complet cifrele și să vinzi doar emoție, frustrare și propagandă.
Iar asta nu se vinde pentru că nu știu ce influencer a dormit prost într-o noapte.
Sunt în joc foarte mulți bani, foarte multe interese și există o luptă oarbă între partide pentru cine pune mâna pe ce.

@vancouver Pe A3 sunt în săptămâna liberă. Pe A0 am văzut că sunt niște băieți care montează panouri, dar este posibil să fie subcontractori.

Până la urmă, și oamenii aceștia nu sunt roboți. Deja au un program lung în săptămânile în care lucrează.
E clar că se încearcă să se avanseze cât mai repede, iar anul acesta ajungem deja cel puțin până la Săbăoani.

@azrael , am văzut și eu cum au plecat din pușcă. Este una dintre cele patru structuri mai lungi: Cleja, Bălcescu, aici și peste râul Moldova.
Ca să îți dai seama de progres, trebuie să te uiți pe toate cele trei loturi, ca să vezi ce s-a mai întâmplat.

@Azrael Sunt doar 5 zile și nu este chiar același lucru. Ultimul rând, unde erau cofrajele, acum a fost betonat și urmează să le scoată. De asemenea, au început să armeze partea superioară.

Merg repede, dar nu chiar ca într-un joc video. Pe cele trei loturi au cam 7.000 m de structuri. Este absolut imposibil să lucreze la toate în paralel, dar dacă te uiți pe ansamblu, diferența dintre 9 martie și 18 mai înseamnă două luni și jumătate. Cu Paștele, cu vreme proastă, rămân sub două luni de lucru efectiv. În mai puțin de două luni, progresul nu este doar mare, ci imens, după părerea mea.

Continui să cred că @vancouver avea dreptate și că se putea deschide până la Răcăciuni, cu limitare de tonaj.
Totuși, trei luni este destul de mult să îl ții închis.

Știe cineva care este planul de închidere pentru centura Bacău? Iunie, iulie?

• Avem 3 structuri cu predalele finalizate: două traversări peste autostradă și una de 24 m. Alte 3 sunt în proces de instalare a predalelor: 220 m, 120 m și 40 m. O să vedem la următoarea filmare cum merge instalarea predalelor.
• La Nicolae Bălcescu, toți pilonii sunt ridicați și se termină ultimele banchete. Probabil foarte curând vom vedea grinzile ridicate și aici.
• Evident, Cleja rămâne ultimul obstacol, dar restul arată bine.
• Pe măsură ce tot mai multe structuri au predalele montate, inevitabil, în următoarele săptămâni o să vedem și armarea peste predale.
• Eu zic că putem rămâne optimiști pentru august.

Mulțumesc mult @skyscraper-ro

PS
Nu am mai calculat procentul la Cleja, deoarece nu mai suntem siguri că numărul de piloni este exact cel pe care îl credeam noi.
O să încercăm la următoarea filmare.

Scrioșteanu a afirmat azi că Lotul 4 a ajuns la 98% execuție și a intrat în prerecepție. A mai spus că se instalează ultimii parapete și ultimele panouri fonoabsorbante.

Cred că podul peste Moldova are 11 deschideri, adică două culee și 10 rânduri de piloni.
Câte patru rânduri se văd pe fiecare mal, deci cred că avem doar două rânduri de piloni în apă — cei la care nu a început încă lucrul.
E doar presupunerea mea; e posibil să mai existe 1–2 rânduri care sunt încă nedezgropate?

@mihai Structurile sunt aproape gata, terasamentele sunt în multe părți la cotă, chiar cu ceva asfalt.
Și sunt, totuși, 5–6 km la câmpie. Eu nu văd cum să nu termine anul acesta.
E o performanță? Clar nu. Pur și simplu zic să nu exagerăm nici într-o parte, nici în cealaltă.

La vecini, eu zic că la sfârșitul săptămânii viitoare pot să cheme pre recepția.