@PaulS

Nu știu de când urmărești evoluția infrastructurii din România, așa că o să încerc să explic de ce cred că ideea aceasta nu este corectă.
Între 2015 și 2021 (adică 7 ani), lista inaugurărilor arată așa: 32, 22, 18, 56, 43, 60, 29 de kilometri.
Asta înseamnă o medie de doar 37–38 de kilometri pe an — o performanță modestă, ca să nu spunem rușinoasă.
După 8 ani consecutivi în care nu s-a construit aproape nimic, era inevitabil ca piața să rămână fără firme cu capacitate reală.
Nimeni nu investește în utilaje sau forță de muncă într-un sector atât de slab și impredictibil.
Dacă te uiți pe mesajele PUM din 2021, chiar și din 2022, vei vedea că exista un consens: atingerea pragului de 100 de kilometri pe an părea un vis frumos, dar irealizabil.
Cu 40 de kilometri pe an nu ajungeam nicăieri — ne-ar fi trebuit 25 de ani ca să atingem 2.000 de kilometri de autostradă, adică undeva în 2050. Îngrozitor.

În jurul anilor 2021–2022 s-a făcut o încercare clară de a crește capacitatea pieței prin semnarea unui număr mult mai mare de contracte.
Ritmul de atribuire a fost fără precedent.
Problema a fost că nicio firmă din piață nu avea, la acel moment, capacitatea reală de a duce la capăt toate aceste lucrări.
Desigur, firmele private se pot adapta, dar în lumea reală asta nu se întâmplă peste noapte.
Trebuie cumpărate utilaje, angajați și integrați oameni — procese complexe, greu de înțeles pentru cei care „monitorizează” de la distanță, fără să fi lucrat vreodată în mediul privat sau în proiecte inginerești de anvergură.

E ca la o fabrică ce produce 40.000 de mașini pe an și, dintr-o dată, i se cere să producă 200.000.
În mod clar, vor urma 2–3 ani de întârzieri în livrare, în funcție de cât de repede poate fi scalată producția.
Tu ce ai prefera: 40 de kilometri fără întârzieri sau 200 de kilometri cu 6 luni de „întârziere”?
Oricine are cât de cât o înțelegere reală a fenomenului ar înțelege că numărul de kilometri livrați anual este mult mai important decât eventualele întârzieri.

Așadar, în doar 2–3 ani, producția a fost scalată de 4–5 ori. Asta este, pur și simplu, fantastic.
Dacă la 200 de kilometri pe an încă spunem că „nu avem capacitate”, atunci cum ai descrie anul 2021, cu doar 29 de kilometri? Catastrofă?
UMB, între 2019 și astăzi, a crescut de la aproximativ 1.900 la în jur de 7.000 de angajați — o creștere de aproape 4 ori.
Și asta fără să mai vorbim despre zecile (poate sutele) de utilaje cumpărate în această perioadă, ori despre experiența acumulată de managementul companiei după atâția kilometri de autostradă construiți.
Sper că aceste cifre te ajută să înțelegi că așa-zisa „problemă a capacității” este, în realitate, un drob de sare — o temere exagerată, creată artificial, care ignoră complet realitatea din teren.
Din punctul meu de vedere, cifrele acestea arată clar că scalarea pieței românești — nu doar a UMB — este deja un succes.

Să ne uităm la întârzieri.
Pe A7, unde UMB are grosul lucrărilor pe 3 tronsoane, în total aproximativ 240 de kilometri, primul tronson s-a terminat cu vreo 4 luni înainte de termen, al doilea cam la timp, iar al treilea cu aproximativ 6 luni întârziere.
Dacă cineva știe puțină matematică — și am făcut acest calcul și la PUM — media întârzierilor este foarte mică.
Și asta într-un proiect imens pentru România, realizat în contextul unei scalări semnificative a capacității pieței.
Același exercițiu se poate face și pentru celelalte loturi ale UMB: încearcă să faci o medie a întârzierilor și vei vedea că matematica contrazice ideea unor întârzieri semnificative, cu atât mai puțin catastrofale.

Ultima idee: hai să privim doar 12 luni în față, în primăvara/vara anului 2026.

• A0, DEx12 și DEx6 probabil vor fi terminate toate anul acesta.
• A7 va fi, în mare parte, finalizată.
• A3 parte deja terminată, iar restul va ajunge la 90%.

După cum vezi, scalarea capacității rezolvă singură problema.
Care lot crezi că nu va avea resurse alocate în vara anului 2026?
Problema nu este „lipsa capacității”, ci ce facem cu această capacitate 2026 / 2027.
Provocarea reală este să continuăm să finanțăm capacitatea care deja s-a construit în ultimii ani.
Faptul că farul călăuzitor al României în infrastructură nu poate să vadă nici măcar 12 luni înainte și continuă să repete aceleași idei limitate și rigide îmi spune foarte clar cât de „specialiști” sunt.

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 1 | Segment Garoafa-Tișița | Stadiu lucrări la 19.10.2025 | UMB

@FMFM a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

frustrari personale

În ultimele luni, @vancouver a făcut o treabă foarte bună explicând, pe înțelesul nespecialiștilor, ce s-a întâmplat atât la podul de la Buzău, cât și pe tronsonul Ploiești–Buzău.
Și a reușit să o facă într-un ton echilibrat, fără istericalele specifice unui alt forum.
Personal, tind să am mai multă încredere în părerea cuiva care a lucrat ca inginer constructor decât în a unui șomer de lux sau a unui IT-ist devenit politician — asta, dacă ne pasă măcar un pic de meritocrație.

Dezgustul și revolta față de minciună și dezinformare nu au nimic de-a face cu „frustrările personale”.
Pur și simplu, unii dintre noi am văzut suficient cât să înțelegem că scopul principal al unei anumite organizații nu este informarea corectă a publicului și nici dezvoltarea infrastructurii sau a firmelor românești.
Scopul lor principal este propagarea intereselor unui anumit partid, grup dornic să ajungă la butoane in funcții bine plătite.
Și eu cred că nu putem fi o societate sănătoasă atâta timp cât acceptăm ca astfel de organizații să fie formatori de opinie.

Nu vreau să poluez forumul, așa că acesta va fi ultimul meu comentariu legat de PUM.
Fiecare înțelege cât poate.

Nu e departe momentul în care vom avea București – Adjud integral pe autostradă.
Nu aș fi crezut acum 4-5 ani că o să se întâmple.

Am făcut o listă a structurilor de pe loturile 1 și 2 Focșani–Bacău.
Nu am inclus supratraversările și structurile sub 100 m.
Dacă am omis ceva, pot adăuga ulterior, în funcție de eventualele observații.

Deja avem 10% asfalt și 54% betonat.
Următorul ca mărime e Putna (760 m) — probabil va fi betonat până la început de noiembrie, după care rămân doar structurile mai mici.
Între Adjud și Tișița progresul e bun, iar mobilizarea pare excelentă.
Până la sfârșit de decembrie nu cred că mai rămâne mare lucru pe loturile astea două.

Aștept să văd și lotul 3 — dacă și acolo progresul e bun, putem avea speranțe mari pentru 2026.

Autostrada A7 | Focșani-Bacău Lot 2 | Pasaj Domnești Târg | Pod Peste Râul Trotuș | 29.08.2025 | UMB

@MihaiD
Da, și eu cred că termină într-o săptămână — am zis două, ca să nu avem surprize. (borduri ...)
Mutarea spre Răcăciuni/Bacău se face treptat, pe măsură ce nu mai e nevoie de oameni la structurile mari - care deja sunt betonate.
Cum zici și tu, o parte deja s-a mutat spre Răcăciuni/Bacău.

Până la Răcăciuni am postat un tabel cu structurile — se vede că nu sunt prea multe, în afară de supra traversări.
Când am spus „în jur de 17”, m-am referit că atunci o să fie aproape o mutare completă — doar câțiva oameni vor mai rămâne ici și colo între Focșani și Adjud.
Nu cred în Răcăciuni anul ăsta, dar nici nu rămâne mare lucru pentru primăvară.

Mie, personal, mi se pare că stăm bine pentru 2026.

POD peste râul Buzău si bretelele de acces din nodul rutier cu DN2B 16.06.2025

@Iulian Te referi la linkul pe care l-am postat, cu articolul despre amenda de la ISC?
Da, băieții par foarte fericiți că s-a întâmplat ceva rău celor de la UMB.
Atâta ură față de o firmă românească îmi depășește capacitatea de înțelegere.
Probabil că, atunci când nu ești capabil să construiești nimic, îți rămâne doar satisfacția de a dărâma.

Foarte frumos arată. Bravo, UMB! Bravo, Nurol!
Probabil că pentru unii va fi surprinzător că nu se va dărâma când trec camioanele peste el.
Așa cum nu sar bucăți de asfalt în parbrize pe Buzău – Focșani.

Pod Peste Râul Putna | Pasaj Peste CF500 | Focșani-Bacău Lot 1 | 05.07.2025 (UMB)

@SwatKat Din câte am înțeles, un nobil de acolo a prins din nou un post călduț de secretar de stat.
Toată isteria de acolo se dovedește profitabilă pentru unii, în timp ce alții sunt de bună credință, dar naivi.
Interesant este că @vancouver, @mihai și restul nu cer nicio donație aici.

Am combinat tabelul meu cu datele de la @SkyScraper-Ro
Am inclus și structurile cu 2 benzi (supratraversări), și pe cele cu 4 benzi.
Progresul este din filmarea lui Răducu din 3 noiembrie.
Structurile cu 2 benzi sunt pe fond verde — dacă aveți o idee mai bună de culori, pot schimba rapid.
O să punem și pentru lotul 2 când apare filmarea lui Răducu sau Stef, dacă vi se pare util.

Dacă e interesat cineva, pot recalcula și procentele de asfaltat, betonat etc.
Orice like trebuie dat lui @SkyScraper-Ro — el a muncit mult mai mult ca mine.

@mihai
Să sperăm că Precon va face o treabă bună de data asta.
Ceea ce merită menționat este că, în sfârșit, toate loturile de la Târgu Mureș până la graniță sunt în lucru (exceptând o „gaura” la lotul cu tunelul Meseș):

• 42 km – UMB
• 26 km – Erbașu
• 28 km – Precon

Cu un pic de noroc, în următorii doi ani (vara lui 2027), am putea reuși să le terminăm pe toate trei (~100 km).
Interesant: pe A3, toate firmele care lucrează în prezent sunt românești.
Eu le-aș ura succes tuturor celor trei și să sperăm că partenerul serios va plăti la timp.

Actualizare procente pe Cestrin:

Focșani – Bacău:

• Lot 1: 60%
• Lot 2: 55%
• Lot 3: 31%

Bacău – Pașcani:

• Lot 1: 36%
• Lot 2: 34%
• Lot 3: 35%

Și Nurol este la 67%.

@vancouver La fel au făcut și anul trecut.
Cred că puțin mai târziu, prin septembrie, nu au mai fost săptămâni libere, din câte îmi amintesc.
La fel ca anul trecut, o să vedem foarte mult progres în următoarele 3–4 luni.

Să sperăm că, în următoarele luni, vor începe să vină și plățile pentru lucrările executate.

AUTOSTRADA A7 FOCȘANI - BACĂU | LOT 2 DOMNEȘTI TÂRG - RĂCĂCIUNI Stadiu lucrări 03.09.2025

Am corectat structura lipsă menționată de @vm75 și am actualizat progresul la Putna — betonare 50%.
Dacă cineva vrea să verifice, este binevenit (am folosit filmările lui Sky și Ștef 21 si 26 Oct).
Orice feedback e binevenit.

La structura 5, Ștef și Sky dau lungimi diferite: 359 m, respectiv 469 m.
Are cineva acces la planuri, ca să putem afla lungimea reală?
La ultima structură, Ștef nu a menționat lungimea, așa că am estimat „din ochi” în jur de 100 m — posibil să fi greșit.

Autostrada A0 Nord – Lot 4 (UMB) | Primele grinzi metalice peste Lacul Cernica️ #A0Nord #Lot4 #a0

UMB a auzit discuțiile noastre și a zis:
«Hai să vă dau și un tablier metalic. Ce, credeți că e mare lucru?»

Datele sunt preluate din rapoartele CESTRIN; dacă am greșit undeva, rog să mi se spună unde.
Pentru cei care spun că CESTRIN nu e la zi, am făcut și adunarea facturilor din ROGOP — chiar dacă e mai complicat de calculat — și cam pe tot acolo ieșim.
Nici dacă luăm bugetul total alocat și îl împărțim la toate șantierele nu iese.
Nici o eroare de 5% la calculele mele nu schimbă esențial nimic.

Pentru oricine vrea să discute pe baza cifrelor, nu a părerilor scoase din burtă, se pot observa următoarele:

• Pe tronsonul Focșani–Bacău, diferența este neobișnuit de mare — 42%. La un contract uriaș, de 6,5 miliarde lei, multe alte firme, mai mici sau fără resurse, s-ar fi oprit complet din lucru.
• Pe Bacău–Pașcani, diferența este tot mare, dar să zicem că rămâne în limite acceptabile — cam 20%.
• Mai grav este că nici pe Buzău–Focșani nu s-au plătit încă toate facturile — vorbim de sute de milioane acolo.
• Iar pe A8, există deja declarații publice că s-au terminat fondurile pentru anul acesta.
• Și, din nou grav, diferențele dintre lucrat și plătit cresc constant din iunie, de când am început să urmăresc datele. Concluzia logică este că se lucrează mai repede decât se plătește — pe cifre, nu pe păreri.

Avem, deci, o problemă serioasă cu asigurarea plăților — una care nu poate fi băgată sub preș la nesfârșit.
Societatea civilă ar trebui să semnaleze clar această situație și să ceară guvernului să accelereze plățile, indiferent cum se numește firma care execută lucrările.
E foarte ciudat că nimeni nu vrea să vorbească despre problema asta.

"Partenerul serios" ar trebui să facă eforturi ca diferența dintre lucrat și plătit să rămână în limite minime, indiferent de numele firmei.
Asta ar transmite un semnal de încredere și ar atrage, la următoarele licitații, firme serioase, dispuse să investească și să livreze la timp.

@vancouver @mihai Pe legea privind transparența, ați putea ridica întrebarea: sunt datele reale?
Există plăți care nu sunt vizibile public și nu apar în rapoartele CESTRIN sau ROGOP?
Ar fi bine să lămurim asta clar, fără circ și fără speculații.
Nu există niciun motiv să nu existe transparență într-o chestiune de interes național.