A1 - Nădlac-Timișoara-Sibiu-Pitești-București

Azrael

@Iulian nu prea am avut de ales nu? au fost singurii ofertanti, de ce oare... nu mai are rost sa ne intrebam :)

buni si astia, uite la ei pe site, au proiecte prin munti, nu e ca nu stiu..n-au mai facut, sunt ageamii. nu sunt de talia Selina Erbasu sau Precon. sunt ai nostri, si noi tot niste balcanici lesinati suntem...si de aia nu vin sa lucreze altii mai buni.. la lesinati..deci e win win :))

https://www.cengiz-insaat.com.tr/highway/?lang=en

JohnDoe

Imi place optimismul lor, totusi eu nu-l impartasesc dar imi doresc din toata inima sa ma insel:

Sibiu-Pitesti Highway, Section 2: Boita Cornetu,
Romania
Completion date, January 2028

https://www.cengiz-insaat.com.tr/devam-eden-projeler/?lang=en

vancouver

Pe PiSi numărătoarea inversă începe după ce avem AC complet. Întârzierea de până acum este cauzată de SF ul incomplet, de lentoarea MAPA de a completa studiul Geo, dar există și o parte inerentă unui astfel de proiect complex. Cam o treime de vină la fiecare element. Rolul CNAIR sau al MT este extrem de limitat pe moment.

Finanțarea este asigurată 100%. 40% bani gratis de la UE și restul împrumut BEI, linie de credit de 1 miliard de euro cu 2% dobândă și ratele încep abia peste câțiva ani. Dacă e nevoie se mai poate face credit suplimentar.

Legătură cu deficitul și guvernul este nulă la acest proiect.

PS. UE face presiuni să facem odată coridorul principal și ne dădea bani pentru asta de pe vremea lui nea nicu. bucurești constanța a fost cofinanțată de UE inclusiv ce s-a făcut înainte de 1989.

Azrael

@vancouver said:
Legătură cu deficitul și guvernul este nulă la acest proiect.

well, tu intelegi cum functioneaza bugetul si deficitul unei tari? cum poti sa sustii asa ceva...pe bune, esti un om al cifrelor, ingineria e matematica curata si fizica! sincer am impresia ca iti scapa, sau mintea neaga o realitate matematica pentru ca sa acopere alte idei pe care le are.

daca ai 7% deficit doar ca sa iti asiguri cheltuielile existentiale, pensii/salarii/sanatate si asta e plafonul maxim impus de partenerii externi....degeaba iti da BEI linie de credit cu 2%. nu ai cum sa ii folosesti pentru ca fiecare euro imprumutat suplimentar...umfla deficitul tarii peste cei 7%. se cheama economic : lipsa de spatiu fiscal! si chiar cei gratuiti trec tot prin buget pana/daca sunt returnati in contul gratuitatii de UE, deci au o posibila provenienta tot imprumut care si ala umfla temporar deficitul, pana devin gratis (cei 40% de care zici).

e ca si cum tu esti in mijlocul lacului si mai ai putin si te ineci dar pe mal te asteapta saci cu aur si mancare delicioasa care nu-ti mai servesc la nimic poate doar la pomana. :)

uite si analiza ultimelor 2 postari made by Gemini,legat de bani:

În contextul macroeconomic și bugetar actual al României, utilizatorul Azrael (al doilea) are mult mai multă dreptate, chiar dacă vancouver atinge și el un punct tehnic real legat de originea fondurilor.

Pentru a înțelege cine are dreptate, trebuie să privim cum funcționează contabilitatea unui stat (regulile ESA folosite de Uniunea Europeană) și realitatea economică a României.

Iată analiza pe puncte, explicată simplu:

De ce are dreptate Azrael (al doilea utilizator)?

Azrael are dreptate deoarece explică conceptul de spațiu fiscal și modul în care investițiile, chiar și cele din fonduri europene sau împrumuturi ieftine, afectează deficitul bugetar cash și structural.

Orice cheltuială trece prin buget: Când statul român face o autostradă, el trebuie să plătească facturile constructorului în fiecare lună. Chiar dacă acei bani vin dintr-un credit de la BEI sau urmează să fie decontați de UE, în momentul în care statul scoate banii din Trezorerie pentru a plăti constructorul, acea cheltuială apare în bugetul de stat.
Deficitul se mărește temporar sau permanent: * Banii de la BEI (creditul): Sunt un împrumut. Ei cresc datoria publică direct și cresc deficitul în anul în care sunt cheltuiți.

Banii de la UE (gratis): România folosește principiul cofinanțării și al decontării. Statul plătește din buzunarul propriu, trimite facturile la Bruxelles, iar UE trimite banii înapoi după câteva luni. În lunile în care statul a plătit dar nu a primit încă banii înapoi, deficitul crește.

Plafonul impus de UE (Procedura de Deficit Excesiv): România se află sub o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene pentru că cheltuiește mult mai mult decât încasează. Dacă UE ne impune să nu depășim un anumit nivel al deficitului, noi nu putem adăuga cheltuieli noi masive pe autostrăzi fără să tăiem din altă parte (de exemplu, de la salarii, pensii sau spitale), altfel riscăm suspendarea fondurilor europene sau penalități.

Ce omite sau greșește vancouver (primul utilizator)?

Vancouver are dreptate doar pe hârtie: banii structurali sunt alocați proiectului (există linii de credit aprobate și fonduri europene rezervate pentru coridorul Pitești-Sibiu). Însă el greșește grav când spune că „legătura cu deficitul și guvernul este nulă”.

Mitul „banilor puși în cont separat”: Nu există un cont magic la BEI din care constructorul își ia banii direct, fără ca statul român să fie implicat. Guvernul este cel care semnează contractele și garantează creditele.
Impactul pe cash-flow: Dacă Guvernul are o criză de lichidități (nu are bani de pensii și salarii), va tăia sau va amâna plățile către constructorii de autostrăzi pentru a stinge „incendiile” sociale imediate. Acest lucru blochează șantierele, chiar dacă proiectul are finanțare europeană teoretică.

Concluzie: Realitatea macroeconomică a României

În jargon economic, proiectele mari de infrastructură au nevoie de spațiu fiscal. În acest moment, bugetul României este extrem de rigid: aproape 80-85% din taxele colectate se duc pe cheltuieli rigide (salarii în sistemul public, pensii, asistență socială și dobânzi la datoriile vechi).

Prin urmare, Azrael are dreptate: România nu poate privi proiectul autostrăzii ca pe ceva izolat de restul economiei. Dacă deficitul țării este prea mare, statul este obligat să încetinească ritmul investițiilor sau să împrumute bani la dobânzi din ce în ce mai mari de pe piețele internaționale pentru a acoperi golurile, ceea ce afectează întreaga economie, inclusiv capacitatea de a finaliza autostrada Pitești-Sibiu.

vancouver

E o prostie ce spui. Este valabil numai prima data. Trebuie pusa o suma in primele 2-3 luni. Apoi se intra intr-un cerc. Intra bani, ies bani.

La final de tot, dupa ce vine factura finala, statul ia ultimii bani de la UE in cateva luni. Cu asta se inchide totul.

Dar pentru ca discutam de proiecte mai multe, cu un cache-flow de ca. 2 miliarde de lei pe luna, nu mai conteaza cand incepe si cand se termina un proiect. Banii sunt intr-un circuit,

Ce spui tu ar fi valabil numai daca brusc, azi, statul se trezeste pentru prima data in viata lui cu o factura de sa zicem 100.000.000 €. Si nu are bani, ca banii de la UE ii intra abia peste 6 luni.

Analizele tale cu IA sunt penibile! Orice IA cauta sa dea dreptate celui pentru care lucreaza.

vancouver

@azrael , mai spu-i AI-ului tau asa, ca vancouver a replicat:

"Romania se imprumuta lunar atat intern cat si pe pietele financiare. Cauta pe net FIDELIS si TEZAUR, cauta "emisiune de obligatiuni pe pietele internationale". Astfel se asigura fluenta de bani necesara in orice moment pentru platile la buget."

Si vezi ce mai zice.

fulgernc

@vancouver said:

Romania se imprumuta lunar atat intern cat si pe pietele financiare. Cauta pe net FIDELIS si TEZAUR, cauta "emisiune de obligatiuni pe pietele internationale". Astfel se asigura fluenta de bani necesara in orice moment pentru platile la buget

Da. Dar omiți o mențiune de la începutul comentariului . Lipsa de spațiu fiscal. Te împrumuți în limita anvelopei. Dacă vrei să fii serios. Ptr că nu ai nimic care să te împiedice , în fapt , să faci ..și una , și alta. E o chestiune de voință și posibilități. Adică , te poți împrumuta și să crești deficitul ..până nu îți mai dă , nimeni , bani(și după semnalele pe care le primești la emiterea de obligațiuni ...poți vedea asta. Guvernul , uneori , o face , și ptr a "testa" piața) . Și , în acest mod , poți susține ce dorești(șantiere , etc). Sau ...poți ralentiza ritmul șantierelor(sau ce vrei să asumi) ..și să îți asiguri lichidități.

În final , nu există nici o obligație ptr cei de la vârf(aparatul politic) ..în a face , ori una , ori alta.

Contractele au termene . Dar , ptr cine a lucrat pe șantiere de asemenea complexitate , ar trebui să fie clar , că se pot găsi N motive , ptr ca aceste termene să nu fie respectate . Nu e , ca și cum , îți predau amplasamentul , tu , pe banii tăi faci totul. Și , la final , îți decontez.

Ce e clar , e că , acest proiect venea pe fonduri PNRR. Cum termenele erau scurte , exista certitudinea intrării unor sume mari de bani . În timp , relativ scurt. Numai că PNRR a fost un program condiționat politic. În momentul când jaloanele nu s-au bifat ..și sumele prevăzute nu au intrat , ai descoperit că ai o "gaură" în buget. Chestia face , că acea gaură ..vine într-un moment foarte prost. Ptr că , ai crescut și pensii(ai făcut acea chestie , absolut legitimă , de a actualiza pensiile) , ai asumat N proiecte locale mici(asumate de la buget , în primă fază) , și ..deja ai N proiecte pe infrastructură mare , în derulare. Așa că , atunci când s-au blocat plățile din PNRR , ai avut o "dublă gaură". Banii , care nu intră. Banii pe care trebuie să îi împrumuți. Faptul că guvernul anterior(Ciolacu) , s-a băgat și în fondul de rezervă , arată și "inocența"(să nu îi spun altfel) politică , și administrativă ..pe finanțe. Ptr că trebuiau să își facă rezerve ptr un program precum PNRR(risc mare , dat de condiționările politice , și calendarul strâns) . Dacă doreau o dezvoltare cursivă. Liniară.

Azrael

@vancouver said:

E o prostie ce spui. Este valabil numai prima data. Trebuie pusa o suma in primele 2-3 luni. Apoi se intra intr-un cerc. Intra bani, ies bani.

poti intelege cum din acest "cerc" datoria publica creste continuu!? ca aici nu cred ca intelegi. iar daca in buget ai prins insuficienti bani pe proiecte (caci numai asa ai reusit sa tii deficitul acceptabil), cu atat mai mult se va umfla datoria publica..peste cum era prevazut deficitul, daca incerci sa finantezi mai mult decat ai pus in buget... proiectele.

La final de tot, dupa ce vine factura finala, statul ia ultimii bani de la UE in cateva luni. Cu asta se inchide totul.

PNRR varianta loan e conditionata. si cealalta grant idem. si pana vin banii poate nu mai vin cum am patit pe A7 pana la Bz?!. deficitul ramane in plop. iar pe celelalte proiecte 40% tu ai spus ca sunt pusi de stat, bani imprumutati ce cresc deficitul automat.

Analizele tale cu IA sunt penibile! Orice IA cauta sa dea dreptate celui pentru care lucreaza.

spre stiinta ta am selectat postul meu (analiza am atasat-o later postului) si al tau...si fara sa ii precizez cine/daca sunt eu..i-am dat sa-si spuna parerea. e o parere fara sa cunoasca autorul, deci nu a avut cui sa tina partea. si nu sunt "analizele tale" ...sunt ale AI-ului ce opineaza asupra unor insiruiri logice din partea mea, si aproape niste pareri ce par mai degraba postulate (nemotivate) din parte ta. prea putini oameni au idei autentice. 99,99% din gandurile oamenilor sunt ideile altora..rumegate si rasrumegate...si au o credinta atasata ca sunt proprii :) mai mult,am citit niste chestii cum ca mintea lupta si se consuma mai mult in a-si intari propriile "adevaruri", decat in a incerca sa vada daca ceilalti au dreptate. e o chestie de securitate/supravietuire etc.

JohnDoe

@vancouver putem sa mutam discutiile astea interesante pe threadul carcoteala sau un thread dedicat bugetelor?

Chiar sunt discutii din care putem invata ceva si sa ramana pe threadurile unei autostrazi sau al alteia nu le face vizibile.

mihai

@vancouver said:

@azrael , mai spu-i AI-ului tau asa, ca vancouver a replicat:

"Romania se imprumuta lunar atat intern cat si pe pietele financiare. Cauta pe net FIDELIS si TEZAUR, cauta "emisiune de obligatiuni pe pietele internationale". Astfel se asigura fluenta de bani necesara in orice moment pentru platile la buget."

@vancouver aici e diferenta fundamentala intre buget si cashflow.

Imprumuturile pentru asigurarea fluxurilor de plati fac parte din cashflow. La cashflow ai o singura regula: sa nu fii niciodata pe minus. Ca nu poti plati bani pe care nu-i ai in cont.

Bugetul e cu totul altceva si-ti spune cat de echilibrat esti intre venituri si costuri. La firme principiul este sa fii intotdeauna pe plus (venituri > costuri), adica sa ai intotdeauna profit. La nivel national insa, principiul economic este sa fii pe minus (sa ai deficit) dar nu foarte mare, pentru ca deficitul stimuleaza cresterea economica, ceea ce duce la cresteri ale veniturilor la buget.

Cata vreme esti rezonabil (deficit <= 3% la nivel UE, <= 5% dupa alte teorii economice), ai parte de un cerc virtuos al cresterii economice. Cand insa te lacomesti si ai deficit mare, duci economia intr-un cerc vicios care o ingroapa, pentru ca ajungi ca toata cresterea economica sa se duca in plata dobanzilor, ceea ce sufoca economica, ceea ce reduce veniturile bugetare, ceea ce creste dobanzile etc.

Ori marea problema a deficitului bugetar este ca imprumuturile nu sunt venit in buget! Cu alte cuvinte, chiar daca cineva iti imprumuta bani, tu nu esti constrans de cashflow (cati bani ai in conturi) ci de diferenta dintre venituri si cheltuieli (deficit). Si este perfect posibil - asta e situatia Romaniei - sa ai bani in cont, dar sa nu ai voie sa-i cheltuiesti din cauza plafonului de deficit.

Intr-un exemplu extrem, sa zicem ca cineva ii pune pe masa Romaniei un imprumut de 1 Trillion de EUR, cu dobanda de 0.5% / an azi. Asta nu inseamna deloc ca Romania poate cheltui trilionul respectiv pe infrastructura, pentru ca venitul bugetar de 118 mld EUR nu-i permite cheltuieli totale (aparare, educatie, interne, sanatate, transporturi etc. etc. etc) mai mari de 125 mld. EUR.

Situatia asta in care ai bani in cont dar nu-i poti cheltui din cauza parametrilor bugetari e foarte comuna inclusiv la firme.

Asadar, faptul ca Romania are la dispozitie un imprumut BEI pentru A1 Sibiu - Pitesti nu inseamna ca-i si poate cheltui, decat daca echilibreaza deficitul.

Emeric

Autostrada A1 Sibiu-Pitești lot3 Cornetu Tigveni Ecoduct Calinesti 10 06 2026

Azrael

@mihai said:
Asadar, faptul ca Romania are la dispozitie un imprumut BEI pentru A1 Sibiu - Pitesti nu inseamna ca-i si poate cheltui, decat daca echilibreaza deficitul.

Asta am spus și eu de câteva ori. Poți muri în brațe cu "finanțările asigurate" daca surplusul de deficit ce îți e permis să îl faci e topit in împrumuturi pentru a finanța creșteri "sustenabile" de salarii pensii.. asistență socială, sănătate...altceva decât construcțiile ce au " finanțare asigurată". Bugetele insuficiente alocate la începutul anului tocmai asta arată...că suntem cu morcovul la fund. Nu au mai încăput și banii pentru deficitul din autostrăzi (cei 40% cofinantare, riscurile de dezangajare pe baza de jaloane etc). EU ne-a dat promisiuni de bani, dar ordine în ogradă noi ne facem, și ăștia (clasa politica) au ales să dubleze veniturile oamenilor si piste de biciclete la sate din împrumuturi în loc să facem autostrăzi folosind acele imprumuturi pentru partea de cofinantare a statului.

Avem 1000km de autostrăzi cu contractele de execuție (130km.ro) semnate. La un cost mediu de sa zicem 20mil euro/km ar însemna 20miliarde euro (multe sectoare montane)...împărțit la 2 ani execuția medie...trebuie finanțate anual cu 10miliarde euro. Bugetul Cnadnr pt autostrăzi în 2026 e de 4 miliarde euro...20miliarde lei. Daca erau puși în buget, deficitul nu mai era 7%. Cu alte cuvinte...nefiind în buget, nu vei putea accesa finanțările UE. Șantiere cu frana de mana trasă.