A3 București-Brașov-Cluj Napoca-Borș și A10 Sebeș-Turda
-
-
-
🏷️ Viaductele ÖZALTIN de la Nădășelu și Topa Mică
👷♂️ Constructor: Özaltin viaductele și UMB devierea DN1F
🎬 Episodul 9
🕒 Filmat în 09.04.2026 -
-
-
-
-
Am o nelămurire in ceea ce privește viaductul de la Topa Mica (Ozaltin): din filmările anterioare.si din evoluția istorică a acestui viaduct la prima traversare a DN1F dinspre Cluj Napoca pare că lipsește o pereche de pile (ar fi a treia pereche de pile după culeea dinspre Cluj Napoca - sunt și niște palplanșe in zona respectiva). Zic "pare" și "lipsește" deoarece deschiderea ar fi prea mare pentru o grindă clasica de beton și ar fi singura zona unde ar trebui un alt tip de grinda (improbabil din punctul meu de vedere) + nu îmi amintesc de vreo foreza care sa fi forat piloții fix in buza DN-ului. Poate că greșesc, dar e ciudat că e singura pereche de pile de care nu s-au apucat. Toate celelalte (mai era o pereche care era inundată) sunt cel puțin la nivel de elevație daca nu chiar cu bancheta turnata sau pregătită de turnare). Poate știe cineva ceva amănunte. Mulțumesc anticipat!
-
@vladb da, lipseste un rand de pile, care cel mai probabil presupun o deviere a DN1F. Motiv pentru care constructia lor e planificata mai tarziu.
Te poti lamuri uitandu-te la randul de pile deja existente imediat la sud de DN1F, spre culeea dinspre Cluj. Reazemele pentru grinzi sunt simetrice in ambele parti. La pilele unde ai tranzitii de la grinzi de beton la tablier metalic, reazemele difera de o parte si de alta a pilei, pentru ca structura tablierului difera. Ceea ce nu e cazul la viaductul de la Topa Mica.
-
Tentativa guvernului Năstase în 2004Premierul Adrian Năstase și ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Guvernul a selectat fără licitație trei firme pentru construirea tronsoanelor București – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franța) și Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2005 și să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale, iar PSD – guvernarea.
Tentativa guvernului Boc în 2009În mandatul de ministrul al lui Radu Berceanu, consorțiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic și Brașov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 și să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată era echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunțat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică și financiară.
Tentativa guvernului Ponta 2012-2015În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunțul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) și firma chineza China Communications Construction Company Limited.
Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Șova promitea să se mute cu cortul pe șantier.
La final de 2013 a fost anunțat câștigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era proiectată la 53 km și urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii și o taxă anuală de întreținere de 37 milioane euro.
Concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului
Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019Viorica Dăncilă a renunțat la soluția găsită de fostul premier Mihai Tudose și ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluție pentru implicarea Băncii Mondiale, și a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.
Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuția lucrărilor). Proiectul avea:
Taxa de utilizare: Șoferii ar fi urmat să plătească aproximativ 6,3 euro/100 km (cca. 31 lei). Perioada de concesiune: 24 de ani, cu un termen de execuție de 4 ani.Asociația Pro Infrastructură a avut obiecții legate de forma de finanțare aleasă și față de traseu.
În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câștigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol.
În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract. De ce a eșuat: Nicio bancă nu a dorit să finanțeze un proiect atât de riscant și scump fără garanții suverane clare din partea statului român.
Noi discuții în mandatul lui CiucăDiscuțiile despre PPP au revenit câțiva ani mai târziu. În vara anului 2022, ministrul de atunci al Transporturilor, Sorin Grindeanu vorbea despre această soluție, la câteva zile după ce premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul urmează să își asume construirea autostrăzii Comarnic – Brașov prin controversata soluție a parteneriatului public-privat.
Hello! It looks like you're interested in this conversation, but you don't have an account yet.
Getting fed up of having to scroll through the same posts each visit? When you register for an account, you'll always come back to exactly where you were before, and choose to be notified of new replies (either via email, or push notification). You'll also be able to save bookmarks and upvote posts to show your appreciation to other community members.
With your input, this post could be even better 💗
Înregistrare Autentificare