@oneLess am spus parerea mea. o lalaiesc maxim. daca te uiti cat se mosmondesc la iluminat de la o filmare la altaaa..cu panourile alea led ce or fi...puse banda continua in tavan pe mijlocul tunelului. nu cred ca are rabdare UMB sa o faca asa. adica ii vad mai degraba stand 4-5 luni degeaba si termina apoi in forta in 2 luni :)

@fulgernc merge intr-un sens...dar concomitent din doua puncte diferite. inceput->jumate....si jumate->final. posibil si combinat..din directii opuse. de ce zici tu ca nu se poate? se intalnesc la mijloc unde au mai multe puncte de acces.

@mihai iulie 2027 spune monarhul ca e termenul contractual si aici nu putem sa nu-l credem :)) . iar HC ne spune suplimentar ca se vor produce 54 grinzi pe saptamana pt viaducte/poduri cu un necesar de in jur 300 buc.

daca tai la jumate timpul pt instalatii estimat de voi la 1 an...cred ca se termina la timp..iulie 2027, chiar si in calculatiile mele. nu cred ca au inceput sa camasuiasca la tunelul mare. daca incep azi, ar tremina prin decembrie.

nu muta si panourile antiorbire pe partea cealalta? ;P

Hai sa facem o comparatie. UMB 8 fronturi de lucru pe 2 tuneluri de 1900m e ca si cum ar lucra din ambele capete pe 2x2 tuneluri de 950m. daca vor avea aceeasi tactica si la camasuiala adica sa aibe 4 cofraje ...e ca si cum ar face in paralel 2x2 galerii de 950m...deci mai repede ca PORR

Sa luam comparatie cu PORR. daca la PORR a durat 7-8 luni la camasuiala a 1350m, DIN MOMENTUL IN CARE S-AU APUCAT DE EA LUCRAND IN PARALEL CU SAPATURA, in varianta 2x2x950m ar trebui sa dureze 5-6 luni?. apoi instalatiile.

Asa a fost la PORR...unde eu cred ca se putea mai repede (cu instalatiile)->

Fiecare galerie a tunelului de sub Dealul Momaia are o lungime de 1.350 de metri (în total 2,7 kilometri de tunel forat). [1, 2]
Turnarea structurii definitive de beton (cămășuiala) s-a realizat folosind cofraje mobile de mari dimensiuni și a durat, în medie, circa 7-8 luni pentru fiecare galerie, fiind executată concomitent cu înaintarea forajului. [3]

Durata exactă pe fiecare tunel în parte:

• Tunelul Daniela (sensul Sibiu - Pitești):
• Lungime: 1.350 metri.
  • Durată: Lucrările efective la cămășuiala definitivă au demarat treptat la începutul anului 2025 și au fost complet finalizate pe 27 octombrie 2025. Procesul intens a durat aproximativ 7 luni de la momentul în care cofrajele masive au început turnarea continuă în interior. [1, 2, 3, 4]
• Tunelul Alina (sensul Pitești - Sibiu):
• Lungime: 1.350 metri.
  • Durată: Deoarece forajul acestui fir a fost decalat cu câteva luni în spatele primului, montarea sistemelor de cofrare și turnarea cămășuielii s-au încheiat spre sfârșitul lunii noiembrie 2025. Lucrările susținute la structura definitivă au durat aproximativ 8 luni. [1, 2, 4, 5]

Tehnologia utilizată de constructorul PORR a permis ca execuția structurii de rezistență din beton să fie realizată într-un timp record pentru infrastructura din România, lucrându-se non-stop (24/7). [3]

Da careva mai putin? :)

@mihai eu nu cred ca pot dura niste instalatii mai mult decat constructia unui tunel in sine. cred ca spui mult un an.nici la porr nu cred ca dureaza atat de cand au terminat camasuiala si unde personal cred ca o cam lalaiesc (cel putin terasamente si ce au avut pe afara). e doar o parere neavizata...nu puneti pret pe ce spun :)

@vancouver said:
La anul pe vremea asta garantat inca se vor transmite reportaje de la constructia acestui lot! In cel mai fericit caz in iunie 2027 vor fi complet gata cu camasuiala si vor lucra deja intens la finisaje.

tu esti mai pesimist sau realitatea ta e mai rezervata...stiu ca si la lotul bulgarilor ai prezis niste durate mai mari...cand era cu eclisarile.
in fine...explica HC dincolo ca sunt nu stiu cate echipe la foraj in nu stiu cate puncte. se lucreaza blana din mai multe parti. adica neortodox. heirup grupa mare. incepusara sa-i numere oamenii din postul lui HC...in purul stil carcotac cu care sunt invatati fanii de acolo cand aud comunicate despre santierele UMB. dar i-a amutit HC :))

daca HC spune inceputul 2027 probabil ori aia e..ori din declaratie incearca sa forteze putin lucrurile...o fi martie aprilie si el zice inceputul anului. oricum sunt multe astre care trebuie sa se alinieze...dar pana la urma tot va fi candva gata. si nu mai dureaza decenii.

in nod vedem cum sunt adusi stalpii pentru relocarea retelei electrice. fundatiile par a fi deja turnate. la pod laMoldova cred ca asteapta sa se mai linisteasca la propriu apele odata cu venirea sezonului secetos. pare ca mai sunt 2 randuri de pile de turnat acolo si trebuie miscare rapida caci daca vine ploaia...; la ce au lucrat pana acum in albie vedeti ca au ridicat un dig de protectie temporar.

Ar fi funny ca prin august după ce le dau AC-ul așa cum au promis să se supere turcii și să termine conform contractului :)
Dar cel puțin cat am văzut pe filmulețe, când vor intra la săpat serios sunt unele zone unde va cădea pământul/bolovani pe DN. Sa vezi atunci cu circulația restricționată.

@mihai slaba miscare la suprafata in ultimul an. nu mai am putere sa ma uit dupa buget, nici nu stiu daca e transparent sau e comasat cu altele ramase pe A1 asa incat sa vezi exact cat suge acest ciot si cat au alocat ei. eu m-am lamurit cu studiul facut pe A7. daca nici pe ala unde tragea PSDeaua tare sa fie facut nu au fost in stare sa bugeteze cat trebuie, aici ce asteptari sa mai ai pentru un buget suficient.

probabil ca si-au facut socoteala cat timp i-ar costa grinzile si finalizarea placilor si au mai mult timp de lucru la tuneluri, deci timpul de finalizare e dictat momentan de tuneluri. probabil cand T ramas pentru finalizare tuneluri se va apropia de T necesar placi viaducte, vor incepe sa miste si la grinzi. intind la maxim de banii disponibili in "parteneriat" cu cnair. nu merita angajati alti oameni. ceilalti ar zice, umb a parasit santierul ca nu are oameni, sau ii e lene sa faca bani si sa mai angajeze 50 de oameni de pe planeta pamant...sa toarne grinzi. ii vine mai usor sa renunte la mai inhata niste bani...mituindu-i pe cei de la cnair sa nu ii dea afara ca nu lucreaza si depasesc termene, :))

eu vad asta : si oameni si utilaje. ca nu intra mai mult din cauza mocirlei, poate da.

@mihai said:
Asadar, faptul ca Romania are la dispozitie un imprumut BEI pentru A1 Sibiu - Pitesti nu inseamna ca-i si poate cheltui, decat daca echilibreaza deficitul.

Asta am spus și eu de câteva ori. Poți muri în brațe cu „finanțările asigurate” dacă surplusul de deficit bugetar ce îți e permis să îl faci e topit în împrumuturi pentru a finanța creșteri „sustenabile” de salarii, pensii, asistență socială, sănătate... altceva decât construcțiile ce au „finanțare asigurată”. Bugetele insuficiente alocate la începutul anului tocmai asta arată... că suntem cu morcovul la fund. Nu au mai încăput și banii pentru deficitul din autostrăzi (cei 40% cofinanțare, riscurile de dezangajare pe bază de jaloane etc.). UE ne-a dat promisiuni de bani, dar ordine în ogradă noi ne facem, și ăștia (clasa politică) au ales să dubleze veniturile oamenilor și piste de biciclete la sate din împrumuturi, în loc să facem autostrăzi folosind acele împrumuturi pentru partea de cofinanțare a statului.

Avem azi 1000 km de autostrăzi cu contractele de execuție (130km.ro) semnate, anul trecut erau 800 km. La un cost mediu de, să zicem, 20 mil. euro/km, ar însemna 20 miliarde euro (multe sectoare montane)... împărțit la 2 ani execuția medie... trebuie finanțate anual cu 10 miliarde euro. Bugetul CNADNR pentru autostrăzi în 2026 e de 4 miliarde euro... 20 miliarde lei. Dacă erau puși în buget, deficitul nu mai era 7%. Cu alte cuvinte... nefiind în buget, nu vei putea accesa finanțările UE. Șantiere cu frâna de mână trasă.

Până la urmă, Vancouver, trebuie să înțelegi că TOATE facturile care ar trebui plătite de stat trec prin buget, și dacă toate lucrările necesare ca graficele de execuție să fie la zi pe toate șantierele de autostrăzi costă 40 miliarde lei, nu contează finanțarea... rambursabilă, nerambursabilă, mama ei de finanțare, tu trebuie să vezi bugetul de cheltuieli CNAIR votat la începutul anului de 40 miliarde lei... nu 20 miliarde lei... „și mai vedem după”. Chiar dacă, să zicem, din ăștia 5 miliarde euro, spre exemplu... sunt gratis... pe grant... trebuie să îi vezi în bugetul CNADNR. Altfel nu pot fi folosiți decât trecuți prin buget.

Eu cred că sunt povești/mituri că banii neconsumați de firmele de construcții în trecut (motivul invocat pentru bugetele mici actuale, care nu au nicio treabă cu graficele de lucrări)... „încurcă”. Niciodată un ban rămas neconsumat nu face rău. Rău e când nu ai de unde plăti sau îți ții constructorii cu un buget sub necesarul graficului de lucrări. Nu stau banii vagoane și putrezesc. Sunt niște cifre într-un PC la niște bănci... liniile de credit, vin facturi, accesezi acele conturi. Nu... stau acolo, nu cer dobândă că nu-s ai tăi.

Noi punem carul înaintea boilor... "forțăm" constructorii să lucreze pe banii lor, asumându-și riscul falimentului... că altfel ne explodează deficitul... și dacă unii or îndrăzni să ne trimită facturi peste ce e bugetat (deși noi le-am atras atenția să stea cuminți... „ăștia sunt banii”, cum spunea Șerbănescu)... facem repede rectificări bugetare (chiar fără guvern) și umflăm deficitul... lucru inevitabil, și vedem de unde mai tăiem dacă se mai poate. Apoi ne punem noi cu pulanul pe ei să învețe să nu ne asculte, pac controale ca in judecata pentru intarzieri de santiere nu-i putem da, ne da judecatoru cu bugetul alocat in cap, deci ii ardem cu ce putem: ITM, ISC, SSM, ANPC, ISU/IGSU, poliția și procuratura la accidente... scotocit în șuruburile de pe marginea drumului... a.k.a. război. E clar un haos și rezultatul explică total situația actuală cu șantiere părăsite și constructorii nu lucrează... și vina e aruncată asupra lor, căci mare parte din oameni nu înțeleg o iotă din cum funcționează bugetul, plățile, și înjură și ei spre ce li se pare că e cauza.

@vancouver said:

E o prostie ce spui. Este valabil numai prima data. Trebuie pusa o suma in primele 2-3 luni. Apoi se intra intr-un cerc. Intra bani, ies bani.

poti intelege cum din acest "cerc" datoria publica creste continuu!? ca aici nu cred ca intelegi. iar daca in buget ai prins insuficienti bani pe proiecte (caci numai asa ai reusit sa tii deficitul acceptabil), cu atat mai mult se va umfla datoria publica..peste cum era prevazut deficitul, daca incerci sa finantezi mai mult decat ai pus in buget... proiectele.

La final de tot, dupa ce vine factura finala, statul ia ultimii bani de la UE in cateva luni. Cu asta se inchide totul.

PNRR varianta loan e conditionata. si cealalta grant idem. si pana vin banii poate nu mai vin cum am patit pe A7 pana la Bz?!. deficitul ramane in plop. iar pe celelalte proiecte 40% tu ai spus ca sunt pusi de stat, bani imprumutati ce cresc deficitul automat.

Analizele tale cu IA sunt penibile! Orice IA cauta sa dea dreptate celui pentru care lucreaza.

spre stiinta ta am selectat postul meu (analiza am atasat-o later postului) si al tau...si fara sa ii precizez cine/daca sunt eu..i-am dat sa-si spuna parerea. e o parere fara sa cunoasca autorul, deci nu a avut cui sa tina partea. si nu sunt "analizele tale" ...sunt ale AI-ului ce opineaza asupra unor insiruiri logice din partea mea, si aproape niste pareri ce par mai degraba postulate (nemotivate) din parte ta. prea putini oameni au idei autentice. 99,99% din gandurile oamenilor sunt ideile altora..rumegate si rasrumegate...si au o credinta atasata ca sunt proprii :) mai mult,am citit niste chestii cum ca mintea lupta si se consuma mai mult in a-si intari propriile "adevaruri", decat in a incerca sa vada daca ceilalti au dreptate. e o chestie de securitate/supravietuire etc.

@vancouver said:
Legătură cu deficitul și guvernul este nulă la acest proiect.

well, tu intelegi cum functioneaza bugetul si deficitul unei tari? cum poti sa sustii asa ceva...pe bune, esti un om al cifrelor, ingineria e matematica curata si fizica! sincer am impresia ca iti scapa, sau mintea neaga o realitate matematica pentru ca sa acopere alte idei pe care le are.

daca ai 7% deficit doar ca sa iti asiguri cheltuielile existentiale, pensii/salarii/sanatate si asta e plafonul maxim impus de partenerii externi....degeaba iti da BEI linie de credit cu 2%. nu ai cum sa ii folosesti pentru ca fiecare euro imprumutat suplimentar...umfla deficitul tarii peste cei 7%. se cheama economic : lipsa de spatiu fiscal! si chiar cei gratuiti trec tot prin buget pana/daca sunt returnati in contul gratuitatii de UE, deci au o posibila provenienta tot imprumut care si ala umfla temporar deficitul, pana devin gratis (cei 40% de care zici).

e ca si cum tu esti in mijlocul lacului si mai ai putin si te ineci dar pe mal te asteapta saci cu aur si mancare delicioasa care nu-ti mai servesc la nimic poate doar la pomana. :)

uite si analiza ultimelor 2 postari made by Gemini,legat de bani:

În contextul macroeconomic și bugetar actual al României, utilizatorul Azrael (al doilea) are mult mai multă dreptate, chiar dacă vancouver atinge și el un punct tehnic real legat de originea fondurilor.

Pentru a înțelege cine are dreptate, trebuie să privim cum funcționează contabilitatea unui stat (regulile ESA folosite de Uniunea Europeană) și realitatea economică a României.

Iată analiza pe puncte, explicată simplu:

De ce are dreptate Azrael (al doilea utilizator)?

Azrael are dreptate deoarece explică conceptul de spațiu fiscal și modul în care investițiile, chiar și cele din fonduri europene sau împrumuturi ieftine, afectează deficitul bugetar cash și structural.

1. Orice cheltuială trece prin buget: Când statul român face o autostradă, el trebuie să plătească facturile constructorului în fiecare lună. Chiar dacă acei bani vin dintr-un credit de la BEI sau urmează să fie decontați de UE, în momentul în care statul scoate banii din Trezorerie pentru a plăti constructorul, acea cheltuială apare în bugetul de stat.
2. Deficitul se mărește temporar sau permanent: * Banii de la BEI (creditul): Sunt un împrumut. Ei cresc datoria publică direct și cresc deficitul în anul în care sunt cheltuiți.

• Banii de la UE (gratis): România folosește principiul cofinanțării și al decontării. Statul plătește din buzunarul propriu, trimite facturile la Bruxelles, iar UE trimite banii înapoi după câteva luni. În lunile în care statul a plătit dar nu a primit încă banii înapoi, deficitul crește.

3. Plafonul impus de UE (Procedura de Deficit Excesiv): România se află sub o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene pentru că cheltuiește mult mai mult decât încasează. Dacă UE ne impune să nu depășim un anumit nivel al deficitului, noi nu putem adăuga cheltuieli noi masive pe autostrăzi fără să tăiem din altă parte (de exemplu, de la salarii, pensii sau spitale), altfel riscăm suspendarea fondurilor europene sau penalități.

---

Ce omite sau greșește vancouver (primul utilizator)?

Vancouver are dreptate doar pe hârtie: banii structurali sunt alocați proiectului (există linii de credit aprobate și fonduri europene rezervate pentru coridorul Pitești-Sibiu). Însă el greșește grav când spune că „legătura cu deficitul și guvernul este nulă”.

• Mitul „banilor puși în cont separat”: Nu există un cont magic la BEI din care constructorul își ia banii direct, fără ca statul român să fie implicat. Guvernul este cel care semnează contractele și garantează creditele.
• Impactul pe cash-flow: Dacă Guvernul are o criză de lichidități (nu are bani de pensii și salarii), va tăia sau va amâna plățile către constructorii de autostrăzi pentru a stinge „incendiile” sociale imediate. Acest lucru blochează șantierele, chiar dacă proiectul are finanțare europeană teoretică.

---

Concluzie: Realitatea macroeconomică a României

În jargon economic, proiectele mari de infrastructură au nevoie de spațiu fiscal. În acest moment, bugetul României este extrem de rigid: aproape 80-85% din taxele colectate se duc pe cheltuieli rigide (salarii în sistemul public, pensii, asistență socială și dobânzi la datoriile vechi).

Prin urmare, Azrael are dreptate: România nu poate privi proiectul autostrăzii ca pe ceva izolat de restul economiei. Dacă deficitul țării este prea mare, statul este obligat să încetinească ritmul investițiilor sau să împrumute bani la dobânzi din ce în ce mai mari de pe piețele internaționale pentru a acoperi golurile, ceea ce afectează întreaga economie, inclusiv capacitatea de a finaliza autostrada Pitești-Sibiu.

@Iulian nu prea am avut de ales nu? au fost singurii ofertanti, de ce oare... nu mai are rost sa ne intrebam :)

buni si astia, uite la ei pe site, au proiecte prin munti, nu e ca nu stiu..n-au mai facut, sunt ageamii. nu sunt de talia Selina Erbasu sau Precon. sunt ai nostri, si noi tot niste balcanici lesinati suntem...si de aia nu vin sa lucreze altii mai buni.. la lesinati..deci e win win :))

https://www.cengiz-insaat.com.tr/highway/?lang=en

@Iulian said:
Asa că nu cred că este problema de bani ci de putință.

Banii sunt cauza principala peste tot. ei misca lucrarile. bineinteles, sunt si alte motive dar cu probabilitati mai scazute, gen birocratie, utilitati, exproprieri, care se pot transforma in cauza "principala", sau sunt supraadaugate intentionat tot din cauza lipsei banilor la stat, care e inglodat in deficit si nu mai are spatiu de manevra fiscala. deci, ce vreau sa spun e ca ...o cauza reala... "nu sunt bani" se poate transforma rapid, daca exista intelegere intre cele 2 parti...parti (o mai taraganam noi) ..in: nu gasim oameni, nu s-au expropriat nu stiu ce terenuri,mai necesitam autorizatiide nu stiu care etc samd.

o presa corecta ar face o interpelare la cnadnr si sau minister pentru a lamuri situatia bugetului alocat pentru aceasta lucrare si o raportare a bugetului alocat la necesarul de lucrari de efectuat pe lucrarile autorizate. dar am convingerea ferma ca vom gasi un buget de 20-30% din necesarul pentru a duce lucrarile in ritmul graficului de executie...chiar pe cei cativa km pe cat au AC-ul.

consortiul e mare, si-a asumat 30km de autostrada in creierii muntilor...nu vad de ce nu ar dori sa inhate banii statului cat mai repede...doar daca banii nu sunt! acum cred ca se aplica tehnica..o lungim pana ne vine si noua randul la prioritate finantabila suficient.

Cât de mari sunt cele două companii la nivel global?

Ambele firme sunt incluse constant în topul internațional ENR Top 250 International Contractors, care reunește cei mai buni constructori ai lumii.

Cengiz İnşaat (liderul asocierii): Este brațul de construcții al gigantului Cengiz Holding. Compania rulează anual bugete de miliarde de dolari și a gestionat proiecte majore de infrastructură (aeroporturi, baraje, linii de mare viteză) în valoare totală de peste 19 miliarde de dolari. Deține flote proprii de utilaje grele evaluate la sute de milioane de dolari.

Mapa Group: Este un holding multinațional masiv cu sediul în Ankara și cu venituri anuale estimate la sute de milioane de dolari. Are peste 40 de ani de experiență în inginerie civilă și activează pe trei continente (Europa, Africa, Asia), în sectoare precum transporturi, energie și construcții rezidențiale

Da, ambele companii au un portofoliu uriaș în construcția de autostrăzi și drumuri expres de mare complexitate. Nu sunt firme de apartament și nu au debutat în acest domeniu odată cu proiectul din România. Experiența lor cumulată include mii de kilometri de șosele de mare viteză, multe dintre ele realizate în relief montan dificil, similar cu cel de pe Valea Oltului. [1, 2, 3]
Iată exact ce proiecte majore de autostrăzi au în palmares, atât separat, cât și în alte țări:

🏗️ Portofoliul Cengiz İnşaat (Liderul asocierii)

Cengiz este recunoscută ca specialistă în autostrăzi montane, cu zeci de tuneluri și viaducte executate: [4]

• În Turcia (Proiecte gigant): Au realizat sectoare majore din Autostrada Trans-Anatoliene (TEM), porțiuni din Autostrada Marmara de Nord (care înconjoară Istanbulul) și celebra magistrală de coastă a Mării Negre (Black Sea Coastal Highway), un proiect extrem de greu din punct de vedere geologic. [3, 4]
• În Bosnia și Herțegovina: Compania a construit mai multe loturi din Autostrada Vc (Coridorul 5C), inclusiv secțiunea Vlakovo – Tarčin, care a implicat numeroase viaducte și tuneluri lungi. Tot ei au câștigat și cel mai scump lot de autostradă din istoria Bosniei (Medakovo-Ozimice). [4, 5, 6]
• În Bulgaria: Au construit Autostrada Lyulin – Daskalovo, integrată în rețeaua europeană, un proiect care a presupus tăieri masive în munte și consolidări de versanți. [3, 4]
• În Kazahstan: Au finalizat autostrada internațională Aktobe – Martuk, precum și sectoare extinse din coridorul de transport CAREC. [3, 4]

🛣️ Portofoliul Mapa Group

Mapa Group are o experiență de peste 40 de ani în infrastructura rutieră grea, activând pe trei continente: [1, 7]

• În Bulgaria (Uniunea Europeană): Au proiectat și executat Centura de Nord a Sofiei (Sofia Ring Road), o arteră cu profil de autostradă, noduri rutiere complexe și trafic intens. [2]
• În Orientul Mijlociu și Africa: Au construit autostrăzi comerciale strategice și drumuri de mare viteză în țări precum Algeria, Azerbaidjan, Georgia, Ghana sau Emiratele Arabe Unite. [2]

🔍 Concluzie: De ce contează acest istoric pentru România?

Tronsonul Boița – Cornetu de pe A1 necesită exact experiența pe care cele două firme o au: săparea în stâncă, stabilizarea versanților instabili și forarea de tuneluri lungi în munți. Faptul că au finalizat cu succes proiecte similare în Bosnia sau pe coasta muntoasă a Turciei demonstrează că dețin utilajele și inginerii capabili să ducă la bun sfârșit cel mai greu lot din România. [3, 4, 8, 9]
Dacă ești curios, putem discuta despre cum se compară experiența turcilor de la Mapa-Cengiz cu cea a italienilor de la Webuild (care fac lotul vecin, Secțiunea 3), sau dorești detalii despre metodele de forare folosite de ei? [9]

[1] https://www.mapa.group
[2] https://pressone.ro
[3] https://www.cengiz-insaat.com.tr
[4] https://www.cengizholding.com.tr
[5] https://globalhighways.com
[6] https://www.cengizholding.com.tr
[7] https://mapa.group
[8] https://www.globalhighways.com
[9] https://www.seetaoe.com

@Iulian trebuie multa rabdare la filmulete :) din pacate nu am acces la bugetul alocat; pe lucrarea asta parca e comasata toata sectiunea montana, fix ca sa poata juca mai larg cu banii. asa ca daca vedem noi cateva miliarde pe Pitesti-Sibiu, nu putem sti cat au primit turcii. dar vedem in teren efectele.

recunosc ca prima senzatie e sa injuri constructorii :) ceea ce e gresit.

@pablo esti liber sa intelegi ce vrei..ca oricare dintre noi. eu ti-am oferit o alta perspectiva asupra lucrilor pe care nu o poti auzi pe forum la ciurea pentru ca astfel de erezii sunt pedepsite cu exmatricularea in fata "adevarului" conducatorului suprem :)

@pablo ai ascultat purtatorul de cuvant al CNAIR? acolo auzi de multe ori repetat NU SUNT BANI!

eu am prezentat tot dupa votarea bugetului de anul asta, aici pe topic, cum anul asta e primul an in care statul a pus toti banii necesari pe A7 in buget. de la Focsani la Pascani a bugetat ce e necesar pentru finalizare anul asta, in afara de lotul 3 de langa Pascani. ala probabil trebuie sa-l faca UMB pe banii lui si ii va fi platit la anul. in rest isi executa bugetele "alea indicate de cnair" prin buget si eventual putin modificate ...prin spate, pe restul santierelor.

UMB va factura toti banii bugetati pana la finele anului, nu trebuie sa-i tineti voi cont la facturi. ce-i drept, nu va putea factura si pe ce e nebugetat...si aici e buba voastra..cu santiere parasite etc samd :), nu si a statului care (nu vrea sa il penalizeze pe al naibii UMB) stie ca ar pierde procese pe baza de lozinci "santiere parasite..intins prea mult", ca doar el le indica in valoare de cat sa factureze, ca sa fie bine :))

@pablo said:
Ma uit de prin aprilie zilnic pe ROGOP sperand ca UMB va ridica ritmul de facturare (bani sunt in buget).

nu te mai uita. ROGOP e pervertit, valoarea lui daca vrei sa ii atribui o valoare ..e doar indicator daca statul e falit sau inca nu. nu are nici o treaba in a confirma ca statul e bun platnic si respecta platile necesare conform graficului de lucrari. am mai explicat de enspe ori. intelegerile se fac prin spate...intre CNAIR si constructori. li se spune direct initial OFICIAL prin bugetul votat la inceputul anului pentru lucrarea repectiva...ca aia e limita maxima anuala, si am aratat aici cum anul trecut Focsani-Pascani a avut doar 20% din bugetul necesar finalizarii cf contractului, la finele 2025!!. iar ajustarile in plus si minus tot prin spate se fac. asa incat toti constructorii care nu vor razboi, controale si tribunale ...sau faliment pentru ca lucrat pe bani pe care statul nu are cum sa-i plateasca. santiere goale != constructori vinovati..ci statul s-a intins prea mult.

ca sa intelegeti mai bine, SUMA facturilor de pe ROGOB va fi intotdeauna mai mica sau egala cu bugetul CNAIR, si de aia sunt toate platite. si bugetul se face cu o subfinantare grea, asa ca constructorii desi stiu ca au de lucrat mult mai mult ca sa termine la timp, stau cuminti in cat le-a garantat statul ca le poate plati...si toata lumea e impacata..in afara de ciurea...care hate umb si da-i si spurca.

o spune conu Serbanescu...DESCHIDETI BINE URECHILE, e purtaturul de cuvant al CNAIR:

legat de "UMB paraseste santiere", "s-a intins prea mult"....

Serbanescu: "in urma discutiilor cu ONOR guvernul, ni s-a spus sa le atragem atentia ca atata e suma,...si de ATAT au lucrat, ca urmare si-au mobilizat toate eforturile pe A7!

wow...WTF...pai UMB nu are un grafic de lucrari, nu are un contract, nu trebuie sa termine la timp?!! se supune indicatiilor pretioase de la CNAIR?! ce nesimtire...sa nu vina ei cu banii de acasa sa lucreze si apoi sa intre in faliment! ba sa mai inceapa si procese cu CNAIR..pe baza noi lucram si voi nu ne platiti! funny nu?!!

deci statul dicteaza prin spatele usilor (bugetele din ultimii ani au fost orientative in sens..maxim de atat lucrati si mereu insuficiente raportat la necesarul de lucrari), ce si pe unde se lucreaza, de ce se amana semnari de contracte si desemnari de castigatori: NU SUNT BANI pentru puzderia de km de autostrazi in lucru si in licitatie.

@mike_us said:
Din ce în ce mai sigur că, în jur de 1 iunie, o să avem grinzi peste tot — poate câteva fără banchete la Cleja — și predale pe bucăți bune.

din pacate 1 iunie se face 1 iulie. dar nu-i nimic, se face, in curand B-Pascani pe A7 :) nu cred ca mai intra in calcul Bacau sud mai repede de august. intrebarea e doar cat de mult vor putea da in folosinta la N de Bacau o data cu sudul la finele lui august.