A7 Ploiești - Bacău - Suceava
-
@Adrianb1 Si daca iarna e usoara, care e prognosticul tau?
-
Si eu merg pe Tisita-Adjud pana de Craciun si Focsani-Tisita de Paste (12 aprilie). Din fericire relocarea celor tzashpe stalpi de la nodul Tisita (3 numarati de mine + inca 2 sau 3 numarati de @mihai ) va fi finalizata astfel incat sa nu afecteze bretelele de urcare-coborare in relatia cu Adjud-ul. Nodul Adjud mi se pare cel mai in urma.
-
@Victoras : Iarna nu va fi usoara in 2026. In Ianuarie-Februarie vin zapezi si frig si valea Siretului nu este Bucuresti.
-
@mike_us Cateva luni nu conteaza daca te uiti la urmatorii 50 de ani, dar cateva luni ori cateva zeci de mii de vehicule pe zi ori cateva zeci de kilometri iti dau cateva milioane de kilometri. Daca iei in seama rata de accidente, diferenta de timp pe parcurs, nu e ceva total ignorabil.
In astea cateva luni eu fac drumul de cateva ori. De cand ma urc in masina in Bucuresti si pana cobor din masina la destinatie dureaza intre 8 si 11 ore, de obicei. Crezi ca 25 km de autostrada nu conteaza chiar deloc? Dar 50? Dar 100? Cand incep sa conteze? Pe A7 mai sunt vreo 200 km in constructie, asta poate insemna vreo ora de drum diferenta. Nu pentru mine, pentru zeci de mii de oameni care circula pe acolo si sute de mii de oameni afectati de transportul de marfuri si persoane pe ruta asta.
Pana la urma doar am facut o estimare pe baza progresului actual. Nu cred ca am sarit in sus cu indignare sau am cerut ceva de la cineva, doar am exprimat o opinie: lotul 1 nu va fi gata pana vine iarna, lotul 2 inca mai are sanse, chiar daca nu prea mari.
-
-
-
Autostrada A7 Ploiești-Buzău Lot 3 · Complet + Nod Rutier DN2
-
@daniel22_22 Nici o prognoză meteo serioasă nu poate să prognozeze cât de frig va fi în iarnă asta.
-
@Adrianb1 Bănuiesc că dacă spui 8–11 ore, mergi din București până în nordul Moldovei — și îți înțeleg perfect frustrarea.
Și eu sunt tot din Moldova și, deși ajung mai rar acasă, mai fac drumul din București cu mașina din când în când.
Nu cred că am spus nicăieri că cei 25 de kilometri de autostradă nu ar fi importanți.
Nu cred că ne contrazicem — autostrăzile sunt importante și trebuiau făcute de mult.Dar trebuie să învățăm să privim lucrurile pe termen lung.
Problema este că A7 nu se poate construi peste noapte.
Comparativ cu ce s-a realizat până acum, A7 a avansat într-un ritm incredibil.
Dacă reușim să menținem ritmul acesta încă câțiva ani, vom avea o rețea de autostrăzi relativ decentă. -
@trismegistul Așa este. Gradul mai mare de certitudine e doar la prognoze de până la 7 zile. Eu mă uitasem la americani care în fiecare an în perioada septembrie-ocrombrie analizează dacă apare El Nino sau La Nina. Este vorba de temperatura apei Oceanului Pacific care duce mai multe sau mai putine precipitații spre America de Nord și Europa. Dacă se formează El Nino, iarna este cum eram noi învățați în copilărie și am învățat la geografia de școală generală: temperat continentală în Est (ger, zăpadă), temperat oceanică în Vest (ploaie, nu așa ger) și mediteraneană în Sud (călduț și ploaie când și când, mai mult spre secetă). La Nina este pe dos: ger și zapada multă în UK, Germania până în Europa Centrală, secetă și călduț în Europa de Est și Balcani și inundații în Europa de Sud. Până la mijlocul lui Ianuarie americanii zic ca va fi La Nina urmată de o schimbare bruscă spre un El Nino extrem. Pentru noi înseamnă zăpadă și frig din mijlocul lui Ianuarie până la final de Martie.
-
-
Cestrin a fost actualizat azi.
- Focșani–Bacău sunt salturi mari la execuție.
- Bacău–Focșani toate cele trei loturi se apropie de 40%, deci există speranțe reale pentru anul viitor.
- Diferențe foarte mari între execuție și plăți.
M-am uitat și pe celelalte autostrăzi — nicăieri nu sunt diferențe atât de mari între execuție și plăți ca pe A7.
-
@daniel22_22
Nu m-aș baza pe ce zici tu acolo. Influenta La Nina și El Nino in climatul din Europa nu a fost niciodată dovedită și argumentată științific. Da, există o influență asupra climatului de pe continentul american dar in Europa este dificil de a cuantifica. In plus , la Nina este in anul trei și impactul este foarte redus. Eu trăiesc în Asia de S-E și de obicei când La Nina este puternica avem musonii foarte puternici, multa ploaie, vânt puternic dintre est ceea ce nu este cazul anul asta. -
@mike_us :Multumim! Doar o mentiune, te rog: Este Septembrie versus August.
-
@mike_us a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Diferențe foarte mari între execuție și plăți.
Diferențele astea mari sunt în general din cauza antreprenorului... lucrează mai repede decât poate produce actele pentru ceea ce lucrează și, automat, să se transforme în facturi care să fie trimise la plată. Certificarea lucrărilor e mai anevoioasă. Doar să ne uităm la TRACE care avea diferențe enorme de ajunsese la 50-60% diferență.
Raportările din CESTRIN trebuie tratate cu o mare rezervă - de aceea eu personal nici nu le mai urmăresc și nu le mai menționez nicăieri (sunt cam nule). Ele nu reflectă realitatea de azi, ci o oglindă a unei situații anterioare (între 2 săptămâni și 2 luni) care poate fi diferită de la lot la lot. Dacă, de exemplu, într-o raportare antreprenorul nu a reușit să se pună la punct cu toate documentele de calitate pentru ceva pus deja în operă, atunci asta nu se va regăsi în Certificatul intermediar de Plată și automat, nici în factură și plăți.
După cum știm, facturile au și ele un termen de plată ce poate crește decalajul între execuție și financiar.
La raportarea execuției nu se ține cont întotdeauna de anumite aspecte de care se ține cont la financiar. Adică se raportează că s-au pus în operă 10,000 mc de asfalt, dar să nu aibă încă documentele de calitate și să nu poată intra pe circuitul de avizare/plată.
PS și anumite raportări de producție/execuție se mai pun și din „pix” sau doar în baza ceea ce declară antreprenorul (verbal). De multe ori evidența internă a antreprenorului (estimată) poate avea un procent mult mai mare decât ceea ce validează supervizorul pentru a transmite mai departe către CNAIR-CESTRIN. Practicile diferă de la contract la altul, de la antreprenor la altul, de la supervizor la altul.
-
Sau daca dam in scenarita, constructorul nu factureaza pt ca stie ca onoratul client nu poate plati ca... buget si prefera sa nu emita facturi care nu pot fi onorate dar la care trebuie sa plateasc TVA la emitere.
-
@Iulian acest scenariu nu prea se întâmplă. ce se întâmplă, în schimb, e că la final de an, antreprenorilor li se cere din timp să estimeze producția ce poate fi dată în plată... și dacă au făcut o estimare prea mică, se prea poate ca anumite lucrări să fie sărite din actualul CIP și incluse în următorul care urmează să fie factura la începutul anului următor.
PS și constructorul și CNAIR preferă să se factureze ceva, dacă se poate, tocmai pentru a „bloca” banii cât mai repede sau să poată să ceară mai mult, mai repede de la bugetul de stat.
-
-
@ncb Partea buna e ca se vad progrese, partea mai putin buna e ca timpii tehnologici o sa fie o problema. Au un pod armat, dar complet fara beton dupa cel peste Trotus si mai e pasajul peste CF de la nodul Adjud la care se ridica acum grinzile, e mic si poate fi betonat in 2 saptamani, dar apoi trebuie sa astepte. Totul o sa depinda de vreme, temperaturi si precipitatii.
-
@spooky Urmăresc de vreo 7 ani infrastructura și înțeleg foarte bine că raportările CESTRIN sunt aproximative.
Așa cum e, în fond, firesc, ele sunt cu 1–2 luni în urmă — atât durează de la raportare până la procesare și publicarea online.
Dar hai să nu cădem în extrema cealaltă, spunând că aceste date sunt nule.
Reprezintă totuși cea mai bună estimare pe care o avem, iar urmărite pe termen lung arată tendințe destul de clare.Unde nu sunt de acord cu tine:
- În general, procentul fizic e în urmă, nu înainte — nu bagă nimeni date fictive despre ce urmează să se execute peste trei luni. În cazul de față, cel puțin pentru lotul 1, unde a fost o filmare recentă, eu zic că 80% e destul de realist.
- Am corelat plățile din CESTRIN cu lista facturilor de pe ROGOP și procentual rezultatul e cam același.
- Chiar acceptând o marjă de imprecizie, asta explică diferențe de 10–15%, hai 20% în cazuri extreme. Când vezi însă 40+% pe anumite loturi, chiar și cu micile neconcordanțe, diferența nu se schimbă semnificativ.
- Diferențele nu doar că nu au scăzut, ci au crescut de la lună la lună — m-am uitat cam din iunie și trendul e clar.
Alte argumente care nu apar în tabel:
- Pe Focșani–Bacău, terminat de un an, încă mai sunt cam 15% de plătit. Nici acolo n-a avut UMB timp să facă rapoartele? O firmă privată nu renunță la 15% dintr-un contract uriaș doar pentru că nu poate factura în 12 luni?
- Nurol are aceleași diferențe mari, deci e clar că e un fenomen general pe A7.
- Pe A8 s-a anunțat deja că nu mai sunt bani anul ăsta.
- Suceava–Siret nu s-a semnat tot din lipsă de fonduri.
Concluzia mea:
Doar dacă nu vrei, nu vezi elefantul din cameră.
Pe A7, cel puțin anul ăsta, nu au fost alocate suficiente fonduri pentru cât e de lucru.
Nu știu care va fi bugetul la anul, dar sigur nu anul ăsta.Am și un raport ROGOP aproape gata; dacă o să văd că există interes și pentru discuții bazate pe cifre, o să mă apuc serios să-l termin.
În rest, dacă ai date care contrazic teoria mea, chiar sunt nerăbdător să le văd.
Nu mă interesează să am dreptate, ci să înțeleg realitatea cât mai corect.
Autostrada A7 - Ploiești - Buzău, Lot 3, Filmare Integrală, NUROL + MAKYOL [21.10.2025]
