A7 Ploiești - Bacău - Suceava
-
Nu s-au lăsat predalele. E relativ torsionată structura metalică de susținere. Se vede că distanțele sunt egale. Ca unii să își imagineze mai ușor , genul ăsta de structură , se apropie mai mult de o structură portantă(cum e șasiul la mașinile de teren) . Structura cu grinzi de beton e mai mult semiportantă(ca la tractoare , unde diferitele ansambluri , au rol structural , și preiau forțe). Fiind și în curbă(înclinație plan transversal) , și o structură destul de lungă , e foarte dificil de "echilibrat". Calculat , cât toată structura să rămână într-un echilibru static bun. Cu toleranțe mici. Oricum , nu e o chestie ce să genereze isterii , ptr că oricum , descărcările sunt făcute să fie pe piloni(nu are cum să cadă). Doar că , rămâne decurmărit în timp să nu apară tensiuni. Tensiuni ce se pot răsfrânge în structura ce o ține împreună(placa suprabetonare).
Părerea mea. -
@vancouver avem confirmare ca deschiderea pe pasajul de la Km 20 are loc la 16:30.
-
@Iulian
Simulările pe calculator și practica sunt una. Întreabă unul de prin șantiere navale. O mică nealiniere între plăci și un cuplu de strângere la șuruburi pot influența într-un ansamblu așa de lung. Care , pe calculator , îți apare cu mici toleranțe. În practică e puțin diferit. Experiența , aici e valoroasă.
Cum să afecteze o placă "uscată" cu câțiva cm în plus , static , pe piloni????
Ăștia sunt oamenii care își fluturau diplomele și afirmau că pilonii podului de la Brăila sunt plini. Și că sunt drepți(perpendicular pe sol). Chiar și atunci când le spuneai că distanța dintre macara și pilon , e vizibil mai mică la bază.
Ce credibilitate merită??? Merită , ptr clasa primară. -
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt.
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:
- nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
@
Uitati-va unde e desenat manual cu verde la calea din spate fata de barele alea de fier ce se vad la calea din fata (vedeti cumva intre sensuri). Acolo se vede beton in plus, ca sa iasa drept la final. La data aia nu era asfalt, deci cum au pus atunci controlat asfalt?
Iar aici este un loc unde se vede ca nu este in dreptul reazemelor si implica beton in plus.
Are cineva o explicatie?
-
@fulgernc
Lucrez de 25 de ani in engineering pe structuri offshore flotante (FPSO- uri) și știu cu ce se mănâncă. Un pod pe grinzi metalice este joaca de copil. Nu se face nimic fara computer pt că este mult prea complicat in domeniul meu. -
Pentru mine explicatia este una singura: PUM va face spume la orice ministru al Transporturilor in afara de "Cutter" si la orice santier UMB. Probabil ca se platesc polite de pe vremea cand Umbrarescu nu a pupat papucul Sultanului.
-
@vancouver : Doamne ajuta sa dea drumul pana duminica. Am un drum la Onesti de facut saptamana viitoare.
-
@Iulian
Nu eram "acid" față de tine. Dacă asta s-a înțeles. Ci față de lansatorii teoriei.Acum , masa betonului în plus(uscat) e o fracție din masa plăcii de suprabetonare(lucrează ca un întreg ptr cazul dat) . În "sens invers" masa în plus , redistribuită pe fiecare pilon e infima. Nu calculați vât cântărește o betonieră , câte au intrat , etc. Una e volumul în mc. Alta e masa betonului umed. Alta e masa betonului uscat. Până în momentul betonării , greutatea acționează punctual(fiecare pilon afectat)(placa nu redistribuie masele , ptr că nu există ca structură)(cea a secțiunilor respective). În momentul în care placa se usucă masele se redistribuie. În primă fază pe structura imediat de dedesubt(structura metalică). Și de aici pe piloni. Așa că încărcarea suplimentară rezultată e infimă.
În plus , asfaltul cred să fie mai greu decât betonul uscat. La același volum ocupat.
-
@mud
Scuză-mă , dar 15-20 cm în plus de beton pe o asemenea structură , e fix zero barat. Eu am placă la casă , 12-15 cm , cât e standardul . Faptul că aș fi pus 5 cm în plus nu ar fi afectat cu nimic. Și așa , șapa și restul ce vine peste nu afectează.Și nu am o structură de susținere dedesubt. Aici , structura inferioară(cea metalică) lucrează conjugat cu structura reprezentată de placă (plăci suprabetonare , placă propriuzisă) , ptr a asigura portanța , atât în plan transversal , cât și longitudinal(suprafața). Eu m-aș fi preocupat dacă vedeam o structură metalică desaliniată în plan longitudinal(din ce se vede în poze nu e cazul). Desalinierile astea sunt grave când sunt "pe înălțime" . Ptr că îți încarcă diferențiat structura(masele se redistribuie). În plan orizontal încărcările suplimentare sunt infime.
-
@fulgernc
Scuze și eu sunt stresat, fiică-mea mea este în bac și sunt mai stresat că ea.
Este clar din pozele de mai sus că a fost încărcat local in zona de reazeme din motive de săgeată. Pozele de mai sus sunt edificatoare . Am luat un screenshot din filmările lui Răducu(să trăiască și să ne mai dea filmări din astea detaliate) in care se vede cum se face cofrajul mai ridicat in zona de reazeme( doua scânduri in loc de una). -
@mud Pare ca placa de suprabetonare e lasata doar la nivelul la predale, pentru ca tablierul metalic longitudinal e perfect drept, sau poate doar acel mic tablier transversal e putin lasat nu pot sa imi dau seama. Dar cum a mai zis cineva aici greutatea suplimentara e absolut infima raportat la intreaga masa a podului.
-
Pregatiri de deschiderea a pasajului DJ100C peste A7 in Nod Mizil, aflat pe A7 la Km 20, la inceputului A7 Ploiesti - Buzau.
Lipsesc inca iluminatul si marcajele, care se vor finaliza in zilele urmatoare. Deschiderea este necesara pentru a permite finalizarea parapetelor si marcajelor pe A7 in zona Nodului Mizil si, ulterior, redeschiderea complete a traficului pe A7 Dumbrava - Mizil.
-
La Luțca, expertul e mort. Aici, toată lumea e vie și poate fi întrebată, în asa fel încât să avem toate lămuririle. Există instrumentul interpelarii parlamentare în locul instigarii publice, dl Drula îl putea folosi de atâtea luni în atenția lui Grindeanu și a Cnair, ca și fostul secretar de stat. Ar fi corect și un disclaimer de fiecare dată când deschide gura cu șopârle, că nu-mi dau seama când e vocea politică a USR și vocea lui gigel forumistul, ca mine.
-
Deci încă o dată poate nu s-a înțeles: nu s-a turnat nicăieri beton în plus. Fix din acest motiv arată betonul valurit, pentru ca s-au turnat FIX 20cm (cu toleranta specifica la betoane de +/- 1cm) peste predale, predale care urmăreau structura metalică și care AȘA TREBUIA SĂ FIE: VALURITA. Pentru ca are contrasageata.
După betonare structura trebuia sa se lase, să ajungă orizontală. Și nu s-a întâmplat. Din vina proiectantului.
-
DJ100C. Și UMB a suit sus circulația pe DEx12 la Colonești și acum pe T4 la DJ659A pentru lucrări necesare pe jos, apoi a coborât-o din nou și a terminat complet pasajele respective ! Deci mie nu-mi pare definitivă treaba cu circulația sus pe DJ100C după cum arată în poze!
-
@mud a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt.
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:
- nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
@
Uitati-va unde e desenat manual cu verde la calea din spate fata de barele alea de fier ce se vad la calea din fata (vedeti cumva intre sensuri). Acolo se vede beton in plus, ca sa iasa drept la final. La data aia nu era asfalt, deci cum au pus atunci controlat asfalt?
Iar aici este un loc unde se vede ca nu este in dreptul reazemelor si implica beton in plus.
Are cineva o explicatie?
Aici in prima poză dacă ne uităm la firul cel mai îndepărtat pe partea din stânga se vede cel mai clar betonul vălurit cam ce tot încearcă să ne explice @vancouver
-
Poza asta ultima pare cam din filmarea lui Răducu din 16.06 unde a filmat cam toată latura podului!
-
@sonicstorm
Problema respectivă poate apare din cauza "torsionării" diferențiate , în plan transversal. Structura H a grinzilor , în acest plan , și înălțimea destul de mare , face ca o nealiniere să se "răsfrângă" în partea de sus(planul plăcii). Drumul e în curbă (înclinare în același plan transversal), și există și căderea ptr apele pluviale. Cum am spus , la grinzi de beton , această ajustare se face mai "natural"(cum explică @vancouver legat de "așezarea" ansamblurilor sub efectul masei , pâna la solidificare. Moment în care betonul "se strânge". Se trage. De aceea sunt importanți timpii de uscare).
Aici , din cauză că grinzile metalice sunt mai lungi , și nu merg de pe pilon pe pilon , și se rigidizează(nu total) anterior turnării(în etapa înșurubării) , e mai dificil de controlat efectul "torsionării". Chiar dacă turnările sunt făcute diferențiat ptr a controla parțial. Vorbim de o structură lungă , în plin câmp deschis , vânt mult(uscare rapidă).E relativ ușor să îți dai seama , ptr că baza (așezarea pe piloni) e perfect aliniată(în ciuda efectelor provocate de zoom , ce amplifică imperfecțiunile în plan longitudinal) , și partea de sus , unde sunt nervurile consolei laterale , apar acele nealinieri. Pe secțiunea centrală , aceste nealinieri dispar , sau sunt mult mai mici. Masele rezultate în plus , "stau" mai mult pe console(zone necirculate) , și sunt o fracție infimă fin masa structurii. Raportat lungimea grinzilor , a masei consolelor , și încărcarea pe fiecare pilon , e masa neglijabilă.
-
Vesti bune de pe A7 Ploiesti - Buzau: urmare a deschiderii de ieri a circulatiei pe pasajul DJ100C din Nodul Mizil, de azi s-a trecut la finalizarea lucrarilor pe A7 sub pasaj, urmand ca saptamana viitoare sa se redeschida circulatia pe A7 intre Dumbrava si Nod Mizil.
De asemenea, in urmatoarele zile, dupa finalizarea parapetilor, se va deschide circulatia si pe pasajul peste A7 al DJ102H Mizil - Amaru de la Km 26. Ceea ce va permite finalizarea lucrarilor pe A7 in zona pasajului.
De la acel moment, singurul punct critic pe A7 intre Dumbrava (A3) si Stalpu va mai fi constituit de podurile din corpul autostrazii de la Km 38. Rezolvarea problemelor, testele si darea in trafic in acest punct vor mai dura cateva saptamani.
Ne indreptam deci spre o deschidere totala a traficului pe A7 intre Dumbrava (A3) si Stalpu sau posibil chiar pana la Spataru (DN2) in cursul lunii iulie.
