A1 - Nădlac-Timișoara-Sibiu-Pitești-București
-
@vancouver si pozele unde sunt?
-
Placa turnata de Mapa la Boita.
-
-
@marius.firtonea
Clasa bre! Ăștia vor să facă tunelurile alea? Și nu știu cate viaducte? -
Aceasta e filmarea in care se vede suprabetonarea viaductului la min 2:08
-
@marius.firtonea a spus în A1 - Nădlac-Timișoara-Sibiu-Pitești-București:
Placa turnata de Mapa la Boita.
Nasol, nu arata bine. Posibil sa fie nevoie sa frezeze pana la armatura cel putin, daca nu si sa sparga mai adanc, sa refaca.
Par fisuri de contractie. Acestea apar cand se foloseste un beton de clasa superioara, mai bun si apoi nu se uda placa si nu se acopera cu folie. Mai ales vara trebuie udata si udata iar, uneori timp de 10-14 zile! Alta varianta este ca armatura este prea departe de suprafata de beton (au turnat prea mult beton).
-
@rockband Poate beton cu prea multa apa? In folclor se mai intampla sa vina beton prea vascos si ei sa mai puna apa....
-
Pe dupa-amiaza azi CNAIR au iesit si cu un pct de vedere oficial. Se pare ca nu-i nimic grav, se rezolva cu rasini epoxi (ca la orice corectie de beton).
Dmpdv e bine ca au comis-o asa pe o portiune asa de mica si ca tot lantul de reactie-contra-reactie samd a functionat bine si repede. Si de-acum vor sti ca oamenii stau cu ochii pe ei.
economica. net/autostrada-a1-sibiu-pitesti-40_880495.html
-
@mihab la ce foame de km de autostrăzi avem, vor avea viata grea turcii cu dronele și miile de ochi care îi urmăresc......cred că dânșii nu realizează cât de important este acest tronson pt noi!
-
-
-
@ncb a spus în A1 - Nădlac-Timișoara-Sibiu-Pitești-București:
Deasupra tunelurilor lungi ,in padure este o foreză. A scris dronistul ceva pe ecran dar nu am inteles. Care este rolul forezei de acolo mai excat? Poate spune cineva?
-
Probabil roca nu este suficient de dură, fiind prea aproape de suprafață și presiunea mică. Așa ca trebuie piloți gen la cut+cover.
Cu alte cuvinte rezultă ca soluția cu tunel e o cretinitate și era foarte bine cu debleu cum era prevăzut inițial. Dar cei de la mediu care sunt niște nulități pe proiectare și construcții au știut ei mai bine care e soluția corectă. Îmi vine să vomit! Pentru ca puteam din 2016-2017 sa avem autostrada completă pe acolo. Viaductul de 2 km de la vest de zona de tunel era absolut suficient pentru permeabilitate animale oricât de mari.
-
@vancouver Din cate stiu tunelurile nu au absolut nimic de-a face cu permeabilitatea. "tuneluri pentru ursi" e o vorba scornita de televiziuni, nu de realitate. Problema e ca debleurile foarte adanci pe un teren foarte prost duceau la probleme gen Aciliu, nu se pot sapa decat la pante foarte mici si cu deranj foarte mare, trebuie taiata o suprafata de padure foarte mare pentru asa ceva. Nu stiu cum e costul pe fiecare varianta, dar tunelurile par a avea un impact negativ mai mic decat debleurile.
Terenul se stie de multa vreme cum e, nu pot sa povestesc detaliile dar a fost prospectat in anii '70, datele erau secrete atunci si o parte (doar cele topo) au ajuns la ISPE pentru constructia de LEA, restul, in special geo, nu stiu. Nu stiu cand a fost facuta calea ferata, dar si aia e printr-un tunel, mai scurt. Poate daca autostrada trecea pe la nord de Holdea erau sanse sa scape de tuneluri, poate sa ramana doar unul mai scurt, dar pe traseul actual era enorm de mult de defrisat pentru debleuri.
-
@Duta-C
Stabilizarea versantului. Sa nu plece cu tunel cu tot. -
Varainata fara tunel era semnificativ mai ieftina, sub jumatate de pret.
Impactul asupra mediului este o gluma. Gen un bob de orez cazut in oceanul Pacific. Daca ne raportam de exemplu la toata suprafata agricola a Europei, adica suprafata luata cu japca de om de la natura. Puteam bine mersi sa cumparam 10 hectare pe undeva pe la Lehliu, de-a lungul A2, impaduream si mai si protejam A2 de viscol. Ca sa compensam defrisarea de la Holdea. Nu mai vorbim ca in 40 de ani tot debleul ala era evident din nou o padure matura, iar 40 de ani sunt nimic raportat la viata pe pamant si mai ales la viata plantelor.
In trecut in Germania in perioada 1200-1700 fiecare sat avea impartita padurea in 40 de parti. In fiecare an se defrisa total cate o parte. Dupa 40 de ani era din nou padure acolo si se lua de la zero (aveau nevoie de lemne sa faca carbune din lemne, pe care apoi il ardeau si numai asa puteau atinge temperaturile necesare prelucrarii metalelor, sa faca sabii etc). Apoi au avut nevoie de paduri pentru a construi vapoare si alte lucruri si asa suprafata impadurita a Germaniei a ajuns la doar 9% din total in 1918 dupa WW1. De atunci au revenit, au reimpadurit. Astazi au 32% impaduriti (de la 28-29% acum 10-15 ani). Cand mergi prin Germania zici ca e o padure acum.... Deci ce conteaza ca erau sa extermine padurile acum 100-150 de ani?
Si noi ne c***m pe noi pentru cateva hectare, care, mai mult, o sa-si revina in cativa ani!
Deci tampenia cu tunelurile de la Holdea e greu de egalat. Aveam contract semnat dar noi am vrut neaparat sa aratam ca suntem cu coada intre vine.
De remarcat, linia rosie era mai sus in varianta cu deblee, se mai urca un pic in zona actualelor tuneluri , deci debleele nu erau chiar asa uriase. Doar punctual se atingea o adancime de 40 de metri.
O alta problema la tuneluri o sa fie intretinerea si costurile acestora. O sa ne para si mai rau peste 30-40 de ani, cand poate ca trebuie inchise si reabiliatate, colmatate fisuri etc... Cand nu ai de ales ca pe Sibiu - Pitesti e una, dar sa faci tunel de-a-mboulea...
Autostrada A1 Boița-Cornetu, Tunel Robesti, Sens spre Pitesti-activitate intensă Mapa-Cengiz.
