Tehnologii in constructii
-
Secretele uimitoare ale betonului roman de acum 2.000 de ani. Descoperirile din Pompei întrec tehnologia modernă
Cercetătorii caută opțiuni mai ecologice și durabile, explorând secretele betonului de acum 2.000 de ani. Acesta s-a dovedit a fi mai rezistent și durabil decât betonul modern, având abilitatea de a se auto-repara și de a rezista la condiții extreme.
"În luna iunie 2024, Ministerul Culturii din Italia anunța descoperirea unei noi încăperi în ruinele din Pompei, ocazie cu care arheologii s-au adunat pentru a se minuna de pereții acoperiți cu o vopsea de un albastru strălucitor – un pigment costisitor rezervat camerelor speciale – și de frescele detaliate cu imagini agricole, remarcabil de bine conservate după aproape 2.000 de ani.
Într-un colț al camerei s-a găsit o grămadă obișnuită de pământ nisipos care i-a uimit de această dată pe specialiștii de la M.I.T. - prestigioasa universitate de cercetare din Cambridge, Massachusetts. Materialul, de culoare bej deschis și granulat, reprezenta de fapt un component esențial al Imperiului Roman, după cum aveau să constate experții. Este vorba despre precursorul betonului, o piatră de temelie a infrastructurii imperiale, folosit inclusiv la construcția apeductelor prin care apa potabilă ajungea în orașe precum Pompei.
Descoperirea a deschis așadar, noi oportunități de cercetare a materialelor de construcție din Roma Antică, subliniind importanța lor în găsirea de soluții moderne sustenabile. Acestea au potențialul de a transforma modul în care se construiesc și se conservă structurile, mai noi sau mai vechi. Astfel, cercetătorii au început să reinventeze betonul inspirându-se din tehnicile folosite de constructorii romani acum două milenii, potrivit The New York Times."
"Betonul modern, bazat pe un material cunoscut sub numele de ciment Portland, a fost dezvoltat în Anglia secolului al XIX-lea și este, cu siguranță, cel mai popular material de construcție din lume. Este ieftin, rezistent și standardizat, oferind inginerilor din întreaga lume un material ușor de utilizat pentru construirea caselor, barajelor, zgârie-norilor și nu numai.**
Cu toate acestea, nu mică a fost mirarea specialiștilor de a constata că este mult mai puțin rezistent decât betonul folosit în vremurile antice în Imperiul Roman. De-a lungul timpului, s-a descoperit că betonul zilelor noastre dezvoltă fisuri care pot duce în cele din urmă la distrugerea materialului, dacă apa pătrunde în interior."
"În plus, fabricarea betonului din zilele noastre este un factor major în schimbările climatice, generând 8% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial. "
Pe scurt noutatea este ca romanii lasau intentionat in betonul final bucati de var nestins. Pana acum se credea ca acele bucati ramaneau din greseala, pentru ca nu reuseaua sa faca procesul de stingere 100%, adica era un fel de greseala acceptata tehnologica. Dar acum pare ca nu era nici o greseala si ca la final mai adaugau bucati de var nestins intentionat in amestecul de beton proaspat. Acest var se putea topi mai tarziu, in timp, pe masura ce structura mai primea apa (de ex. de la ploaie sau de la aburii inerenti unei gospodarii utilizate de om, oamenii genereaza umiditate doar prin prezenta lor, prin respiratie si transpiratie; plus de la zonele umede gen bai sau bucatarii). Topirea asta ulterioara lenta a varului nestins continua procesul de intarire a betonului, inclusiv cu astuparea eventualelor fisuri! Pam pam.
Bun, acum, ca inginer constructor, pot sa va spun ca si betonul actual cu ciment Portland are capacitatea de a se intari in timp. Chiar nelimitat. Si aici tot apa joaca un rol, depinde daca mai primeste apa sau nu (suficient vapori de apa - betonul permite tranzitul vaporilor de apa prin el intr-o anumita masura). De asemenea exista mai multe tipuri de cimenturi. Mai ales la structurile masive gen baraje nu se poate folosi ciment standard, trebuie unul cu intarire lenta. Procesul de intarire este exoterm, genereaza caldura. Barajele avand si 40-50m grosime la baza, daca dezvolta rapid caldura asta s-ar ajunge atat la fisurare, cat si la temperaturi uriase, de cateva sute de grade in miez. Deci procesul trebuie sa se desfasoare ultra lent. Asta studiaza cei de la constructii hidrotehnice. Aceste betoane nu-si ating maturitatea standard in 28 de zile, ci poate in 2-3 ani. Si continua sa lucreze si peste 100 de ani. Poate si peste 1000 de ani.
Fisurarea betoanelor standard la constructiile civile sau la poduri are loc din cauza vibratiilor, cutremurelor etc - nu crapa pur si simplu. Iar armatura de aia se pune pe margine, cu cativa cm acoperire, sa impiedice fisurarea. Daca se pune suficienta armatura si se respecta reteta si muncitorii il vibreaza bine, nu va fisura niciodata peste limita proiectata, chiar si cu vibratii.
-
Sau si mai pe scurt, daca le dadea prin cap romanilor sa creeze un material compus, adica betonul lor plus armatura (ca doar aveau metal sub forma de bare), ar fi putut sa faca si zgarie nori.
-
Wow! Nu stiam ca betonul roman era mai rezistent decat cel modern.
De fapt, daca ne gandim bine, avem constructii de beton roman fara armaturi care rezista si astazi dupa 2000 de ani, ceea ce nu e clar daca va fi cazul structurilor de beton modern.
Multumesc pentru articol.
-
The Romanian
DRDP Buzău: 𝐈𝐧𝐨𝐯𝐚ț𝐢𝐞 ș𝐢 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧ță î𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐧ț𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐃𝐍 𝟏𝟎
Inovatie ?!?!
-
“Un element inovator al proiectului este implementarea unui sistem avansat de monitorizare, unul dintre primele de acest tip instalate în România. Acesta include plase ancorate, bariere de protecție împotriva căderilor de roci și senzori de impact, capabili să detecteze și să semnaleze în timp real evenimentele geodinamice. În cazul unui impact al materialului desprins cu barierele de retenție, senzorii transmit datele către un colector central, care, prin sistem GPS, distribuie automat informațiile către DRDP, SDN și autoritățile responsabile. Notificările se generează instantaneu și sunt accesibile pe dispozitive mobile, facilitând intervenția rapidă și prevenirea supraîncărcării structurilor de protecție. Implementarea acestui sistem elimină riscul colapsului necontrolat al barierelor, aspect esențial pentru siguranța circulației pe acest sector de drum”, a explicat directorul DRDP Buzău, ing. Sorin Robu.
DRDP Buzău: 𝐈𝐧𝐨𝐯𝐚ț𝐢𝐞 ș𝐢 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧ță î𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐧ț𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐃𝐍 𝟏𝟎