Tehnologii și materiale în construcții
-
Folosesc asfalt drenant, exact cum a arata vancouver mai sus. Raspunsul urmator este dat de IA google la introducerea textului "draining asphalt in nederland".
Draining asphalt, known as porous asphalt, is a widely used road surfacing material in the Netherlands that allows water to drain through it, significantly reducing spray and noise from traffic. This porous mix of larger aggregates creates small, interconnected voids that permit rainwater to pass through to a drainage system or the road's edge, improving safety and contributing to flood prevention. The Netherlands has extensive experience with porous asphalt, using it on national roads and continuously researching its technical aspects, including maintenance and long-term performance.
How Porous Asphalt WorksHigh Porosity:
Unlike traditional dense asphalt, porous asphalt contains a high percentage of voids (around 20%), achieved by using larger-sized aggregates and excluding fine materials.Water Drainage:
These voids allow water to drain directly through the pavement, preventing it from pooling on the surface.
Noise Reduction:
The porous structure also helps to absorb sound, leading to lower traffic noise levels.
Enhanced Safety:
By reducing water spray and providing better traction, porous asphalt increases traffic safety.Implementation in the Netherlands
National Trunk Roads:
Porous asphalt is commonly used on the Netherlands' national road network, especially on motorways, due to its demonstrated benefits in traffic safety and noise reduction.
Monitoring:
The Dutch Department of Public Works and Water Management (Rijkswaterstaat) actively monitors the performance of porous asphalt to ensure it meets legal requirements for safety, noise, and ride quality.Maintenance and Challenges
Clogging Risk:
Porous asphalt is susceptible to clogging from debris, particularly in rural areas or on roads with significant soling.Winter Performance:
Its performance can differ from dense asphalt in winter conditions, requiring specific maintenance strategies to address issues like freezing and moisture.
Research:
Ongoing research focuses on optimizing maintenance techniques, prolonging the material's lifespan, and developing more sustainable methods for recycling and reusing porous asphaltSe remarca cele 3 caraceteristici senzationale dupa mine:
- reducerea zgomotului de rulare
- reducerea dramatica a apei pe suprafata de rulare, chiar si la ploaie puternica (risc acvaplanare practic zero, franare aproape la fel ca pe carosabil uscat)
- vizibilitate aproape la fel ca pe carosabil uscat, fara sprai fin aruncat de vehiculele din fata
-
Si sincer nu integ de ce acest asfalt drenant nu este OBLIGATORIU in toata UE pe A si DX !
-
Cu asfaltul poros acest accident nu ar fi avut loc:
Momentul în care șoferul unei autoutilitare pierde controlul volanului. Accident pe A1 surprins cu o cameră de bord
Pe Autostrada A1 București – Pitești s-a produs un accident, surprins de camera de bord a unui autovehicol. În acest moment circulația se desfășoară cu dificultate din cauza condițiilor meteo.
Si da, evident nu se intampla nici daca soferul mergea mai incet. Asa daca ramanem toti acasa si nu mai folosim masinile putem reduce chiar la zero accidentele. Ideea este sa putem circula cu viteza REZONABILA si sa nu existe riscuri, si in imagini nu circula nimeni cu viteza "halucinanta".
-
Și în Belgia e la fel asfaltul......ploua de rupe si nu ai nici o problema sa mergi cu 130. Apa intră instant în asfalt! Meserie!
-
Acvaplanarea depinde de cativa parametri: viteza, latimea cauciucului, profilul cauciucului si evident uzura. In Romania parca pe ploaie limita de viteza e de 80 km/h, viteza la care se poate acvaplana mai greu, cu cauciucuri foarte late, foarte uzate sau cu profil cu performante slabe.
Nu comentez despre asfaltul drenant, ci doar ca se poate evita acvaplanarea cu viteza adecvata si cauciucuri decente. E o problema cu multe solutii, unele chiar accesibile soferilor. Ah, si putina atentie, ca baltile pe autostrada se vad de la distanta.
-
Mai ales noaptea se vad perfect baltile... Mai ales acum in oct-nov-dec, cand la 5 deja e intuneric. Tu ai mers vreodata noaptea pe ploaie?
Tu ai mers vreodata sute de km intr-o zi? Ai idee cum e sa mergi de la Viena la Constanta cu 80 la ora in loc sa mergi normal pe autostrada cu 130? Timpul aproape se dubleaza, oboseala te ajunge... da, e simplu sa zici sa mai iei un hotel pe drum. Daca esti turist si ai drum o data pe an, merge, desi si ca turist deseori ai rezervari si tot trebuie sa ajungi in ziua X si nu a doua zi, ca risti sa pierzi rezervarea...
Mare parte din accidente au loc din cauza oboselii. Daca mergi cu 80 in loc de 130 pe 1000 km faci 13 in loc de 8 ore de condus efectiv si la 13 ore mai ai nevoie de cel putin 2 pauze de mancat ca lumea de cate 1 ora. Ajungi sa stai pe drum 15 ore in loc de 9. Sau daca mai pui ceva aglomeratie si santiere se fac 16 ore in loc de 10.
La 16 ore de condus esti zombie, un pericol public!
Si alta intrebare: TU ai mers vreodata fix cu 80 pe ploaie pe macar 100 de km? Cate camioane te-au depasit enervate si cata carne ti-ai luat? Sau doar vorbesti teoretic, si practic mergi cu 100-110 pe ploaie?
Si mai sunt cateva intrebari:
- mai exista vreo tara cu 80 la ora pe ploaie? Ca idee Franta are 110 pe ploaie, in Germania sunt doar limitari locale la 80 pe ploaie acolo unde exista risc de acvaplanare cunoscut, in rest nelimitat.
- ce limita ai pe drumurile europene, nationale si judetene pe ploaie in Romania?
-
@Duta-C a spus în Tehnologii in constructii:
Și în Belgia e la fel asfaltul......ploua de rupe si nu ai nici o problema sa mergi cu 130. Apa intră instant în asfalt! Meserie!
Bro, sa ai grija daca alergi prea tare prin Flandra cu 130 ca au promis astia ca activeaza radarele de tronson si te ard.
Si ma bucur ca ai gasit tronsonul de autostrada din Belgia cu asfalt poros, in jurul Bruxelles-ului noi tot cu acvaplanarea ne ocupam. Nu prea des, doar la fiecare 15 minute cand se schimba vremea si se pune ploaia.
Dumuri bune sa avem ! -
@JohnDoe În Flandra am întâlnit asfaltul ăsta ! Acum m-am reintors in tara!
-
Drumuri iluminate cu vopsea fosforescenta!!!!
FOTO Țara în care 6.000 de oameni mor anual în accidente rutiere a încercat o soluție futuristă. Până când a apărut o mare problemă
Experimentul din Malaezia cu drumuri pictate care strălucesc în întuneric promitea o soluție futuristă pentru conducerea periculoasă pe timp de noapte – până
Bun. In Malaiezia nu a mers datorita unui cumul de factori. Cost, climat etc.
Poate fi incecata solutia si la noi pe un segment pilot. Cine stie? -
Tehnologia de realizare a zidariei BCA ytong. Ytong fiind numele dat de primul producator care a produs compozitia cu aceasta densitate si aceste caracteristici. Exista si alte variante de BCA.
-: cum se produc blocurile de BCA Ytong în fabrica pe care producătorul german de materiale de construcții XELLA o deține la Păulești, în județul Prahova.
Cineva pe youtube intreaba daca BCA ytong este adecvat pentru aplicarea de termoizolatii sau apare condens. In general betonul poros BCA (asta este, un beton cu bule de aer - exista si alte produse numite Poroton etc, si care sunt tot BCA-uri) nu are caracteristici termoizolante suficiente si se recomanda aplicarea de termoizolatie minim 10cm in plus. Condensul nu are legatura cu asta, ci sunt alte motive pentru care apare. De stiut ar fi:
- umezeala care produce condens este produsa de om prin respiratie, gatit, facut dus etc, deci trebuie sa iasa din casa; toti peretii din orice material permit trecerea vaporilor de apa spre exterior, important fiind sa nu se produca nicaieri fenomenul de roua, adica transformarea vaporilor inapoi in apa
- termoizoltia se aplica mereu pe exterior, fiind ultimul strat prin care trebuie sa treaca vaporii din apa din casa in drumul lor spre atmosfera libera de afara; astfel la trecerea prin toate celelalte straturi inainte de a ajunge la termoizolatie va fi CALD! Asta e esential! Sa nu se produca roua. Doar la final aburii trec prin termoizolatie, care este extrem de permisiva la vapori si in ea nu se va produce roua, ca nu se acumuleaza suficienti vapori niciodata - ei trec acolo ca prin brânza si se evapora in atmosfera (numai sa nu-i opreasca la urma vreo tencuiala nepermisiva - dar tencuielile de exterior sunt gandite pentru asta
- exista si situatia in care apa care duce la condens vine din pamânt, de ex. daca apa de ploaie se strange sub casa, nefiind dirijata spre canalizare; sau daca panza freatica e foarte sus, sau o teava este sparta in pamant si iese apa ani de zile de acolo, etc; dar o casa construita de un inginer bun nu va avea problema asta, pentru ca se iau masuri pentru a impiedica apa sa urce prin zidarie sau prin betoanele fundatiei - sunt masuri mai complexe, mergand de la drenaje de jur imprejur, hidroizolatii aplicate pe exterior, tole din tabla montate in toate rosturile de turnare a betonului (si astfel betonul facut impermeabil), si in final carton bitumat pus in mortarul de sub primul strat de zidarie apoi inca o data intre primul si al doilea strat; si evident pamantul nu are voie sa atinga nicaieri cladirea, ci peste tot hidroizolat, folie cu gauri etc
De la nisip la ziduri – povestea BCA-ului cu care se construiesc mii de locuințe