Transport în comun de suprafață
-
Pe traseul 32 au scos pamântul de la capăt ,depoul Alexandria, până aproape de int. cu Petre Inspirescu. Încerc mai jos sa pun cateva foto. E prima dată când pun. Linia s-a degradat rău. Sper că le-a trecut cu pusul pământului peste piatra spartă!
-

-

-

-

-

-

-

-
^ poti sa incarci si toate pozele deodata, intr-o singura postare
-
@vancouver Nu am stiut....am sa incerc data viitoare!
-
Ce a provocat degradarea liniei? Vad niste sine atat de strambe incat imi e greu sa cred ca e de la niste pamant pus intre ele.
-
@Adrianb1 desi pare greu de crezut, totusi da, pamantul cu iarba este cauza strambarii liniei.
Toate caile ferate pe terasament de piatra sparta sufera deplasari in timp. Fiecare vehicul feroviar care trece pe o cale ferata vibreaza linia si o impinge sa iasa din aliniament. Cu cat viteza e mai mare, cu atat efectul e mai puternic la fiecare tren care trece. Din fericire, piatra sparta, tocmai pentru ca nu e compacta, absoarbe foarte bine aceste virbratii si reuseste sa mentina un aliniament utilizabil al caii ferate pentru multa vreme.
Numai ca, inevitabil, dupa suficienta vreme si suficiente trenuri trecute pe linia respectiva, linia trebuie din nou burata. Adica, in principiu - ca e ceva mai complicat - un utilaj (re)aduce sina in pozitia corecta si vibreaza piatra sparta de sub ea, pana cand piatra sparta se aseaza in asa fel incat sa tina sina la cota si pe aliniament.
Iarba si vegetatia in general sunt insa "dusmanul de moarte" al terasamentului feroviar de piatra sparta. Radacinile vegetatiei disloca pietrele, iar in locul lor, gradual se insereaza pamant. Si de aici fenomenul se amplifica in casacada.
In primul rand pamantul n-are aceeasi rezistenta ca piatra, deci nu ofera acelasi suport liniei. Apoi pamantul este mult mai moale decat piatra, avand deformare plastica. Asta schimba complet comportamentul terasamentului la vibratii, care se propaga concentrat pe directia unde este "piatra-peste-piatra", amplificand dislocarea terasamentului.
In plus, pamantul retine apa, spre deosebire de piatra sparta care-i permite sa se scurga. Asta inseamna ca dupa ploaie, sectiunile de terasament care au pamant sunt "moi", adica predispuse la cedare si alunecare sub greutatea vehiculelor feroviare.
In timp, terasamentul cu vegetatie pe el isi pierde capacitatea de suport si linia incepe sa aiba deplasari majore, vizibile cu ochiul liber, ca in pozele de mai sus.
Cireasa de pe tort, in cazul majoritatii liniilor de tramvai "green-track" din Bucuresti, este stilul in care primariile din Bucuresti - mai ales cea din Sectorul 3 - au inteles conceptul de green-track "ca cucul in gura", cum zicea bunica-mea.
Adica, da, exista conceptul modern de "green track" pentru tramvaie in orase, insa:
- Uzual green-track nu e pe piatra sparta, ci pe terasament de beton armat
- Indiferent de terasamentul caii, iarba nu se pune pe terasament, ci practic in niste ghivece instalate intre sine, deasupra traverselor, tocmai pentru a nu permite radacinilor ierbii sa se dezvolte in terasament.
Ori, in Sectorul 3, pe Calea Vitan si pe Camil Resu, Primaria a pus rulori de iarba direct peste traverse. Au copiat ca maimuta ce-au vazut in occident, fara sa priceapa ce-au vazut.
Instalarea de rulouri de iarba peste sina de tramvai nu doar ca slabeste linia, asa cum am explicat mai sus, dar face si imposibila burararea peirodica, pentru ca distrugi iarba si o afunzi si mai abitir cu tot cu pamant in terasament.
Ceea ce cred ca se intampla acum, este ca iarba a fost scoasa tocmai pentru a se putea face o burare a liniei. Dupa care, sper ca in sfarsit un inginer de linii sa le spuna: "Desteptilor, nu puteti pune iarba peste traverse"