A3 București-Brașov-Cluj Napoca-Borș și A10 Sebeș-Turda
-
Horatiu Cosma (secretar de stat in MT) pe facebook:
2.8K views · 160 reactions | 🚧 Progres bun pe Autostrada...
🚧 Progres bun pe Autostrada Transilvania, sectorul Cluj – Zalău! 🚧 Vești bune de pe șantierul Autostrăzii Transilvania: tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului se apropie cu pași rapizi de...
Cele mai importante noutati: Özaltin va lucra si de sarbatori la cele 2 viaducte. Cel mare are 2km si va fi cel mai lung din Romania, va depasi viaductul Suplacu de Barcau de pe aceeasi autostrada. Viaductul al doilea cu partea de pod in consola balansata, deja s-a turnat primul segment si fiecare din cele 4 balansari va dura 4 luni. Ultima este programata sa inceapa pe 15.02, asadar undeva in iulie structura din beton ar trebui sa fie compet gata.
-
Autostrada A3 - Viaductele ÖZALTIN de la Nădășelu și Topa Mică 26.12.2025
🕒 data filmării: 26.12.2025
-
@AutoInfraHUB Multumim La Ozaltin e cu Islamul si lucreaza unii muncitori. Spor atat lor cat si tie.
-
Au început forajele pentru cel mai lung tunel rutier din România
Au început forajele pentru Tunelul Meseş, din judeţul Sălaj, parte a Autostrăzii Transilvania, anunţă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii...
Directorul Direcției de Implementarea Proiectelor din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Felician Cerneștean: Lucrările de proiectare, respectiv forajele geo au început, sunt 777 de foraje, am ajuns la adâncimi de 240 de metri, deci este o lucrare de o anvergură extraordinară. Sperăm să fie finalizat în 2032.
Anul viitor vor fi încheiate lucrările pe mai multe tronsoane importante de autostradă.
Felician Cerneștean: Avem șanse mari, ați văzut cum se lucrează pe Chiribiș-Biharia, sperăm și avem șanse ca anul viitor să mergem de la Nușfalău până la Borș pe autostradă. Zalăul devine un punct important, nodal, în această linie rutieră a României.
(ingrosarile imi apartin)
WOW, adancimi de 240 m!
-
-
-
Fata morgana a autostrăzilor din România. Vorbim de ea de peste 20 de ani, dar tot nu se face. „Va funcționa doar dacă punem taxă și pe Sibiu-Pitești”
Anul 2027 ar trebui să fie anul când, după aproape 20 de ani de promisiuni, să fie lansată execuția autostrăzii pe Valea Prahovei. Nu se va întâmpla însă.
(despre relația cu Consitrans)
„„Noi putem să le aplică și penalități, nu știu ei ce speră, că închidem contractul… Dacă nu reușim să ajungem la o înțelegere cu ei vom aplica mecanismele contractuale. Nu durează mult și o să ajungem la reziliere și să dăm certificat negativ firmei”, spune Budescu.În cazul în care blocajul nu va putea fi depășit decât prin rezilierea contractului, CNIR va scoate la licitație o formulă diferită a finalizării documentației, explică directorul companiei.
Astfel, va fi scoasă la licitație doar completarea SF-ului cu noile foraje, având traseul deja stabilit, iar ulterior licitația de execuție a lucrărilor va include și realizarea proiectului tehnic ce presupune și el, la rândul său, realizarea de foraje suplimentare.
Însă scenariul unei rezilieri și a unei relicitări presupune o întârziere și mai mare, în condițiile în care deja s-au scurs aproape 4 ani de când se încearcă realizarea actualei documentații.
Totuși, dacă s-ar depăși acum blocajul cu actualul consultant contractat, care e scenariul în care poate fi lansată procedura pentru execuția propriu-zisă a autostrăzii?
„Într-un scenariu cel mai fericit, dacă s-ar termina SF-ul anul viitor, undeva la începutul de 2027 am putea avea o licitație cu proiectare și execuție”, spune Budescu.”
Aici suntem. Probabil încă unul din subiectele fierbinți preluate de CNIR, dar din ce spune dl. Budescu eu înțeleg că se va tăia și aici nodul gordian.
Din păcate, din nou avem lipsa aceea de acuratețe în articol, care creează confuzie și îi face pe oameni să-și proiecteze așteptări ultraoptimiste, pentru ca peste un an-doi să avem iar motive să înjurăm degeaba. Dl. Budescu vorbește despre 2027 ca „licitație cu proiectare și execuție”, iar articolul începe cu „Anul 2027 ar trebui să fie anul când, după aproape 20 de ani de promisiuni, să fie lansată execuția autostrăzii pe Valea Prahovei”. De unde mulți ar putea înțelege că „execuția” = „lucrări în teren”, ceea ce e imposibil.
De asemenea, dpmdv e imposibilă colaborarea cu un Prestator cu mentalitatea asta: „Dincolo de acest aspect, pentru forajele inițiale directorul CNIR spune că a avut probleme cu consultantul pentru că acesta încerca să realizeze forajele doar în zonele ușoare de traseu.
„Ca să vă dau un exemplu, mi-au pus la un simplu podeț șase foraje la 8 metri. Ce fac cu șase foraje la 8 metri? Pentru ce? Vor să scape repede de foraje, în zonele unde e ușor de ajuns, unde faci o singură mobilizare, un singur acces”, spune Budescu. ”
Însă nici cu Beneficiarul nu mi-e rușine: „Ca un exemplu, în zona Bușteni a trebuit modificat radical traseul deoarece se construise în amplasament – doar acolo erau 72 de imobile cu autorizații date de fostul primar. Modificându-se mult traseul, au rezultat alți metri liniari de foraje”.
-
In loc de A3 avem asta:
Revelionul la munte începe cu trafic de coșmar pe DN 1: coloane kilometrice spre stațiuni. Care sunt rutele ocolitoare
Traficul rutier este aglomerat marți, pe DN 1 Ploiești – Brașov, între Breaza de Jos și Comarnic, pe sensul de mers către Brașov, informează Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române. Coloane se formează și la intrarea în stațiunile montane Bușteni, Azuga și Predeal.
-
@vancouver Nu au fost în stare incompetenții măcar să facă niste centuri pe lângă Azuga etc (ce fac acum). Tot era ceva!
-
E horror. Inclusiv in Breaza in centru (cred ca 5+ km fata de intersectia cu DN1) este aglomeratie.
E aglomerat in orice zi, inclusiv joia, dar in acum e si mai pronuntat. Si ce vreau sa mentionez e ca e aglomerat si pe DN73 si pe DN1A.
E un dezastru de proportii strategice... cred ca cel mai bun ROI pentru o autostrada/drum express/drum cu access limitat din Romania.
Centurile nu vor rezolva nimic, doar centura Comarnic are vreo 6 giratorii... nu cu giratorii fluidizezi traficul. Si ganditi-va ca marfa nu trece pe aici. Trenurile sunt pline.... -
De 30 de ani tot este vândută imaginea atât de media cât și de politicieni că A3 pe Valea Prahovei este doar pentru pantofarii din București pentru a petrece weekendul sau zilele libere la munte.
Deja este un culoar îngust și antropic în care noi trebuie să înghesuim pe lângă ce este acuma niște centuri, o autostradă, un CF reabilitat și posibil un HSR.
Din punctul meu de vedere ar fi ca A3 să fie mutat prin Estul Ploieștiului și dus paralel cu DN1A până la Hărman unde se va înțepa in A13, așa se creează și un semi-inel de A în jurul Brașovului cât și a Ploieștiului. -
Aveti aici partea comunicatului nostru referitoare la A3 pe Valea Prahovei. A reusit sa castige Premiul 1 pentru NErealizarile anului 2025:
❌📉 NEREALIZĂRILE ANULUI 2025
.
1️⃣Premiul I: Valea PrahoveiPremiul I pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025 este atribuit autostrăzii A3 pe Valea Prahovei. Este unanim recunoscut faptul că un astfel de proiect nu poate fi realizat într-un interval scurt de timp, însă în anul 2025 nu au fost înregistrate progrese concrete pe sectorul A3 Ploiești – Brașov. Traseul a fost stabilit încă din 2023, însă ulterior a intervenit un blocaj în etapa de proiectare.
Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost adjudecat la un preț insuficient raportat la complexitatea zonei montane, ceea ce a făcut imposibilă realizarea unor investigații adecvate. Normele actuale impun un număr minim de foraje geotehnice, însă în zonele montane accesul utilajelor presupune realizarea prealabilă a unor drumuri forestiere pe amplasamentul viitoarei autostrăzi, prin păduri, râpe și văi. Aceste drumuri necesită, la rândul lor, autorizații, defrișări și lucrări pregătitoare, cu costuri semnificative. Niciunul dintre aceste elemente nu a fost prevăzut în documentația de licitație a studiului de fezabilitate, ceea ce face imposibilă asumarea unor cheltuieli suplimentare de către prestator, o firmă de proiectare, peste valoarea contractată.
În aceste condiții, proiectul se află într-un blocaj. Lipsa progresului se reflectă direct în menținerea congestiei severe de trafic, cu pierderi importante de timp pentru utilizatori și cu un impact negativ semnificativ asupra mobilității și calității vieții în zonă.
Dl. Gabriel Budescu, directorul CNIR, a declarat recent că este luată din nou în calcul varianta PPP (parteneriat public-privat). Anterior, trei încercări eșuate de PPP au condus, de fiecare dată, la amânarea execuției cu câte 2–3 ani, până când a devenit evident că acest model nu funcționează.
Analiza noastră indică faptul că o soluție mai eficientă ar fi contractarea unui constructor plătit direct, cu finanțare asigurată prin împrumuturi cu dobândă redusă de la instituții internaționale precum BERD, BM sau BEI. În final, mecanismul este similar, în sensul că statul nu suportă costurile imediat, ci eșalonat pe 20–30 de ani, însă în cazul PPP finanțarea privată implică dobânzi semnificativ mai mari, amplificate de riscurile asociate unui proiect montan de o asemenea complexitate.
Experiențele anterioare arată că o eventuală taxare ar acoperi doar 10–20% din costurile pe termen lung, în principal cheltuielile de exploatare și întreținere, și nu costurile de construcție sau finanțare. În acest context, este necesară renunțarea la scenarii nerealiste de finanțare prin PPP.
Solicităm autorităților competente – CNIR, MT și Primului Ministru – adoptarea unor măsuri concrete și într-un termen cât mai scurt pentru deblocarea situației.
Considerăm necesară rezilierea contractului cu Consitrans, fie pe cale amiabilă, cu plata unei despăgubiri, fie unilateral, cu asumarea riscului unor despăgubiri stabilite în instanță. Menținerea situației actuale generează pierderi semnificative de timp pentru utilizatori și costuri economice ridicate pentru operatorii economici, care depășesc potențialele despăgubiri rezultate din reziliere.
Ulterior rezilierii, proiectarea și execuția pot fi scoase la licitație, inclusiv realizarea studiilor geotehnice, așa cum s-a procedat deja pe autostrăzile A1 și A8 în zonele montane. În acest context, sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud ar trebui tratat cu prioritate, întrucât reprezintă principala sursă a congestiei de trafic pe traseul actual.
2️⃣Premiul II: Fără spații de servicii pe multe autostrăzi
.
Situația cea mai problematică se înregistrează pe autostrada A3 București – Ploiești, deschisă traficului în anul 2010. După 15 ani de la inaugurare, pe acest tronson nu există nicio benzinărie funcțională, iar singura parcare cu toaletă deschisă este amplasată în imediata apropiere a Bucureștiului.O situație similară se regăsește pe A7, deschisă recent, unde sunt disponibile trei parcări cu toalete între Ploiești și Râmnicu Sărat, însă pe sectorul ulterior, până la Adjud, nici parcările nu sunt încă finalizate, iar spațiile de alimentare cu combustibil lipsesc. Probleme comparabile se constată și pe A10 Sebeș – Turda și pe DeX12 Craiova – Pitești. În unele cazuri, autoritățile au lansat proceduri de concesionare, însă acestea nu au atras ofertanți.
Există totuși evoluții pozitive pe A3 București – Ploiești. În luna iunie 2025 a fost semnat un contract cu OMV Petrom pentru realizarea unui spațiu de servicii la km 23 stânga și km 26 dreapta, contract care include și finalizarea spațiilor de servicii de scurtă durată de la km 17 și km 34.
(... restul comunicatului pe subiectul dedicat)
AUTOSTRADA A3, TOPA MICĂ, ȘANTIER OZALTIN
