Infrastructura de transport in lume
-
Un pas istoric pentru infrastructura Italiei si a Europei in acelasi timp.
-
Se apropie de deschidere sectiunea Sofia - Kalotina din Autostrada Europa (A6) din Bulgaria, care va reprezenta finalizarea legaturii de 65km dintre Sofia si granita cu Serbia, unde traseul continua pe autostrada A4 din Serbia.
Lucrarile la acest tronson de 16.5km au costat €136.5 mil si au inceput in mai 2023.
-
Autostrada finalizata in septembrie la granita dintre Ungaria si Croatia. Cat despre titlul articolului de mai jos... da, autostrada Budapesta spre Adriatica via Sarajevo... dar mai e mult pana acolo. Segmentul care se deschida acum in sept doar intregeste autostrada in Ungaria si Croatia, dar prin Bosnia doar aprox. 100km din 323 sunt finalizati si se mai lucreaza in diverse stadii la alti ca. 50km. Restul sunt doar planuri, iar intre altele este prevazut un tunel de 12km. In acest moment in toata Europa nu exista nici un tunel de autostrada galerie dubla cu asa o lungime, iar Elvetia a avut nevoie de 60 de ani ca sa se decida sa porneasca si a doua galerie la tunelul St. Gotthard de autostrada (15km), prima fiind gata din anii 1970. Si le mai trebuie inca peste 10 ani pana cand se va circula prin galerie dubla prin acest tunel de 15km. Pentru Bosnia palaria oricum e prea mare si fara ajutor UE nu poate progresa prea rapid. As zice ca le mai trebuie 50 de ani sa finalizeze A1, inclusiv tunelul de 12 km.
-
Aici un grafic al A1 in Bosnia. Albastru = deschis traficului, Galben = in lucru, Rosu = planificat.

-
Maine 27.08.2025, se deschid inca 3,2km din centura Berlin A100. Constructia a durat 20 de ani si costurile se ridica la 720.000.000 € (720 milioane):
-
Caile ferate din zona Mumbai (Bombay), India:
Acest video este o dedicatie speciala pentru toti oamenii nemultumiti din Romania, carora nu le mai ajunge prajina la nas.
-
Video: Noua gara centrala din München la 40m sub pamânt, in executie (mai dureaza cativa ani).
Ca idee asta este ceea ce promovom si noi, ASCORO, pentru Bucuresti, o noua gara centrala subterana, la Piata Unirii, la 40-50m sub pamant. Avantajul esential la aceasta adancime: nu mai conteaza nici o cladire, nu mai trebuie lucrat sub bulevarde, ci se poate merge si sub blocuri, chiar si inalte.
De ce este importanta o gara CENTRALA in orice oras mare?
- Pentru a putea ajunge de acolo aproximativ la fel de repede in orice parte a orasului
- Pentru ca prin centru trec toate (sau aproape toate) liniile de metrou din oras (la München trec toate, la Bucuresti M4 si M5 nu o sa treaca, dar cu M4 calea ferata se intersecteaza deja la Gara de Nord); astfel nu mai sunt necesare schimbari si trenul devine mai atractiv pentru toti din oras
- pentru ca turistii sa ajunga PE JOS in centrul orasului, in centrul vechi etc, asa cum este in mai toate orasele europene mari
- Si evident o gara centrala subterana este o gara de trecere, nu un dead-end, o fundatura cu rebrusari si limitari grave de capacitate. De ex. o gara de trecere cu doar 6 linii la Piata Unirii ar avea o capacitate egala cu cea a Garii de Nord.
-
Noul tramvai din Liege, Belgia. Dupa vreo 60 de ani fara tramvaie, au revenit la ganduri mai bune pentru transportul pe sine!
Intersent: in centru NU EXISTA CATENARA. Nu exista fire de curent. Ceea ce inseamna ca are acumulatori si circula o perioada fara curent! Economie la toata cablaraia de alimentare si aspect mai placut pentru o zona centrala a orasului.
-
O harta interactiva a retelei de drumuri ale imperiului roman. Dupa cele mai noi estimari avea ca. 300.000 km (pana recent se credea ca doar 200.000 km). Sunt luate in considerare drumurile care aveau trecute pe margine borne kilometrice, adica drumuri oficiale ale imperiului:
-
Fain. Presupun ca intre constructori nu se aflau și greci (ca Aktor).
Zona Daciei avea și atunci puține “autostrăzi” :)) -
@vancouver a spus în Infrastructura de transport in lume:
Si evident o gara centrala subterana este o gara de trecere, nu un dead-end, o fundatura cu rebrusari si limitari grave de capacitate. De ex. o gara de trecere cu doar 6 linii la Piata Unirii ar avea o capacitate egala cu cea a Garii de Nord.
Daca e sa luam exemplul Bruxelles-ului, putem avea Gara de Nord, Gara Gentrala si Gara de Sud toate de tranzit.
Unde una dintre gari e cea principala, la BXL e cea de sud pentru ca spre Franta merge legatura feroviara principala a tarii.
P.S. Sa nu uitam ce Belgia are cea mai densa retea de cai ferate din lume, uneori asta e o frana in marirea capacitatii pentru ca electrificarea e pe tensiune 3 kV DC in afara de 25kV pentru TGV
O autostradă neîntreruptă va lega Budapesta de Marea Adriatică, din septembrie - HotNews.ro