Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
@vancouver De acord!
Cu alte cuvinte cred că ND ar fi făcut mult mai mult dacă avea susținere la guvern și era mai ușor pt Ciucu acum. Dar, a avut 2 potrivnici: un tăntălău și un covrigar ! Ciucu e poziționat mult mai bine.....dacă nu face reforma care trebuie Cu ce ai spus tu mai sus probabil va dispărea ca politician. -
@vancouver Era să uit...E bine ca au rezolvat cu Elcen ,cu falimentul ca sa poata lua bani europeni pt modernizarea CET-urilor. E o realizare mare asta.
Pun mai jos sirea! -
Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la
Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul - Economica.net
Electrocentrale București a lansat licitația pentru o nouă centrală electrică pe gaze în cogenerare la București Sud, proiect de peste 2,1 miliarde de lei. Vor urma și licitațiile pentru noile unități de la CET Grozăvești și Progresu.
CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul
Electrocentrale București a lansat licitația pentru o nouă centrală electrică pe gaze în cogenerare la București Sud, proiect de peste 2,1 miliarde de lei. Vor urma și licitațiile pentru noile unități de la CET Grozăvești și Progresu.Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul
Încheiere contract la cheie pentru „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficienta in CTE București Sud” este denumirea contractului scos la licitație de Electrocentrale București în Sistemul Electronic de Achiziții Publice
Valoarea contractului este de 2,13 miliarde de lei, finanțat parțial prin Fondul de Modernizare al Comisiei Europene. Contractul se întinde pe o perioadă de 81 de luni.
Companiile interesate pot depune oferte până la data de 5 februarie. În punctajul ofertelor, componenta de preț va avea o pondere de 50%, restul fiind componente tehnice, inclusiv eficiența și puterea electrică și termică maximă ce pot fi debitate.
“Obiectivul general al proiectului ”Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul CTE București Sud”, pe gaze, flexibile din punct de vedere al volumului de hidrogen ce va fi utilizat pe parcursul duratei de viață economică a investiției, ce va produce în cogenerare energia termică furnizată consumatorilor arondați sursei și energia electrică tranzacționată pe piețele de energie electrică din România”, arată Electrocentrale București.
Proiectul presupune o centrală cu o putere electrică instalată de 275 MWe și o capacitate termică instalată de 214 MWt (185 Gcal/h), cu un radament global brut al unității de cogenerare de 85,8%. Centrala va utiliza combustibilului gaze naturale, cu posibilitatea funcționării in amestec cu hidrogen in viitor, și va avea emisii specifice de CO2 de max. 235 g/kWhe. Centrala trebuie să poată asigura reglajul secundar și să poată participa la serviciile tehnologice de sistem.
“Modernizăm pentru viitor. Proiectul noii centrale de cogenerare de la CET Sud – acum scos la licitație – va aduce pe termen lung eficiență energetică mai mare, emisii reduse și stabilitate pentru sistemul de termoficare din București. Pas important în tranziția energetică a Capitalei”, a scris pe pagina sa de facebook directorul general adjunct al Elcen, Adrian Tudora.
Centrale noi pe gaze și la Progresu și GrozăveștiPe lângă această investiție de la CET Sud, Elcen derulează proiecte noi de construcție de capacități noi pe gaze în și alte celelalte două centrale idin Capitală, Grozăveşti şi Progresu.
Proiectul de la Grozăvești vizează reabilitarea și modernizarea capacității existente pentru zona centrală și de nord-vest a Capitalei prin crearea unei noi unități de cogenerare de înaltă eficiență, cu o putere instalată de 32,5 MWe, și cu o capacitate termică de 41 MWt.
Proiectul de la Progresu implică o centrală nouă pe gaze cu o capacitate electrică de 74,2 MWe si una termică de 72,8 MWt.
Toate cele trei centrale beneficiază de bani europeni. Contractele de finanţare aferente celor trei proiecte au fost semnate cu Ministerul Energiei în anul 2024, valoarea totală a finanţării nerambursabile din Fondul pentru Modernizare ridicându-se la aproximativ 362 de milioane de euro. Pentru centralele de la Progresu și Grozăvești sunt în curs procedurile pentru lansarea licitației.
La momentul actual, puterea electrică instalată în cele patru centrale ale Elcen (CET București Sud, CET Vest, CET Progresu, CET Grozăvești) este de 1.286 MW, dar puterea disponibilă este de doar 601 MW, după cum arată compania, în condiţiile in care, in perioada de iarna, consumul de energie electrica in Bucureşti este de aproximativ 700 MW.
-
Nu eram urmaritor de infrastructura prin 2017 asa ca momentul rezilierii Margina nu l-am prins.
Am gasit un articol
in care se spune ca statul roman, recte contribuabilul roman, a avut de platit despagubiri din cauza rezilierii de catre ministrus transporturilor de la acea vreme.
Fără autostrăzi, dar cu banii dați. De ce a plătit România constructorilor de drumuri despăgubiri de sute de milioane de euro
Statul român a pierdut sute de milioane de euro, în ultimii ani, în procese de arbitraj deschise de constructorii de autostrăzi și drumuri naționale. Ezitările autorităților, exproprierile întârziate sau rezilierile abuzive sunt printre principalele cauze, spun reprezentanți ai constructorilor.
Cum trebuie sa interpretam cele spuse?
-
Da, acum suntem mai destepti si stim cum trebuia procedat. La fel cum s-a procedat la A3 Nadaselu - Zimbor, adica s-au scos din contract doar podurile care necesitau modificare / costuri suplimentare. Asa trebuia procedat si pe A1 cu tunelurile, adica Salini (aka WeBuild) sa faca restul pana in buza tunelurilor. Dar intrebarea este ce puii mei au asteptat. Restul autostrazii lor s-a deschis in 2014, plus inca 4km finalizati din cei 13 dintre Margina si Holdea. Ce au frecat-o pana in 2017 ? UMB a lucrat chiar si structurile care acum nu mai sunt necesare pe A3, pana sa se ia decizia de mutare a autostrazii. Daca Astaldi lucra pana in buza tunelurilor, probabil ca asa se si proceda.
Cuc intr-adevar a gresit ca a reziliat pur si simplu, adica beneficiarul a dat afara constructorul si punct. Ori el trebuia sa stea de vorba, sa negocieze.
Firmele de genul asta, colosi, au avocati foarte foarte bine platiti si stiu sa castige astfel de procese. Romania a invatat si a platit.
Insa nu e chiar asa ca am platit 48 de milioane de € pe nimic. Si daca statea de vorba cu Salini si tot trebuia sa le dea o despagubire, cum s-a facut si cu Bechtel. Plus ca ei finalizasera deja proiectarea pe zona cu tuneluri, dar nu vroiau sa o predea la CNAIR! Ca atare CNAIR nu a vrut sa le-o plateasca. Curtea de Arbitraj a zis insa ca trebuie platita. Contractul fiind intre timp reziliat, nu le-au dat proiectarea insa niciodata, asa ca UMB a reproiectat.
In final da, Cuc impreuna cu CNAIR la vremea aia au actionat din topor si s-a lasat cu bani dati pe ceva nematerializat. Dar eu tot cred ca a fost cea mai buna varianta. Altfel functionarul roman mai avea nevoie de 5 ani sa se screme sa rezilieze numai fix tunelurile si nu stiu daca azi se lucra la ele.
Un lucru e cert: ceva trebuia facut. Si anume cu mult inaintea lui Cuc.
-
Ministrul Transporturilor: Anul acesta avem un nou record în materie de absorbţie de fonduri europene, cu 24% în plus faţă de anul anterior
Anul 2025 vine cu un nou record pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii la absorbţia fondurilor europene, care se ridică la 27,8 miliarde de
-
@vancouver Peste 5 miliarde pe infrastructura corelat cu alte miliarde pe celelalte domenii este fantastic. Inteleg ca e conjuctural (PNRR) dar totusi sunt cred 6-7 miliarde poate mai pukt pompat direct.
-
Guvernul pregateste simplificarea procedurilor de mediu si de avizare – ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura
Guvernul pregateste simplificarea procedurilor de mediu si de avizare
Intre altele se reduce termenul pentru "decizia de încadrare" la avizul de mediu: de la 90 de zile la 60 de zile.
-
Noi fonduri europene disponibile si pentru Romania:
UE pune la dispoziție 28 de miliarde de euro pentru regiunile estice afectate de războiul din Ucraina
Comisia Europeană a promis împrumuturi de 28 de miliarde de euro pentru a ajuta regiunile estice ale Uniunii Europene, afectate de războiul din Ucraina. Printre aceste țări se află și România.
Planul include și măsuri pentru întărirea securității la granițe, prin Inițiativa European Drone Wall. documentul prevede sprijin pentru conectarea rețelelor electrice din statele baltice la sistemul energetic european, dar și programe pentru educație și locuri de muncă.
Cu toate acestea, repartizarea exactă a fondurilor între cele nouă state nu a fost încă stabilită. Reprezentanții UE urmează să discute detaliile cu guvernele naționale la un eveniment EastInvest programat la finalul lunii februarie.
- La noi zona Moldovei sta prost la capitolul productie de energie electrica. Noi centrale termice si electrice, de ex. pe gaz, geotermale sau solare, ar crea si locuri de munca si ar echilibra sistemul - mai ales daca fiecare punct de productie ar fi dotat si cu posibilitati de stocare.
- S-ar putea face un upgrade la drumurile judetene si nationale secundare din judetele de frontiera est si nord, pentru a putea deplasa rapid echipamentele de protectie (gen dom de protectie aeriana). Poate chiar ici colo o centura noua, acolo unde acum drumul trece prin sate nesfarsite. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata.
- S-ar putea dezvolta mini-facilitati medicale in orasele mici de langa granita, policlinici cu sectie de nasteri, dializa si medicina de urgenta pentru tratarea ranilor fizice (chirurgie, ortopedie).
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata
Am scris și pe skycraper în legătură cu cea mai bună variantă săre N județului. E vorba de DN24D , care se desprinde din DN26 la N de Vânători și continuă spre N județului. Până la Cuca nu e nici o localitate pe traseu. Cuca poate fi foarte ușor ocolită pe la est. E câmp , nu sunt văi , și practic scurtezi traseul cu vreo 2 km , până la intersecția spre Viile. La Viile și Tg Bujor sunt câteva șosele de legătură ce vin perpendicular dinspre vest , ce erau ptr "drumul blindatelor" . Dovadă e că , mult timp , au rezistat în forma inițială pe rampele de urcare , sectore din piatră cubică. O cerință ptr blindate.
Acest DN24D poate fi scurtat spre Galați și prin eliminarea unor curbe. Dacă se dorește poate fi continuat prin spatele satelor Vânători și Costi(partea spre vest) , până în centura Galați. Ar fi nevoie de construirea unui segment nou de vreo 4 km , și a unui pod peste CF în dreptul cimitirului evreiesc. Eu consider acest segment necesar , ptr a degreva puțin DN26 , și problemele cauzate de expansiunea acestor două sate.Dpdv militar are și mai mult sens. DN24D "merge" doar pe "zona înaltă"(dealurile de pe partea de vest a luncii Prutului , și Chinejei. DN26 deși pe hartă pare mai direct , în realitate nu e . Distanțele sunt relativ egale. Cu avantajul că DN24D traversează județul pe "zona înaltă" relativ neîntrerupt.
Acest DN24D ar putea reprezenta o adevărată coloană vertebrală ptr a uni jumătatea de N a județului ..rapid , spre sud. Chiar și la o bandă pe sens , viteza medie poate fi apropiată de maximul constructiv , ptr că geometria o permite , și ptr că nu există sate pe parcurs. Trebuie doar refăcut de la nivel fundație , exact cum a fost refăcut DN26 recent , și corectat traseul pe porțiunile menționate. Plus că , realizarea bucății de la vest de Vânători , Costi , ar permite realizarea unei conexiuni foarte rapide dinspre poligonul Smârdan , spre punctele de trecere dinspre N județului.
