Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport

vancouver

https://arenaconstruct.ro/guvernul-pregateste-simplificarea-procedurilor-de-mediu-si-de-avizare/

Intre altele se reduce termenul pentru "decizia de încadrare" la avizul de mediu: de la 90 de zile la 60 de zile.

vancouver

Noi fonduri europene disponibile si pentru Romania:

Nitu Maria / feb. 19

UE pune la dispoziție 28 de miliarde de euro pentru regiunile estice afectate de războiul din Ucraina

Comisia Europeană a promis împrumuturi de 28 de miliarde de euro pentru a ajuta regiunile estice ale Uniunii Europene, afectate de războiul din Ucraina. Printre aceste țări se află și România.

Planul include și măsuri pentru întărirea securității la granițe, prin Inițiativa European Drone Wall. documentul prevede sprijin pentru conectarea rețelelor electrice din statele baltice la sistemul energetic european, dar și programe pentru educație și locuri de muncă.

Cu toate acestea, repartizarea exactă a fondurilor între cele nouă state nu a fost încă stabilită. Reprezentanții UE urmează să discute detaliile cu guvernele naționale la un eveniment EastInvest programat la finalul lunii februarie.

La noi zona Moldovei sta prost la capitolul productie de energie electrica. Noi centrale termice si electrice, de ex. pe gaz, geotermale sau solare, ar crea si locuri de munca si ar echilibra sistemul - mai ales daca fiecare punct de productie ar fi dotat si cu posibilitati de stocare.
S-ar putea face un upgrade la drumurile judetene si nationale secundare din judetele de frontiera est si nord, pentru a putea deplasa rapid echipamentele de protectie (gen dom de protectie aeriana). Poate chiar ici colo o centura noua, acolo unde acum drumul trece prin sate nesfarsite. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata.
S-ar putea dezvolta mini-facilitati medicale in orasele mici de langa granita, policlinici cu sectie de nasteri, dializa si medicina de urgenta pentru tratarea ranilor fizice (chirurgie, ortopedie).

fulgernc

@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:

. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata

Am scris și pe skycraper în legătură cu cea mai bună variantă săre N județului. E vorba de DN24D , care se desprinde din DN26 la N de Vânători și continuă spre N județului. Până la Cuca nu e nici o localitate pe traseu. Cuca poate fi foarte ușor ocolită pe la est. E câmp , nu sunt văi , și practic scurtezi traseul cu vreo 2 km , până la intersecția spre Viile. La Viile și Tg Bujor sunt câteva șosele de legătură ce vin perpendicular dinspre vest , ce erau ptr "drumul blindatelor" . Dovadă e că , mult timp , au rezistat în forma inițială pe rampele de urcare , sectore din piatră cubică. O cerință ptr blindate.
Acest DN24D poate fi scurtat spre Galați și prin eliminarea unor curbe. Dacă se dorește poate fi continuat prin spatele satelor Vânători și Costi(partea spre vest) , până în centura Galați. Ar fi nevoie de construirea unui segment nou de vreo 4 km , și a unui pod peste CF în dreptul cimitirului evreiesc. Eu consider acest segment necesar , ptr a degreva puțin DN26 , și problemele cauzate de expansiunea acestor două sate.

Dpdv militar are și mai mult sens. DN24D "merge" doar pe "zona înaltă"(dealurile de pe partea de vest a luncii Prutului , și Chinejei. DN26 deși pe hartă pare mai direct , în realitate nu e . Distanțele sunt relativ egale. Cu avantajul că DN24D traversează județul pe "zona înaltă" relativ neîntrerupt.

Acest DN24D ar putea reprezenta o adevărată coloană vertebrală ptr a uni jumătatea de N a județului ..rapid , spre sud. Chiar și la o bandă pe sens , viteza medie poate fi apropiată de maximul constructiv , ptr că geometria o permite , și ptr că nu există sate pe parcurs. Trebuie doar refăcut de la nivel fundație , exact cum a fost refăcut DN26 recent , și corectat traseul pe porțiunile menționate. Plus că , realizarea bucății de la vest de Vânători , Costi , ar permite realizarea unei conexiuni foarte rapide dinspre poligonul Smârdan , spre punctele de trecere dinspre N județului.

vancouver

ARENA Constructiilor / mart. 10

Bugetul 2026: Ce investitii rutiere sunt incluse in proiectul de buget – ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura

Bugetul 2026: Ce investitii rutiere sunt incluse in proiectul de buget

CNAIR

Program de construcție autostrăzi/drumuri expres
Finalizarea obiectivelor aflate în prezent în execuție, respectiv:
– Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunile 2, 3, 4;
– Autostrada de Centură a Municipiului București, Sector Centura Nord;
– Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea;
– Autostrada Focșani – Bacău, Loturile 2 si 3; – Autostrada Bacău – Pașcani, Loturile 1, 2 si 3;
– Autostrada Lugoj – Deva;
– Autostrada Sibiu – Făgăraș, Tronson 1, 2, 3 si 4;
– Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț, Secțiunea I, Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, Secțiunea III, Leghin – Târgu Neamț;
– Pod peste Prut la Ungheni;
– Drum Expres Brăila – Galați;
– Drum Expres Arad – Oradea, Loturile 1, 2 și 3;
– Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar.

Finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor pentru proiectare şi execuție lucrări lansate și demararea lucrărilor pentru următoarele obiective:
– Autostrada Craiova – Filiași si Drum Expres Filiași – Târgu Jiu;
– Autostrada Pașcani -Suceava, loturile 1 și 2;
– Autostrada Suceava – Siret, loturile 1 si 2;
– Autostrada Timișoara – Moravița, Tronson 1 și 2;
– A4 Alternativa Techirghiol.

Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare Studiu de Fezabilitate/ Proiect Tehnic pentru următoarele obiective:
– Autostrada Brașov – Făgăraș;
– Autostrada Baia Mare – Suceava, Loturile 1, 2 și 3;
– Drum Expres Constanța-Tulcea; – Drum Expres Tișița – Albița;
– Drum Expres Brăila (Jijila) – Tulcea (Cataloi);
– Drum Expres Buzău-Brăila; – Drum de mare viteza București – Alexandria;
– Drum de mare viteza Filiași-Drobeta-Turnu Severin;
– Drum de mare viteza Drobeta-Turnu Severin – Domasnea;
– Drum de mare viteza Domasnea – Caransebeș;
– Drum de mare viteza Caransebeș – Lugoj; – Drum Expres București – Târgoviște;
– Drum expres Ploiești – Găești;
– Drum expres Baia Mare – Satu Mare;
– Drum expres Găneasa (DX 12) – Rm. Vâlcea – Tigveni (A1);
– Pod peste Dunăre, Giurgiu – Ruse II.

Programul de modernizare/ reabilitare drumuri naționale
Finalizarea obiectivelor aflate în execuție – ce însumează un număr de 321,57 km
– Lărgire la 4 benzi DN 7 Bâldana și Titu – 21,4 km;
– DN 71, Bâldana – Târgoviște – Sinaia;
– DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov, km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128+250, loturile 1 și 2 (103,25 km);
– DN 52, Alexandria – Turnu Măgurele (45,96 km);
– DN 73F km 0+000 – km 8+450 Moieciu de Jos -Cheia – Moieciu de Sus (8,45 km);
– Lărgire la 4 benzi DN1A și măsuri de siguranță rutieră pentru sectorul cuprins între Centura București și intersecția cu șoseaua Chitila-Mogoșoaia (1,28 km).

CNIR

Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț, “Secțiunea II: Miercurea Nirajului – Leghin, km 22 + 000 – km 181+195, județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț (116,2 km);
Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (88,77 km);
Autostrada Bacău – Brașov (162 km);
Autostrada Ploiești – Brașov (112,75 km);
Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț (51 km);
Drumul Expres Focșani – Brăila (73,5 km);
Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu (63,7 km);
Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, subsecțiunea 3C2 Chiribiș – Biharia (Km 30+550 – Km 59+100), inclusiv Nod rutier: A3 (km 39+940) – DN 1P (Spinuș) (28,55 km);
Drum de Mare Viteză București – Giurgiu (65 km);
Legătură rutieră între Autostrada de centura București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă (AIHC) (2,55 km);
Drum expres Brăila (Jijila) – Tulcea (Cataloi) (61 km)

si lista e mai lunga, vedeti in articol

oneLess

Interesant !
Centura Craiova Sud II , Rizzani de Eccher, nu apare în cincinalul ăsta. Ieri au zis că e 90% și dacă the stâlp e mutat și dacă schimbă grinzile gratis, după 3 ani de la terminarea contractului, poate că, cine știe ...
Au un singur LEA călare pe locul unei culee, din 2022, tot se mută stâlpul, mâine.
Pasaje au unul cu 3 minideschideri suprabetonat de 2 ani și altul, ăsta cu culeea, de 8 deschideri peste CF.
1+1 benzi e centura.
Ultimul are 6 deschideri cu grinzi urcate, jumate armate. Restul de grinzi sunt împrăștiate pe jos, de 3 ani.
Au expirat grinzile și trebuie schimbate. Toate.
Da !

Plățile la zi cică, dar dacă ăia nu fac aproape nimic de 4 ani, ce le-or fi plătit la zi ...

Mi-e milă de DNCB 14.7 Km, A1-DN5. Rizzani n-au bani nici de hârtie igienică dar au de pasaje cu 3 niveluri !

vancouver

VIDEO INTERVIU | Un elev a transformat bugetul statului într-o platformă ușor de înțeles pentru cetățeni: „Toată lumea plătește taxe, iar mulți vor să știe cum sunt folosite”

Dana Ciubotă / mai 30

Rareș Anghel, elevul care a transformat bugetul statului într-o platformă ușor de înțeles

Rareș Anghel, elev la liceul Tudor Vianu din București, în vârstă de 18 ani, a construit platforma „Bugetul României”.

https://bugetul-romaniei.com/

2026 - rezumat buget MT 2026.png

vancouver

Mădălina Podaru / iul. 16

Bugetul CNIR pentru 2026 a fost aprobat. Peste un miliard de lei pentru investiții

Guvernul a aprobat, joi, bugetul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) pentru anul 2026, document care prevede investiții de peste un miliard de lei destinate implementării proiectelor de autostrăzi și drumuri expres aflate în portofoliul companiei.

JohnDoe

Din 2022

nov. 9, 2022

USR a depus în Parlament legea responsabilităţii în energie, care interzice scoaterea din sistemul energetic a unei capacităţi de producţie pe huilă sau lignit înainte ca o altă sursă să-i ia locul

Deputaţii USR Cristina Prună şi Radu Miruţă au depus în Parlament, miercuri, legea responsabilităţii în energie, care interzice scoaterea din sistemul energetic românesc a unei capacităţi de producţie pe huilă sau lignit înainte să fie înlocuită cu o altă sursă, care să poată produce cel puţin...

Deputaţii USR Cristina Prună şi Radu Miruţă au depus în Parlament, miercuri, legea responsabilităţii în energie, care interzice scoaterea din sistemul energetic românesc a unei capacităţi de producţie pe huilă sau lignit înainte să fie înlocuită cu o altă sursă, care să poată produce cel puţin aceeaşi cantitate de energie electrică.

Potrivit unui comunicat de presă al USR, propunerea vine în contextul în care PSD şi PNL au votat, marţi, pentru închiderea carierelor de cărbune din România, ceea ce va duce la închiderea unor termocentrale importante care ard huilă şi lignit, chiar dacă România înregistrează un deficit important de producţie, într-o perioadă de criză energetică.

Sursa citată aminteşte că PSD şi PNL au respins toate amendamentele prin care USR a încercat să păstreze această producţie importantă de energie, invocând în sprijinul votului lor o falsă nevoie de a îndeplini un jalon din PNRR.

„România şi Europa se află în cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, iar actuala coaliţie PSD-PNL se joacă cu soarta românilor. Înainte de închiderea unor capacităţi energetice pe bază de huilă sau lignit, e nevoie să fie stabilită o condiţie esenţială: niciun MW retras din funcţiune până nu avem o capacitate nouă care să îi ia locul şi să producă cel puţin aceeaşi cantitate de energie. Investiţiile în sectorul energetic lipsesc cu desăvârşire din cauza incompetenţei actualului ministru şi a balamucului legislativ promovat de coaliţia de guvernare. Miliarde de euro din Fondul de Modernizare zac nefolosite. Nu au terminat nici până astăzi centrala de 430 MW de la Iernut, deşi am primit promisiuni la fiecare 6 luni. Cerem responsabilitate din partea politicienilor puterii şi să nu se joace cu securitatea energetică a României”, a declarat deputata USR Cristina Prună, vicepreşedintă a Comisiei pentru industrii şi servicii, conform sursei menţionate.

„Pentru că România a ajuns din exportator net de energie electric, importator net, pentru că doar în 3 ani România a închis 25% din capacităţile de producţie de energie electrică, dar şi pentru că utilizarea energiei pe bază de cărbune este una dintre puţinele soluţii raţionale în momentele de criză energetică, am depus astăzi proiectul de lege a responsabilităţii în energie. Acesta prevede un lucru simplu: nu pot fi retrase din Sistemul Energetic Naţional unităţi de producţie a energiei electrice pe bază de huilă sau lignit dacă nu au fost puse în funcţiune anterior noi capacităţi de producţie a energiei electrice din orice altă sursă, care să producă într-un an calendaristic echivalentul mediei energiei produse în ultimii 3 ani de sursa care este retrasă”, a declarat deputatul Radu Miruţă, mai indică sursa amintită.

USR face un apel către toate partidele parlamentare să susţină şi să adopte legea responsabilităţii în energie, deoarece industria energetică din România suferă din cauza schimbărilor legislative nocive din ultimul an şi a lipsei investiţiilor în acest sector strategic.

Azzl

@JohnDoe Ce rău ești!!!! :)))

JohnDoe

Sunt un mare admirator al lui Caragiale:
Farfuridi: Da, așa, dacă e trădare, adică dacă o cer interesele partidului, fie.
Brânzovenescu: Dar cel puțin s-o știm și noi!

Azzl

@JohnDoe said:

legea responsabilităţii în energie, care interzice scoaterea din sistemul energetic românesc a unei capacităţi de producţie pe huilă sau lignit înainte să fie înlocuită cu o altă sursă, care să poată produce cel puţin aceeaşi cantitate de energie electrică.

Ba frate da si astia au copiat cuvant cu cuvant :). Sau pate gandesc la fel?

Azrael

Statul român nu are bani să înceapă lucrările la „autostrăzile SAFE” – surse
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu reușește, din lipsa banilor, să emită ordinele de începere a lucrărilor pe contractele de autostrăzi și drumuri expres semnate cu finanțare prin programul SAFE, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse oficiale.
https://www.digi24.ro/digieconomic/financiar/rezervele-bnr-cresc-in-august-prima-transa-din-safe-de-25-miliarde-de-euro-printre-intrari-117215

acest articol este declarat drept "clickbait" pe formu monarhic...argumentul suprem e ca BNR ar fi incasat deja o parte din banii SAFE. si discutia se opreste aici, aici se termina lumina...pentru ca stiti povestea...constructorii nu lucreaza ca nu au capacitate de lucru si umbrarescu ii sopteste lu pistol ce sa spuna serbanescu la economedia, adica fix ce ce vrea monarhu sa auda

am intrebat si eu pe gemini :

cum poate statul prin bnr sa ia niste bani imprumut fara ca acest lucru sa se vada in deficit:

Rezumatul Evoluției Rezervelor BNR (August)

Rezervele Internaționale

Rezerve valutare: Au crescut la 64,865 miliarde de euro (+1,6 miliarde față de iulie).
Rezerve totale (inclusiv aur): Au ajuns la 77,627 miliarde de euro.
Rezerva de aur: S-a menținut la 103,6 tone (evaluată la 12,762 miliarde de euro datorită creșterii prețului aurului).

Fluxuri de Capital în luna August

Intrări (4,487 miliarde euro): Includ prima tranșă de prefinanțare din împrumutul european SAFE (aproximativ 2,5 miliarde euro), modificări ale rezervelor minime bancare și alimentări ale conturilor statului.
Ieșiri (2,852 miliarde euro): Includ plăți ale ratelor și dobânzilor pentru datoria publică în valută (1,468 miliarde euro).

Programul SAFE și Perspective

Alocare: România are aprobat un împrumut de 16,68 miliarde euro (al doilea din UE, după Polonia), destinat exclusiv investițiilor în industria de apărare aprobate de CSAT.
Obligații viitoare: Plățile scadente pentru datoria publică în valută în luna septembrie sunt estimate la 2,684 miliarde de euro.

Cum intră banii din SAFE la BNR fără a afecta deficitul bugetar

Banii virați de Comisia Europeană ajung în conturile Ministerului Finanțelor deschise la BNR, ceea ce crește automat rezervele valutare ale țării (partea de numerar/lichiditate). Acest transfer fizic de bani nu afectează însă deficitul bugetar din următoarele motive:

Este un împrumut, nu un venit: Conform textului, SAFE este un împrumut. În contabilitatea de stat, atragerea unui împrumut reprezintă o tranzacție de finanțare (o datorie asumată), nu un venit structural care să reducă deficitul.
Calculul deficitului pe bază de angajamente (metodologia ESA): În Uniunea Europeană, deficitul bugetar se calculează pe baza cheltuielilor și veniturilor angajate (atunci când se emite o factură sau se recunoaște o obligație de plată), nu pe baza fluxurilor de numerar (când intră sau ies efectiv banii din cont).
Impactul decalat: Banii stau în cont ca o "rezervă de trezorerie". Ei vor afecta deficitul bugetar doar în viitor, pe măsură ce statul român va începe să cheltuie efectiv acei bani pentru a plăti contractele din industria de apărare. În momentul efectuării acelor cheltuieli, ele vor fi înregistrate în execuția bugetară curentă.

iar mai apoi :
2. daca nu avem bani de salarii si pensii, cum mai putem trage din banii de la BNR fara sa depasim deficitul impus de UE:

Ai intuit perfect mecanismul. Există o diferență fundamentală în finanțele publice între a avea lichiditatea (banii fizici în cont) și a avea spațiul fiscal (permisiunea contabilă de a genera cheltuieli și deficit).

Logica ta este foarte corectă, iar situația seamănă mult cu provocările execuției bugetare de la marile proiecte de infrastructură sau din PNRR: banii pot fi prefinanțați și disponibili în cont, dar utilizarea lor efectivă se lovește de limitele macroeconomice.

Iată cum funcționează practic această constrângere:

Cheltuirea banilor generează deficit: În momentul în care statul ia banii din contul BNR și plătește efectiv o fabrică pentru un proiect de armament, acea plată se înregistrează ca o cheltuială a statului. Fiind finanțată din împrumut, ea mărește direct deficitul bugetar aferent acelui an.
Capcana cheltuielilor rigide: Dacă limita de deficit agreată cu Comisia Europeană (de exemplu, ținta asumată pentru a ieși din Procedura de Deficit Excesiv) este deja consumată aproape integral de cheltuielile rigide ale statului (pensii, salarii, funcționarea aparatului de stat, dobânzi), guvernul nu mai are „spațiu fiscal”.
Blocajul execuției: Dacă nu există acest spațiu fiscal, statul ar putea fi nevoit să amâne semnarea contractelor sau efectuarea plăților pentru industria de apărare tocmai pentru a nu arunca deficitul în aer. Banii din prima tranșă SAFE ar sta nefolosiți în contul de la BNR, iar tranșele viitoare probabil nu ar mai fi cerute/aprobate până nu se deblochează execuția primelor proiecte.
Banii nu pot fi redirecționați: Chiar dacă există presiuni masive pe bugetul de pensii și salarii, banii din programul SAFE sunt strict destinați (earmarked). Ei nu pot acoperi golurile din bugetul de stat curent.

Există totuși o nuanță importantă la nivel european:
Având în vedere contextul geopolitic actual, Comisia Europeană a devenit ceva mai flexibilă cu cheltuielile pentru apărare. În discuțiile privind regulile fiscale și Procedura de Deficit Excesiv, anumite investiții strategice (cum sunt cele din industria europeană de apărare) pot beneficia de un tratament preferențial. Asta înseamnă că UE ar putea accepta temporar un deficit mai mare dacă depășirea este cauzată strict de aceste cheltuieli militare, oferind astfel o gură de oxigen (un spațiu fiscal artificial) guvernului pentru a putea folosi banii din SAFE fără a fi sancționat pentru depășirea deficitului.

si lipsa spatiului fiscal,numai dobanzile la jaful facut anii trecuti ajung la limita de 3% spre care suntem obligati sa ne conformam!!

1. Cât plătește România pe dobânzi în 2026

În 2026, cheltuielile statului român strict pentru acoperirea dobânzilor aferente datoriei publice au atins un nivel record:

Indicator	Valoare estimată (2026)
Suma totală dobânzi	~60,8 miliarde lei (aprox. 12,2 miliarde euro)
Ponderea în PIB	~3,0% din PIB
Ritmul zilnic de plată	~166 milioane lei / zi (peste 33 milioane euro / zi)

Context: Suma s-a dublat față de 2023 (când era ~30 miliarde lei) și a crescut substanțial față de 2025 (~50,5 miliarde lei), din cauza acumulării constante de noi datorii și a randamentelor mari cerute de piețele financiare.

2. Cât înseamnă un deficit bugetar de 3% din PIB

Produsul Intern Brut (PIB) al României pentru 2026 este estimat la aproximativ 2.025 - 2.050 miliarde de lei (cca. 400 - 410 miliarde de euro).

Calculând 3% din PIB (ținta maximă stabilită prin Regulile Fiscale Europene / Tratatul de la Maastricht):

$$\text{Deficit 3%} = 3% \times 2.025 \text{ miliarde lei} \approx \mathbf{60,75 \text{ miliarde lei}} \quad (\approx \mathbf{12,15 \text{ miliarde euro}})$$

3. Paralela macroeconomică

Suprapunerea celor două calcule relevă impasul fiscal al bugetului de stat:

Dobânzile consumă tot deficitul permis: Suma plătită anual doar pe dobânzi (~60,8 miliarde lei) este aproape egală cu întreaga valoare a unui deficit bugetar de 3% din PIB (~60,75 miliarde lei).
Deficit primar zero: Pentru ca România să poată ajunge la un deficit total de 3%, bugetul primar (Venituri minus Cheltuieli, exclusiv dobânzile) ar trebui să fie perfect echilibrat (0%).
Zero spațiu pentru alte cheltuieli noi: Orice cheltuială suplimentară care nu este acoperită din venituri proprii împinge automat deficitul peste pragul de 3%, deoarece costul de finanțare al datoriei trecute ocupă deja întreaga plafonare admisă.

vancouver

Este un punct de vedere interesant, dar tras de par.

Putem vedea lucrurile si altfel (tot tras de par, dar in extrema cealalta)

dobanzile se platesc integral din incasarile la buget
deficitul poate fi max. 3%, deci ne putem imprumuta in fiecare an +3%

In realitatea dobanzile intra la cheltuieli si nu au nici o legatura directa cu deficitul sau cu cat ne imprumutam.

Total dobanzi pot fi si 5% din PIB, dar noi sa avem deficit max. 3%. Sau sa ne propunem in 2035 sa zicem, sa avem deficit zero, dar la dobanzi tot vom da 3%...

In concluzie legatura dintre dobanzi si deficit este artificiala. Nu are nici o legatura cu constructia bugetului si nu exista nici un blocaj.

Cel mai important de precizat pentru viitorul imediat: Romania a convenit o reducere a deficitului treptata, in 2026 sub 6%, in 2027 sub 5%. Adica concret pe 2027, chiar si in varianta teoriei "dobanzile se platesc din deficit", pe 2027 mai raman peste 2% din PIB (vreo 8 miliarde de euro) pentru alte imprumuturi.

Azrael

@vancouver said:
las pe gemeni sa zica:

Strict economic vorbind, userul nu are dreptate. Afirmația că „dobânzile nu au nicio legătură directă cu deficitul sau cu cât ne împrumutăm” este o eroare fundamentală de finanțe publice, chiar dacă pornește de la o premisă tehnică parțial corectă (faptul că dobânda este pur și simplu o linie de cheltuieli în buget).

Iată de ce raționamentul din comentariu este greșit:

1. Legătura matematică (Deficitul Primar vs. Deficitul Total)
În construcția oricărui buget de stat, ecuația de bază este:
Deficit Total = Deficit Primar + Cheltuielile cu dobânzile

Deficitul primar reprezintă diferența dintre veniturile statului și cheltuielile sale (salarii, pensii, bunuri, investiții), exceptând costul datoriei. Prin urmare, orice leu în plus plătit pe dobânzi mărește direct deficitul total, cu excepția cazului în care statul decide să taie alte cheltuieli pentru a compensa.

2. Scenariul teoretic propus (5% dobânzi, 3% deficit)
Userul susține că putem avea cheltuieli cu dobânzile de 5% din PIB și un deficit total de doar 3%. Matematic, acest lucru este posibil doar dacă statul realizează un excedent primar de +2%. Asta ar însemna ca România să colecteze din taxe cu 2% din PIB mai mult decât cheltuie pe absolut toate celelalte nevoi curente și de capital.
În realitate, România are un deficit primar cronic și substanțial. În lipsa unui excedent, dobânzile nu fac decât să adâncească deficitul total.

3. Impactul direct asupra împrumuturilor (Efectul de bulgăre)
Afirmația că dobânzile nu influențează cât ne împrumutăm ignoră mecanismul de rulare a datoriei. Un stat care merge pe deficit trebuie să atragă bani de pe piețele financiare pentru a acoperi două lucruri:

Diferența dintre venituri și cheltuielile curente/investiții.
Dobânzile la datoria deja existentă.

Când dobânzile cresc, necesarul brut de finanțare crește direct proporțional. Se ajunge la situația în care statul se împrumută pentru a plăti dobânzi la împrumuturile anterioare.

De ce contează pentru infrastructură și PNRR?
În contextul finanțării infrastructurii, dobânzile sunt cheltuieli „rigide” (obligatorii). Dacă bugetul trebuie să aloce procente tot mai mari din PIB pentru dobânzi, spațiul fiscal se comprimă. Asta înseamnă că rămân semnificativ mai puțini bani la bugetul de stat pentru cofinanțarea marilor proiecte (precum șantierele de autostrăzi de pe A1, A7 etc.) sau pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectele europene.

În concluzie, legătura dintre dobânzi, deficit și volumul împrumuturilor nu este deloc „artificială”, ci reprezintă cea mai strictă constrângere a execuției bugetare.

cat despre cei 8 miliarde euro..diferenta de la 3->5% deficit...tare mi-e teama ca foarte putini din banii astia chiar si in trecut s-au dus pe Autostrazi, in conditiile in care am avut cofinantari mari si chiar gratuitati PNRR. cu alte cuvinte ...pe ce a aruncat statul miliarde peste miliarde...nu au fost autostrazile. si diminuand acum acea suma...vor ramane bani mai multi pentru autostrazi, nu cred ca functioneaza asa.

vancouver

Inceteaza sa mai pui texte scrise de IA. IA da mereu dreptate userului pentru care lucreaza. Puneti propriul tau cap la contributie si scrie cu cuvintele tale!

Azrael

@vancouver capul meu e prost, am nevoie de cineva care are cunostinte mai aprofundate de economie intrebarea catre gemini a fost "are dreptate userul, dobanzile nu au nici o legatura directa cu deficitul sau cu cat ne imprumitam?"

vancouver

PS. hai ca mi-am sacrifiact 5 minute sa citesc ce a scris AI. Este un gunoi, ce a scris este egal cu zero. Zice ca matematic se poate. DECI SE POATE. Deci tot restul teoriei este egal cu zero.

Justificare de ce nu se poate: Romania are un deficit primar cronic. Pai da, acolo lucram, sa-l reducem. Scazand cheltuielile si crescand veniturile din taxe. Exact asta a facut Bolojan si toti care nu gandesc il injura pentru asta.

Asa cum deficitul a fost de 8% in 2024 si 6% in 2025 si probabil 5% in 2026, asa el trebuie sa scada. Nu exista alta cale decat crescand taxele si scazand cheltuielile.

In concluzie, ca sa-ti faca AI-ul pe plac, o invarte si o reinvarte de 15 ori, pana cand argumentatia e cum zice el. Pe scurt mai sus a zis asa: se poate, dar (din n motive ... 1+2+3) nu se poate.

vancouver

Si ca sa-ti dau si un exemplu concret: Italia este in situatia pe care AI-ul tau o da ca imposibila, de ani de zile. Aici situatia pe 2025:

ITALIA deficit bugetar: 3,1%
ITALIA dobanzi: 3,9%

Si mai sunt si alte multe tari in situatia asta. Portugalia este chiar caz extrem in UE: are excedent bugetar si plateste dobanzi de 2,1% din PIB. Adica strange la buget suficienti bani cat sa acopere toate cheltuielile, inclusiv sa acopere dobandzile, si ii mai si raman bani in plus (excedent) cu care treptat returneaza din imprumuturi (ce a facut si Ceausescu)

Azrael

@vancouver e perfect logic si ponderat ce spune AI-ul. trebuie sa vezi niste pasi in reducerea deficitului..2-3-4 ani consecutiv trebuie sa arati ca poti asta. statul poate mima 1-2 ani..sau se schimba puterea politica si vine pesedeaua si iar vedem 8% si junk. chestiile sunt mult prea complicate, nu e doar matematica pura, ci intervin milioane de lighioane ganditoare, iar mintea nu e un instrument care produce efecte matematice, norodul e condus de emotii si de ...burta.

cred ca suntem de acord ca banii pentru aceste autostrazi necesare tarii erau un nimic in jaful facut in finantele publice. cu banii arsi de ciolacu intr-un singur AN (30 miliarde euro) ne faceam toate autostrazile din tara. dar nu au fost decat o prioritate marginala. se va schimba asta peste noapte? se schimba 20 miliaone de lighioane care au emanat aceasta clasa politica?