. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata

Am scris și pe skycraper în legătură cu cea mai bună variantă săre N județului. E vorba de DN24D , care se desprinde din DN26 la N de Vânători și continuă spre N județului. Până la Cuca nu e nici o localitate pe traseu. Cuca poate fi foarte ușor ocolită pe la est. E câmp , nu sunt văi , și practic scurtezi traseul cu vreo 2 km , până la intersecția spre Viile. La Viile și Tg Bujor sunt câteva șosele de legătură ce vin perpendicular dinspre vest , ce erau ptr "drumul blindatelor" . Dovadă e că , mult timp , au rezistat în forma inițială pe rampele de urcare , sectore din piatră cubică. O cerință ptr blindate.
Acest DN24D poate fi scurtat spre Galați și prin eliminarea unor curbe. Dacă se dorește poate fi continuat prin spatele satelor Vânători și Costi(partea spre vest) , până în centura Galați. Ar fi nevoie de construirea unui segment nou de vreo 4 km , și a unui pod peste CF în dreptul cimitirului evreiesc. Eu consider acest segment necesar , ptr a degreva puțin DN26 , și problemele cauzate de expansiunea acestor două sate.

Dpdv militar are și mai mult sens. DN24D "merge" doar pe "zona înaltă"(dealurile de pe partea de vest a luncii Prutului , și Chinejei. DN26 deși pe hartă pare mai direct , în realitate nu e . Distanțele sunt relativ egale. Cu avantajul că DN24D traversează județul pe "zona înaltă" relativ neîntrerupt.

Acest DN24D ar putea reprezenta o adevărată coloană vertebrală ptr a uni jumătatea de N a județului ..rapid , spre sud. Chiar și la o bandă pe sens , viteza medie poate fi apropiată de maximul constructiv , ptr că geometria o permite , și ptr că nu există sate pe parcurs. Trebuie doar refăcut de la nivel fundație , exact cum a fost refăcut DN26 recent , și corectat traseul pe porțiunile menționate. Plus că , realizarea bucății de la vest de Vânători , Costi , ar permite realizarea unei conexiuni foarte rapide dinspre poligonul Smârdan , spre punctele de trecere dinspre N județului.

Nitu Maria  /  feb. 19

UE pune la dispoziție 28 de miliarde de euro pentru regiunile estice afectate de războiul din Ucraina

Comisia Europeană a promis împrumuturi de 28 de miliarde de euro pentru a ajuta regiunile estice ale Uniunii Europene, afectate de războiul din Ucraina. Printre aceste țări se află și România.

Planul include și măsuri pentru întărirea securității la granițe, prin Inițiativa European Drone Wall. documentul prevede sprijin pentru conectarea rețelelor electrice din statele baltice la sistemul energetic european, dar și programe pentru educație și locuri de muncă.

Cu toate acestea, repartizarea exactă a fondurilor între cele nouă state nu a fost încă stabilită. Reprezentanții UE urmează să discute detaliile cu guvernele naționale la un eveniment EastInvest programat la finalul lunii februarie.

• La noi zona Moldovei sta prost la capitolul productie de energie electrica. Noi centrale termice si electrice, de ex. pe gaz, geotermale sau solare, ar crea si locuri de munca si ar echilibra sistemul - mai ales daca fiecare punct de productie ar fi dotat si cu posibilitati de stocare.
• S-ar putea face un upgrade la drumurile judetene si nationale secundare din judetele de frontiera est si nord, pentru a putea deplasa rapid echipamentele de protectie (gen dom de protectie aeriana). Poate chiar ici colo o centura noua, acolo unde acum drumul trece prin sate nesfarsite. De ex. DN26 Galati - Oancea e jale si o relocare a DN-ului in afara satelor de pe parcurs ar fi minunata.
• S-ar putea dezvolta mini-facilitati medicale in orasele mici de langa granita, policlinici cu sectie de nasteri, dializa si medicina de urgenta pentru tratarea ranilor fizice (chirurgie, ortopedie).

ARENA Constructiilor  /  feb. 5

Guvernul pregateste simplificarea procedurilor de mediu si de avizare – ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura

Guvernul pregateste simplificarea procedurilor de mediu si de avizare

Intre altele se reduce termenul pentru "decizia de încadrare" la avizul de mediu: de la 90 de zile la 60 de zile.

Cuc intr-adevar a gresit ca a reziliat pur si simplu, adica beneficiarul a dat afara constructorul si punct. Ori el trebuia sa stea de vorba, sa negocieze.

Firmele de genul asta, colosi, au avocati foarte foarte bine platiti si stiu sa castige astfel de procese. Romania a invatat si a platit.

Insa nu e chiar asa ca am platit 48 de milioane de € pe nimic. Si daca statea de vorba cu Salini si tot trebuia sa le dea o despagubire, cum s-a facut si cu Bechtel. Plus ca ei finalizasera deja proiectarea pe zona cu tuneluri, dar nu vroiau sa o predea la CNAIR! Ca atare CNAIR nu a vrut sa le-o plateasca. Curtea de Arbitraj a zis insa ca trebuie platita. Contractul fiind intre timp reziliat, nu le-au dat proiectarea insa niciodata, asa ca UMB a reproiectat.

In final da, Cuc impreuna cu CNAIR la vremea aia au actionat din topor si s-a lasat cu bani dati pe ceva nematerializat. Dar eu tot cred ca a fost cea mai buna varianta. Altfel functionarul roman mai avea nevoie de 5 ani sa se screme sa rezilieze numai fix tunelurile si nu stiu daca azi se lucra la ele.

Un lucru e cert: ceva trebuia facut. Si anume cu mult inaintea lui Cuc.

Am gasit un articol

Ovidiu Cornea  /  Societate

Fără autostrăzi, dar cu banii dați. De ce a plătit România constructorilor de drumuri despăgubiri de sute de milioane de euro

Statul român a pierdut sute de milioane de euro, în ultimii ani, în procese de arbitraj deschise de constructorii de autostrăzi și drumuri naționale. Ezitările autorităților, exproprierile întârziate sau rezilierile abuzive sunt printre principalele cauze, spun reprezentanți ai constructorilor.

Cum trebuie sa interpretam cele spuse?

dec. 15, 2025  /  Companii

Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul - Economica.net

Electrocentrale București a lansat licitația pentru o nouă centrală electrică pe gaze în cogenerare la București Sud, proiect de peste 2,1 miliarde de lei. Vor urma și licitațiile pentru noile unități de la CET Grozăvești și Progresu.

Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul

Încheiere contract la cheie pentru „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficienta in CTE București Sud” este denumirea contractului scos la licitație de Electrocentrale București în Sistemul Electronic de Achiziții Publice

Valoarea contractului este de 2,13 miliarde de lei, finanțat parțial prin Fondul de Modernizare al Comisiei Europene. Contractul se întinde pe o perioadă de 81 de luni.

Companiile interesate pot depune oferte până la data de 5 februarie. În punctajul ofertelor, componenta de preț va avea o pondere de 50%, restul fiind componente tehnice, inclusiv eficiența și puterea electrică și termică maximă ce pot fi debitate.

“Obiectivul general al proiectului ”Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul CTE București Sud”, pe gaze, flexibile din punct de vedere al volumului de hidrogen ce va fi utilizat pe parcursul duratei de viață economică a investiției, ce va produce în cogenerare energia termică furnizată consumatorilor arondați sursei și energia electrică tranzacționată pe piețele de energie electrică din România”, arată Electrocentrale București.

Economica.net

Proiectul presupune o centrală cu o putere electrică instalată de 275 MWe și o capacitate termică instalată de 214 MWt (185 Gcal/h), cu un radament global brut al unității de cogenerare de 85,8%. Centrala va utiliza combustibilului gaze naturale, cu posibilitatea funcționării in amestec cu hidrogen in viitor, și va avea emisii specifice de CO2 de max. 235 g/kWhe. Centrala trebuie să poată asigura reglajul secundar și să poată participa la serviciile tehnologice de sistem.

“Modernizăm pentru viitor. Proiectul noii centrale de cogenerare de la CET Sud – acum scos la licitație – va aduce pe termen lung eficiență energetică mai mare, emisii reduse și stabilitate pentru sistemul de termoficare din București. Pas important în tranziția energetică a Capitalei”, a scris pe pagina sa de facebook directorul general adjunct al Elcen, Adrian Tudora.
Centrale noi pe gaze și la Progresu și Grozăvești

Pe lângă această investiție de la CET Sud, Elcen derulează proiecte noi de construcție de capacități noi pe gaze în și alte celelalte două centrale idin Capitală, Grozăveşti şi Progresu.

Proiectul de la Grozăvești vizează reabilitarea și modernizarea capacității existente pentru zona centrală și de nord-vest a Capitalei prin crearea unei noi unități de cogenerare de înaltă eficiență, cu o putere instalată de 32,5 MWe, și cu o capacitate termică de 41 MWt.

Proiectul de la Progresu implică o centrală nouă pe gaze cu o capacitate electrică de 74,2 MWe si una termică de 72,8 MWt.

Toate cele trei centrale beneficiază de bani europeni. Contractele de finanţare aferente celor trei proiecte au fost semnate cu Ministerul Energiei în anul 2024, valoarea totală a finanţării nerambursabile din Fondul pentru Modernizare ridicându-se la aproximativ 362 de milioane de euro. Pentru centralele de la Progresu și Grozăvești sunt în curs procedurile pentru lansarea licitației.

La momentul actual, puterea electrică instalată în cele patru centrale ale Elcen (CET București Sud, CET Vest, CET Progresu, CET Grozăvești) este de 1.286 MW, dar puterea disponibilă este de doar 601 MW, după cum arată compania, în condiţiile in care, in perioada de iarna, consumul de energie electrica in Bucureşti este de aproximativ 700 MW.

Singura solutie este comasarea sectoarelor cu primaria generala. Asa, in ansamblu, ar fi destui bani si s-ar mai face si niste economii ca nu ar mai exista consilii locale si primari de sector, cel mult niste manageri de sector. Sediile cam trebuie sa ramana cu personalul de acolo.

Si treptat reducerea subventiei la gigacalorie. Nu e destul ca face statul gratis conducte noi, mai da si bani sa aibe cetatenii caldura si apa calda ieftin. Care cetateni? Aia cu cele mai mari venituri din tara. Bravo! (si eu sunt bucurestean si va trebui sa platesc in plus daca se reduce subventia).

Revenind la ideea initiala, buba vine insa chiar si de pe vremea lui Videanu. Apoi Basescu, Oprescu etc, toti au luat imprumuturi si le-au rostogolit pe alea vechi.

Cat despre transportul in comun, aici trebuie sa contribuie si statul central daca vrem transport ieftin. Ar trebui 50% din subventia STB sa vina de la bugetul central, valabil in toate orasele. Si da, usor crescute si tarifele + controale mai severe. Si renuntat la gratuitati pentri pensionari, nu e ceva normal. Nu mai sunt asa de saraci, mai ales dupa diverse cresteri de pensii. Sa primeasca doar cei cu pensii mici, la cerere, abonamente gratuite, dar si acelea valabile numai in afara orelor de varf.

Robert Stan  /  dec. 20, 2025  /  News

Ciprian Ciucu: Cheltuielile PMB sunt de circa 8 mld. lei, iar bugetul actual este de 5 mld. lei - Economica.net

Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, este de părere că bugetul Capitalei este prost construit structural şi instituţional și poate fi corectat doar prin reforme şi punerea în practică a referendumului iniţiat de Nicuşor Dan.

Datoriile uriașe preluate de către noul primar Ciprian Ciucu. „Este o mică minune că Nicușor Dan a ținut primăria pe linia de plutire”

Adrian Ilie  /  dec. 20, 2025  /  Actualitate

Datoriile uriașe preluate de către noul primar Ciprian Ciucu. „Este o mică minune că Nicușor Dan a ținut primăria pe linia de plutire”

Primarul Ciprian Ciucu anunţă datorii de peste 2 miliarde de lei pe care Primăria Capitalei şi instituţiile ori societăţile din subordinea acesteia le au.

25. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Modernizare DN 2L Soveja-Lepşa km 60+145-km 76+277", precum şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului şi a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ- teritoriale care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional
26. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea riscurilor pentru domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale şi pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic
27. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Sibiu - Piteşti" -Secţiunea 4 Tigveni -Curtea de Argeş
28. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind recunoaşterea Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei ca fiind de utilitate publică
29. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii ,,Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi - Etapa I - Varianta Sud Obiect 4 - Varianta trafic uşor (sector km 0+000- km 8+185) şi penetraţie Cartier Dacia", judeţul Iaşi, precum şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 444/2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii "Variantă de ocolire a Municipiului Iaşi- Etapa I - Varianta Sud"
30. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2014 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii ''Autostrada Sebeş-Turda", precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 399/2014
31. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea pe anul 2025 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 799/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti", precum şi modificarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 799/2019
32. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilului proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, necesar pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Autostrada Sibiu - Făgăraş" , Tronson 2
33. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Modernizarea liniei de cale ferată Apahida - Suceava, Subsecţiunea 3: Pojorâta Suceava", lucrare de utilitate publică de interes naţional
34. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Autostrada Sibiu-Piteşti" - secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti, aflate pe raza localităţilor Bascov, Băieuleşti şi Merişani din judeţul Argeş, precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 539/2020

Personal Consider ca ordinea de zi este interesanta si de asta mi-am permis sa o pun si aici.

Alex ANDREI  /  dec. 16, 2025

Proiectele SAFE sunt încă în analiză: când va fi anunțată decizia pentru autostrăzile A7 și A8

Comisia Europeană se apropie de un moment-cheie în evaluarea proiectelor României pentru finanțare prin programul SAFE: o decizie privind eligibilitatea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8 este așteptată cel mai devreme în luna ianuarie 2026, rezultă dintr-un răspuns transmis APIX.ro de...

Am primit planuri naționale de la toate statele membre care participă la SAFE, inclusiv de la România, iar în prezent evaluăm aceste planuri. Termenul de la sfârșitul lunii noiembrie a fost termenul-limită pentru transmiterea planurilor naționale către Comisia Europeană. Comisia evaluează în acest moment proiectele depuse și suntem în grafic pentru a lansa Decizia de punere în aplicare a Consiliului în luna ianuarie”, se arată într-un răspuns al Serviciului de presă al Comisiei Europene, la solicitarea APIX.ro.

Mocanu Radu  /  nov. 13, 2025

România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit

România a primit aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de joi de la Bruxelles.

Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390.

Ovidiu Hațegan  /  nov. 8, 2025

ANALIZĂ Sute de milioane de euro din fonduri UE investite în drumuri

Sute de milioane de euro din fonduri nerambursabile, investite în ultimii zece ani în infrastructura rutieră din regiunea Nord-Est.

Perioada de programare 2014–2020

În perioada de programare 2014–2020, prin Programul Operațional Regional (POR), au fost realizate patru axe strategice rutiere majore: Iași – Suceava, Botoșani – Iași, Neamț – Bacău și Vaslui – Iași.
Valoarea totală a acestor proiecte a fost de 360,67 milioane de euro, din care 180 milioane euro au reprezentat asistență financiară nerambursabilă, contribuind la modernizarea a peste 500 de kilometri de drumuri doar în primul exercițiu financiar.
Prin Programul Regional Nord-Est 21-27, sunt în implementare cinci mari proiecte, cu rezultate așteptate foarte „ambițioase”, după cum le numesc reprezentanții ADR. Câteva dintre ele sunt extrem de relevante prin valoare, dar și prin utilitate.

Un proiect de conectivitate directă la Vama transnațională Rădăuți-Prut cu Republica Moldova, în valoare totală de 68 milioane de euro, unde beneficiar este Județul Botoșani;
Al doilea proiect este înființarea centurii ușoare de ocolire a Municipiului Iași, în valoare totală de 83,5 milioane euro.
Al treilea este Axa rutieră strategică Sud-Vest a județului Vaslui, în valoare totală de 91,5 milioane euro.
Aceste trei proiecte au o valoare totală de 243 milioane de euro, cu 152 milioane de euro asistență financiară nerambursabilă și 192 de kilometri modernizați.

Pe lângă aceste proiecte, în actualul exercițiu financiar se mai finanțează reabilitarea unor străzi (spre exemplu Pașcani are un proiect de aproape 10 milioane de euro pentru reabilitarea străzilor) și construirea a zeci de kilometri de pistă de bicicletă.

„În Regiunea Nord-Est, ne confruntăm cu trei mari provocări. Prima este infrastructura – despre care discutăm de mult timp. A doua ține de nivelul de dezvoltare economică, care este strâns legat de infrastructură, dar nu se reduce doar la aceasta. Iar a treia este capacitatea noastră de a lucra împreună și de a ști să folosim instrumentele pe care le avem la dispoziție. Iar banii europeni sunt, în fond, instrumente.

În urmă cu zece ani, ne-am pus o întrebare esențială: dacă nu finanțăm autostrăzi, ce putem face totuși pentru conectivitate? Răspunsul a fost clar: finanțăm drumuri județene.

sept. 25, 2025  /  Actualitate

Cum se împart banii după rectificare. Cifrele de pe masa Guvernului / Ministerele vor primi mai puțini bani decât au cerut - HotNews.ro

Liderii coaliței s-au reunit joi dimineață într-o nouă ședintă pentru a discuta despre forma finală a rectificării bugetare, pe care urmează să o pună în

Bani în plus vor primi Ministerul Muncii (2,5 miliarde lei), Transporturilor (2,1 miliarde), Sănătății (250 de milioane), Casa Națională de asigurări de Sănătate (3,5 miliarde). Aceste sume sunt rotunjite și nu reprezintă varianta finală a rectificării. Luni, liderii coaliției se întâlnesc din nou pentru o discuție finală pe rectificare.

„Se asigură tot ce înseamnă investiții pe proiectele de infrastructură și proiecte naționale. Plus lucrurile sociale – pensii, salarii, alocații etc. Suma totală care se da efectiv în plus este de 22.8 mld de lei, la o țintă de deficit de 8.4%”, spun surse din coaliție pentru HotNews.

Da, exista incompetenta mare mare la stat, o critic si eu mereu. Exista oameni care au ajuns politic sau cu pile si iau salarii mari. Cel mai enervanti sunt cei care au 4-5 surse de venit la stat, mai ales prin consiliile de administratie. Aici trebuie intrat clar si limitate veniturile.

Dar repet, DISCUTAM DE OAMENI. Se vor opune cu toata puterea, vor tipa. Fiecare e important in felul lui, fiecare va veni cu o poveste. Nu poti pedepsi oamenii, fara sa fie vinovati in sens penal.

Iar o reasezare a legilor pentru bugetari va dura 2-3 ani, dupa care inca 20-30 de ani pana pleaca cei actuali si ajung in functie oamenii dupa noile legi, cu venituri ca atare. Gen reforma pensiilor magistratilor.

DA, EXISTA. EXISTA cazuri individuale de venituri nesimtite la stat. Lumea stie de cateva dintre ele, ca se afla. Si de aici multi extrapoleaza. Isi imagineaza ca mii sau zeci de mii de oameni la stat au venituri nejustificate si o reforma va scuti bani la buget. E TOTAL FALS! Nu exista asa ceva. Este o asteptare absurda. NU SE POATE SALVA BUGETUL cu cateva mii de euro economisiti la 1000 sau 2000 de smecheri. Inseamna cateva milioane pe luna, cateva zeci de milioane de euro pe an. Deficitul este de 30 de MILIARDE!!!!

Intelegeti! 30 DE MILIARDE DE EURO!!!! Nu rezolvi problema cu 50 sau 100 de milioane economisite. Nu mai visati cai verzi pe pereti.

Prin cresterea pensiilor de anul trecut s-au data ca. 4-5 miliarde de euro pe an in plus pensionarilor. Aici nu se poate da inapoi. Salariile bugetarilor au crescut si ele in ultimii ani enorm, multe miliarde. NU EXISTA SOLUTIE, nu pot fi scazute pensiile, nu pot fi scazute salariile la stat la 1 milion de angajati. Se pot economisi poate cu mare greutate cu taieri de sporuri si cateva mii dati afara poate 1 miliard. Dar 29 de miliarde trebuie stransi din alta parte. Si nu exista varianta decat din impozite. Ca convine, ca nu convine, alta varianta nu exista.