@daniel22_22 a spus în A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta:
@mihai: Legat de restricționarea transportului rutier privat de Ceaușescu în urma vizitei în Coreea de Nord, lucrurile nu au stat chiar așa.
Restricționarea a venit ca parte a efortului de plată a datoriei externe de USD 11 miliarde făcută de Ceaușescu pentru marea industrializare din anii 70. În 1981 România intra în incapacitate de plată în urma eșecului de a rostogoli împrumuturi scadente. Creditorii din Vest au crescut brusc dobânzile cerute de la 2-4% la 16%. Ceaușescu rostogolește ce împrumuturi poate și raționalizează tot consumul intern pentru ca să exporte tot ce se poate exporta. România reduce importurile de petrol din lumea arabă (la care avea acces) pentru ca să nu consume valută, nu din cauza crizei petrolului care a lovit Occidentul. În martie 1989 se plătește ultimul împrumut din datoria externă (în final 21 miliarde de dolari, din care o parte s-a plătit cu 81 tone de aur din rezerva BNR) dar cu preț imens pentru popor. În plus, din cauza încetării de plăți din 1981, România nu mai are voie să se împrumute pe piețele externe timp de 15 ani (până în 1996), ceea ce adâncește criza economică de după Revoluție. România iese din comunism fără datorii, dar distrusă economic și social. În schimb Polonia iese cu 48 miliarde dolari datorie din care 33 miliarde către SUA și țări și Europa de Vest care o iartă de 50% din datorie și reeșalonează pe 20 de ani restul de 50% pentru ca să se poată împrumuta în continuare pentru creștere economică. Geniul Carpaților a fost, de fapt, un idiot.
Istoria e mult mai complicata de atat.
Creditarea occidentala a Romaniei a inceput in anii '70 din motive geopolitice, nu economice. Refuzul Romaniei lui Ceausescu de a participa alaturi de blocul CAER, condus de URSS, la invadarea Cehoslovaciei in 1968, a creat in occident iluzia ca Romania este bresa in frontul estic de care aveau nevoie. FMI-ul a devenit brusc interesat de creditarea Romaniei.
Comunistii condusi de Ceausescu au ales insa sa investeasca banii din respectivele credite complet aiurea. Pe deoparte au fost industriile energofage, supradimensionate si lipsite de materii prime, concentrate pe produse de nisa, pentru care Romania nu avea nicio experienta. Mamuti precum SIDEX, Petromidia, Arpechim, ALRO, IMGB nu aveau nicio ratiune de existenta economica.
Pe de alta parte Ceausescu a ales sa foloseasca o parte din creditarea externa la creditarea Orientului Mijlociu, concurand practic institutiile occidentale care creditau Romania.
Ceausescu a reusit in felul asta in anii '70 simultan sa bage Romania in groapa si sa-i si exaspereze pana in 1980 si pe rusi, si pe americanii.
Decizia occidentului de a restrange finantarea Romaniei prin cresterea dobanzilor n-a fost una economica, ci a fost una la fel de geopolitica pe cat a fost si acordarea ei. Ceausescu s-a dovedit a fi nu doar un prost lider economic, dar si un comunist convins, departe de bresa in blocul estic pe care o sperau americanii. Scopul cresterii dobanzilor a fost acela de a pune presiune pe Ceausescu, fie sa se dea la o parte, fie sa viabilizeze economia Romaniei. Dar mai ales, indiferent de situatie, sa inceteze creditarea Orientului Mijlociu cu banii imprumutati din occident.
Ceausescu n-a facut niciuna, nici alta, ci, la nervi si de ciuda ca nu putea face ce-l taie capul, a ales sa ingroape Romania cu totul, luand decizia sa lichideze datoria externa a tarii. Ceea ce in sine n-ar fi fost fatal Romaniei, daca nu era insa si obsesia lui de a construi Casa Poporului si Centrul Civic al Bucurestiului (~4 mld. USD). Orice lider care intelegea economie, ar fi pus in pauza aceste proiecte megalomanice, nu insa si Ceausescu. El a ales "sa stranga cureaua poporului". Adica sa-i flamanzeasca pe toti pentru nebunia lui.
Pe de alta parte Ceausescu era demult obsedat ca improtriva lui se va organiza o revolta populara, finantata de americani sau de rusi. Asa ca a facut tot ce a putut sa amane asta cat mai mult. Restrictionarea miscarii populatiei nu tinea de plata datoriei externe, ci de teama de revolta populara. Este adevarat ca rationalizarea benzinei a fost justificata de aparatul de propaganda prin plata datoriei externe, dar motivul era teama de revolta populara.
Si asta e cu atat mai clar cu cat te uiti la contextul celorlalte masuri in care s-a facut rationalizarea benzinei:
- restrictionarea achizitiei de autoturisme personale
- subdezvoltarea retelei de telefonie (3.5 milioane de linii telefonice la >22 mil. oameni)
- militarizarea evidentei populatiei (buletinul se schimba doar cu acordul Militiei care era militarizata)
- impiedicarea de facto a mutarilor intre localitati (mai ales in marile orase), prin conditionarea lor de transferuri in interes de serviciu.
- demolarea centrelor oraselor si reconstructia lor cu bulevarde largi, strajuite de blocuri inalte, chiar si in orasele mici (strategia franceza anti-revolta populara de secol XIX a lui Haussmann)
Dar ma rog, ne afundam in istorie. Bine ca s-a dus.
Revenind la harta IPTANA din 1969, sa ne intoarcem de unde am plecat: harta este reala si tine de o vreme cand Romania a vrut si a decis sa construiasca autostrazi in rand cu lumea, dar s-a razgandit pe parcurs.
Ionel Scrioșteanu: vizită pe șantierul 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶𝟰, 𝗔𝟭: 𝗧𝗶𝗴𝘃𝗲𝗻𝗶-𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀
