@Adrianb1 said:

De obicei pentru asemenea inginerii financiare se face puscarie. Activele intra la masa credala, etc.

Corect. Numai ca s-a intamplat deja: CFR Marfa => Carpatica.

Metrorex este exagerat de supradimensionat si ineficient. Subventia nu e insuficienta. E furata. Si e tripla fata decat ar fi cu adevarat necesar. Pana cand nu sparge cineva serparia din Metrorex, situatia nu se va schimba.

@daniel22_22 panta maxima sigura depinde de foarte multi factori care tin de tipul de sol: din ce e format, cat de comprimat este din punct de vedere geologic etc.

Fiecare tip de sol are un unghi natural de repaos sau de asezare. Adica unghiul maxim la care solul se aseaza natural fara sa alunece. Ori, daca te uiti stanga-dreapta, panta naturala (aka. unghiul de repaos) este foarte mare. Greu de caculat din filmare, dar este ceva de ordinul a 60° sau chiar mai mult. Deci solul suporta natural o panta abrupta.

De asta se fac sondaje geo inainte de lucrari, tocmai pentru a determina modul de comportare a solului pe timpul lucrarii si pe durata de viata a ei.

Ori daca te uiti in filmare, deasupra peretului, aproape de margine este un drum tehnologic, pe care circula basculante incarcate fara probleme. Deci sunt toate semnele ca vorbim de un sol foarte solid, care suporta astfel de pante

Apoi, dupa ce se termina constructia pilelor de la baza, oricum urmeaza ingroparea radierelor si, foarte probabil, refacerea pantei naturale a solului, pentru ca acela e unghiul natural. Poate chiar o torcretare sau o betonare ca la sferturile de con de la culeele pasajelor.

@oneLess cladirea exista acolo cel putin din 2011

Pare ca la vremea respectiva era terenul lor, care apoi le-a fost expropriat. Nu stiu ce anume e in cladire, dar probabil in acel corp de cladire lateral este ceva linie tehnologica pentru care costul exproprierii era prea mare. Pare deci ca hotararea de expropriere a fost doar pentru terenul neocupat.

Intr-adevar, e vorba de o platforma de lansare a grinzilor peste viaduct.

Inaltimea pilonilor nu e o problema in sine. 45m e o inaltime lejer accesibila pentru macarale, chair si cu incarcaturi mari.

Problema este in schimb ca valea adiacenta este prea ingusta si are si case sub viaduct. Asa ca nu exista loc pentru asamblarea grinzilor metalice la sol si nici pentru pozitionarea macaralelor la ridicare. Asa ca lansarea grinzilor e o optiune mult mai buna.

@fulgernc said:

În șantierele navale , se lucrează frecvent sub încărcături de mari dimensiuni . În alt fel , șantierele nu ar funcționa.

Nu stiu despre ce santiere navale e vorba. Dar in cele mari, inclusiv Mangalia atunci cand era sub managmentul Daewoo, sub nicio forma nu se lucreaza sub incarcaturi

Ceea ce se intampla este ca da, sunt oameni care intra sub incarcaturi pentru ancorari si amplasare. Dar:

1. Numarul de oameni care intra sub incarcatura este limitat la minimul absolut necesar (1-2)
2. Sunt exclusiv oameni specializati in ancorarea incarcaturilor, care stiu sa evalueze riscurile.
3. Oamenii respectivi sunt protejati de puncte de sprijin mai inalte decat ei, in asa fel incat si daca se rupe un cablu, incarcatura sa nu ii striveasca.
4. Solutiile cu "oameni sub incarcatura" sunt intotdeauna ultimile acceptate, numai si numai daca nu este posibil altfel.

Nici macar in santierele de blocuri, din UK cel putin, muncitorii din santier n-au voie sub incarcatura. Singurul tolerat este incarcatorul, care monitorizeaza fiecare ridicare.

Nimic din toate astea nu sufera comparatie cu a lasa niste civili cu masinile personale pe sub incarctura in carlig.

Unii au impresia că aceste lucruri se fac după ureche. Ptr că e România. Veșnicul complex. Nu e așa. Că se mai fac și încălcări ale normelor , greșeli și abateri?? Da. Oriunde se fac.

Da, clar se fac abateri si greseli, dar in occident astea au consecinte: amenzi, penalizari, retrageri de autorizatii. In Romania sunt normalitate.

@Azrael said:

@Adrianb1 said:

@WSrc1 Monteaza grinda peste intrarea in A7 sub trafic? Asa ceva nu am mai auzit.

sunt masinile lor...hai sa nu ne mai basicam aiurea-n tramvai. cred ca si macaragiul e la un moment dat cu cabina sub grinda.

@azrael din pacate filmarea arata doua incalcari grave de protectia muncii:

1. Transfer de incarcatura suspendata dintr-un carlig in altul. E o manevra de un risc colosal. Ei o fac ca si cand nu conteaza.

2. Deschidere de trafic pe sub incarcatura suspendata. In mod normal intr-un santier nici macar muncitorii din santier nu au voie sa se afle in nicun moment sub incarcatura suspendata. Cu atat mai putin niste masini "civile". Un gest de o grava iresponsabilitate.

Niciuna din aceste realitati nu e sanctionata in Romania.

Iar trista realitatee este ca dupa PORR, UMB sunt compania cu cel mai inalt grad de siguranta a muncii dintre firmele care construiesc autostrazi in Romania. Numai ca din pacate, acest "standard inalt" de protectie a muncii din Romania ar fi pe loc amendat in occident.

Numai simplul fapt ca muncitorii lucreaza la inaltime neasigurati este de mare risc. Cei de la UMB macar au echipament de protectie pe ei si remarc recent ca in general poarta castile de protectie. Dar in rest, cam atat.

@JohnDoe said:
Daca se poate, right click si apoi vizionare direct in YT, sa-i sustinem pe dronisti.

Click direct pe Logo-ul Youtube (dreapta jos) deschide video-ul direct in Youtube.

@pablo traficul nu doar ca se va dubla, ci va creste de intre 5-10 ori in urmatorii 10 ani.

A2 are astazi un trafic de aproape 10 ori mai mare decat la finalizarea din 2012. Niste cote de trafic pe care DN3 si DN2A nici nu le puteau suporta.

A3 Bucuresti - Ploiesti are azi trafic de peste 10 ori mai mare decat la inaugurarea din 2012.

Si sa nu pierdem din vedere efectul de retea. Pana in 2020 Romania avea niste tronsoane disparate de retea, cu cele mai lungi sectiuni de doar ~200km de autostrada continua. In momentul insa in care tronsoanele disparate se unesc in retea, amplificarea traficului se face in cascada.

Traficul pe A1 Sebes - Nadlac va creste abrupt dupa finalizarea sectiunii Margina - Holdea, singurul punct din traseu care inca ii face pe multi sa evite A1.

A3 Cluj - Oradea va cunoaste o crestere abrupta de trafic dupa ce anul acesta se vor deschide Nadaselu - Poarta Salajului si (Nusfalau -) Suplacu de Barcau - Biharia ( - Bors)

Pe sud deja DX12 are trafic mai mare decat avea DN65 inainte de inaugurarea DX12, desi abia a trecut un an de la finalizarea DX12. Ceea ce a dus in cascada la sufocarea A1. Bucuresti - Pitesti, care si asa era deja la limita.

Un alt moment de cresterea abrupta de trafic in retea va fi finalizarea in 2028 a A1 (Pitesti - Curtea de Arges -) Tigveni - Cornetu, chiar si fara cei 31km de A1 intre Cornetu si Boita. Pentru ca in acel moment Coridorul IV (cum se numea el candva) devine viabil pentru industrie si logistica. Se va umple de astfel de centre in tot lungul Coridorului IV (Nadlac - Bucuresti - Constanta), cu efect in cascada pentru industria orizontala, adica pentru traficul din intreaga tara.

Nimic din toate astea nu e o surpriza. Toate sunt fenomene arhicunoscute si arhistudiate. De asta sunt si foarte predictibile. Mai putin pentru oficialii din MT si CNAIR, care sunt mereu surprinsi de consecintele deciziilor lor.