@oarecare said:

Plus că înălțimea pare a fi de 4m între linia de cale ferată și catenara.

Perfect the acord cu tine ca DJ252E e substandard pentru trafic greu, mai ales daca pe el se descarca si se incarca 270km de autostrada pana la/de la Bucuresti.

Dar in privinta inaltimii catenarei, standardul CFR la trecerile la nivel peste calea ferata electrificata este 5.75m inaltime a firului de contact fata de sina. Ceea ce e cel mai probabil cazul si la trecerea DJ252E peste M500.

In general, inaltimea standard a catenarei peste linie la CFR este de 5.5m, cu variatii intre 5 si 6.5m, in functie de diverse contexte de cale si infrastructura (ex. poduri vechi cu gabarit de trecere mic)

@viscol said:

Oare de ce nu s-a proiectat nodul Racaciuni cu descarcare direct in E85, la sud de sat? Din harta satelitara pare ca ar fi avut loc.

In principiu din cauza raportului cost / beneficiu defavorabil.

Un nod de mai mare capacitate ar fi avut un cost semnificativ mai mare, pentru ca ar fi presupus inclusiv un nou pasaj peste M500 si drumul de legatura corespunzator.

Numai ca, in varianta finala, cu A7 deschis complet, trunchiul principal de trafic este pe A7. In zona Racaciuni nu va fi vreo incarcare/descarcare masiva de trafic, decat daca undeva in viitor se va construi vreo platforma industriala in zona. Ceea ce nu e cazul acum. Caz in care inclusiv intersectia DN2/DJ252E e suficienta pentru traficul previzibil.

Cu alte cuvinte, un nou pasaj si un nou drum de legatura ar fi fost cu adevarat utile numai daca se stia de la bun inceput ca va fi o diferenta semnicativa intre datele de inaugurarea ale celor doua tronsoane de A7 adiacente nodului Racaciuni. Ceea ce n-a fost cazul, pentru ca amandoua erau initial prevazute sa fie inaugurate anul trecut.

Chiar si la momentul actual, avem cel mult 3 luni diferenta intre finalizarea celor doua tronsoane A7, deci ar fi fost efectiv risipa constructia unui nod mare capacitate pentru practic 3 luni de utilizare serioasa.

@vladb da, lipseste un rand de pile, care cel mai probabil presupun o deviere a DN1F. Motiv pentru care constructia lor e planificata mai tarziu.

Te poti lamuri uitandu-te la randul de pile deja existente imediat la sud de DN1F, spre culeea dinspre Cluj. Reazemele pentru grinzi sunt simetrice in ambele parti. La pilele unde ai tranzitii de la grinzi de beton la tablier metalic, reazemele difera de o parte si de alta a pilei, pentru ca structura tablierului difera. Ceea ce nu e cazul la viaductul de la Topa Mica.