O filmare de la bord a A3 intre Poarta Salajului si Zimbor

Fain indicatorul asta din giratoriul de la Poarta Salajaului care ne spune ca de la Poarta Salajului la Bucuresti sunt doar 325km, si implicit ca de la Cluj la Bucuresti sunt doar 260km. Probabil ca A3 are pe undeva pe la jumate o poarta de teleportare. :-?

Evident ca semnul este gresit si ca indicatia corecta este 525km pana la Bucuresti. Nici macar daca ar fi finalizata A3, cu tot cu segmentul Targu Mures - Brasov - Ploiesti, semnul n-ar fi corect.

Intrebarea este: chiar n-a zgariat pe nimeni pe ochi acest semn? Nici la montaj, nici la receptie?! Chiar nu stie nimeni din cap distantele aproximative intre diversele puncte din Romania?!

^^ CCECC pare ca au luat putina viteza. Rampa 2 de la pasajul DN3 avanseaza mai rapid decat prima in aceeasi faza.

Incep inaugurarile pe A3 Chiribis - Biharia: s-a deschis pasajul DN19E peste A3

@Azzl CNAIR publica de ceva vreme video-urile alea facute cu AI despre constructia tronsoanelor de autostrada de pana acum. Am vazut pana acum "constructia Podului Buzau" si "Nodul Adjud", ambele video-uri pline de enormitati AI, precum macarale turn si faze de constructie care n-au nicio logica si care n-au existat in teren.

Asa ca ce sa ne miram de niste randari AI cu intrari in benzinarie pe contrasens?

Nu inteleg deloc solutia aleasa la descarcarea A0 in DN1A pentru breteaua de legatura dintre cele doua giratorii.

Privind imaginea de mai jos, Centura Buftea si giratoriu de racord cu ea sunt in stanga stalpului LEA. Iar terenul dintre giratorii prin stanga stalpului este liber de constructii.

De asta mi-e imposibil sa pricep de ce breteaua ocoleste stalpul prin dreapta, printr-o casa si-un atelier, numai pentru ca apoi sa vireze din nou stanga spre locul unde va fi giratoriul.

@mike_us acelasi tip de pasaje sunt si pe A0 Nord Lot 1.

Strict din ce vad, e o evolutie pe tehnologia de constructie de rampe cu "biscuiti", care are cateva avantaje vizibile:

• mult mai putin beton (fara pile, doar culee, mai putine grinzi, placa la jumatate, mai putine antretoaze) => cost semnificativ mai mic
• constructie mult mai rapida a rampelor pentru ca nu mai trebuie formate straturile de sol autoportante de langa culee (pamantul e tinut de "biscuiti")
• dispar sferturile de con, greu de cofrat si de turnat in panta

In ansamblu vad o tehnologie de constructie mult mai ieftina si mai rapida.

Personal imi plac mai mult pasajele traditionale, cu sau fara pila centrala, dar cu sferturi de con. Nu sunt incantat de aspectul "biscuitilor". Dar avantajele tehnologiei sunt incontestabile.

De ce numai aici? Foarte probabil din diferenta de timp intre cand au fost proiectate loturile. Intre timp pare ca s-a dus vestea intre proiectanti si constructori despre acest model nou de pasaje, pe care probabil o sa le vedem pe mai toate loturile noi de autostrada.

@SkyPilot sunt foarte putine sisteme BRT (Bus Rapid Transit) in lume, si dintre ele extrem de putine de succes. Eu cel putin stiu de unul singur care e laudat pentru eficienta, respectiv cel din Brisbane, Australia.

In ansamblu sistemele BRT au dezvantaje mari fata de tramvaie:

• capacitate LRT (Light Rail Transit aka tramvai) 10k pasageri / ora / sens fata de capacitate BRT de doar 2k pasageri / ora / sens
• uzura cale de rulare mult mai mare la BRT fata de LRT
• durata de viata a vehiculelor mult mai mare la LRT
• eficienta energetica mult mai mare la LRT datorita frecarii mult mai mici dintre vehicul si calea de rulare

Practic, cand le pui pe toate cap la cap, costul per pasager-km e cam de 4-5 ori mai mare la BRT fata de LRT.

Deci nu, nu e deloc o idee buna sa inlocuiesti tramvaiele cu BRT. Practic, acolo unde exista, sistemele BRT vin din decizii luate in anii '50-'60, cand occidentul se inchina la vehiculele rutiere si le vedea drept viitorul exclusiv al transportului de persoane.

Intre timp, de circa 40 de ani incoace, in lume se construiesc masiv retele de tramvaie noi, multe in orase care anterior abandonasera tramvaiele in aceiasi ani '50-'60.

In schimb nu am cunostinta de niciun oras care sa fii construit sisteme BRT de la zero in ultimii 40 de ani. Doar amenajari de benzi de autobuz, eventual segregate si cu viteza sporita, in orase care nu au tramvaie sau care nu au bugete de investit in retele de tramvai.

Problema retelelor de tramvai in Romania este una care se regaseste si in America de Nord: semaforizarea si organizarea traficului din orase este dictata de masini, nu de transportul public. De asta de multe ori retelele de tramvaie pot parea ineficiente. Si chiar este ineficient atunci cand un tramvai cu 150 de oameni sta la semafor pentru cinci masini cu cinci soferi care vireaza stanga peste linia de tramvai.

In schimb in orasele unde organizarea traficului este facuta dupa transportul public (ex: Zürich, Geneva, Amsterdam, Strasbourg, Karlsruhe, Viena etc.) si unde semafoarele se recalibreaza automat pentru a asigura unda verde pentru tramvaie, niciun mijloc de transport de suprafata nu e mai eficient decat tramvaiul.

Poate invata si Romania ceva din asta.

@julian_nica inclin sa cred ca @azzl a ironizat coincidenta, nu pe tine. Absolut intamplator, in timp ce tu ai intrebat despre spatiile de servicii, Cristian Pistol a anuntat semnarea contractului pentru doua dintre ele.