A7 Ploiești - Bacău - Suceava
-
Mai ramane segmenul metalic de la podul peste CF si podul de la DN2 .
-
Nu e departe momentul în care vom avea București – Adjud integral pe autostradă.
Nu aș fi crezut acum 4-5 ani că o să se întâmple. -
@mihai a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Lucrarile avanseaza bine la calea 1 a podului de la Km 38 de pe A7 Mizil - Spataru, cu sanse de finalizare a primei cai la inceputul saptamanii viitoare. Ulterior echipele se vor trece la lucrarile de remediere de pe calea 2.
Ramane in continuare plauzibila o deschidere a traficului pe tronson in perioada 15-20 septembrie.
De precizat ca lucrarile la interior sunt executate pe o cale si cand termina trec la calea 2. Pe exterior lucrarile sunt executate peste tot, accesul fiind mult mai facil cu nacela. Pe exterior mai sunt acele 5 eclise la care se asteapta solutie individualizata de la proiectant, de care vorbeam si sapt. trecuta.
-
@PaulS a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Mai ramane segmenul metalic de la podul peste CF si podul de la DN2 .
dar stie cineva detalii despre podul DN2 peste A7 la Spătaru? sau are filmări?
din ce am vazut în ultima perioada filmările au fost focusate mai mult pe pasajul peste CF și eram curios cum avansează la Spătaru…dacă putem spera la o deschidere completă la acel nod mai devreme
să nu se înțeleagă ca nu m-aș mulțumi și cu acel nod temporar :))))…doamne ajută ca îl aștept ca pe pâinea caldă, însă eram curios
-
@mrs7 Cu siguranta nu o sa se mai repede de luna octombrie acel nod.
O filmare de acum aproximativ 2 saptamani:
-
Norol au inceput sa puna predale la nod Spataru, adica pod DN2 peste A7.
Inca nu sunt gata exproprierile suplimentare pentru toate bretelele nodului! -
Cand am trecut eu luni seara se asfalta podul intre Buzau si Spataru de asemenea (DN2B). Probabil ca o sa fie gata saptamana viitoare? (podul ma refer)
-
Am citit acum pe pagina de facebook @DEx-Focșani-Cta hai sa zicem asa "indoielile" oamenilor legate de corectitudinea joantelor care se fac acum la km38. Pana la urma cine nu e in domeniu nu poate decat sa intrebe si in lipsa unui raspuns sa-si dea cu parerea "vizual".
O sa luam o poza si o sa va explic, cu precizarea ca eu sunt inginer constructor si ca am studiat constructii metalice si imbinarile prin sudura / suruburi.
Ideea imbinarilor de orice fel este sa se creeze o continuitate a structurii compuse din mai multe elemente. Structurile sunt prea mari ca sa poata fi aduse dintr-o bucata din uzina, de ex. podul de fata are peste 100m lungime si aprox. 25m latime - imposibil de transportat intr-o bucata.
Ce este CEL MAI IMPORTANT DE INTELES de catre cei care nu sunt din domeniu: scopul imbinarii este de a crea continuitate, ca si cand acea intrerupere nu ar exista. Pentru a fi siguri de asta, IMBINAREA TREBUIE SA FIE MAI REZISTENTA DECAT ELEMENTELE IMBINATE!
Ca sa fim siguri ca se intampla asta, de regula se foloseste acelasi material de 2 ori. 2x. Ai de imbinat o tabla de 10mm? Atunci pui 2 table de 10 mm, una pe o parte, una pe partea cealalta. Si strangi zona de imbinare ca intr-o menghina. Dar cum asiguri legatura intre cele 2 table suplimentare si cea de baza? Ai 2 variante principale:
- prin sudura
- prin suruburi
Asadar in ambele cazuri JOANTA este compusa din 2 piese de aceeasi grosime si aceeasi latime ca si piesele de baza.
Ca sa asiguri ca nu cedeaza suruburile, resp. sudura se face o dimensionare. Fiecare surub are o rezistenta data de normative, fiecare cordon de sudura o rezistenta per cm lungime si functie de grosimea sudurii, care desigur nu poate depasi grosimea pieselor sudate. Din calcule ies cate surburi sunt necesare si la ce diametru (se alege cel mai mic diametru la care inca incap suruburile), resp. caracteristicile cordoanelor (eventual la sudura poate fi necesara cresterea grosimii pieselor joantei, ca sa rezulte o sudura mai groasa).
Si acum poza va rog:
- Am aratat unde avem predala din beton (scris negru) si unde avem grinda metalica (rosu). Partea cu predala NU NE INTERESEAZA, nu face parte din structura de rezistenta propriu-zisa capabila sa duca incarcarile longitudinal spre picioarele podului (predalele doar duc incarcarile spre grinda metalica). Ce ne intereseaza pe noi este grinda metalica.
- In poza vedem 2 grinzi metalice, notate pe galben cu P1 si P2. Si cu linie galbena este locul in care se termina, unde cele doua piese P1 si P2 venite pe trailere separate au trebuit imbinate pe santier.
- Grinzile metalice sunt compuse din 3 elemente sudate intre ele in uzina, A, B si C. A=tampa inferioara, B=inima (si mai este una simetric, care nu se vede in poza), C=talpa superioara.
- Initial s-a mers pe o sudura cap la cap a celor 2 piese metalice, o solutie moderne si noua, cu consum redus de material (nu necesita joante), prin care legatura se realizeaza pur si simplu din acelasi material cu restul grinzii. Se umple golul intre grinzi prin sudura cu acelasi material. Dar P1 si P2 trebuie sa aibe fix aceeasi grosime si sa se potriveasca perfect, nu atunci cand potrivesti perfect o inima, cea de partea cealalta sta la 5cm cascata. Adica din uzina piesele P1 si P2 trebuie sa vina cu o toleranta admisa in metal de max. +/-2mm ! (e ceva). Din pacate nu s-au incadrat asa ca au improvizat la fata locului si de aia nu au iesit sudurile conforme.
- AICI rog pe @DEx-Focșani-Cta sa fie atent si sa explice poate la randul lui pe facebook pe canal. Joanta 3 pe care o realizeaza acum FACE PARTE DINTR-UN ANSAMBLU DE JOANTE! Nu e ceva pus in mijlocul nimicului. Au facut deja in aprilie-mai joantele cu suruburi 1 si 2, care asigura continuitatea P1 cu P2 la nivel de talpa inferioara si inimi. Dar nu au putut face cu suruburi la talpa superioara. Si acum vine aceasta COMPLETARE. Astfel incat si talpa superioara sa fie continua!
Asta este ce au spus expertul italian si superviserul dupa finalizarea eclisarii cu suruburi: "bine - bine, si talpa superioara ?" Si "da, la inceput o sa tina, dar daca fix de acolo o sa plece in timp o fisura sau o cedare ?"
Sigur, calculele spun ca mergea si fara joanta 3. Pentru ca, asa cum am subliniat, joantele 1 si 2 ofera o rezistenta superioara pieselor de baza, care acopera si flinticul de talpa superioara. Nu uitati ca pe interior exista inca o placuta la fiecare joanta. Dar pentru siguranta 110% au cazut toti de acord sa se execute si flinticul ramas, talpa superioara - joanta care acum pare rahitica comparata cu tot podul, dar daca intelegem ca este doar o COMPLETARE, atunci vedem lucrurile altfel.
-
AUTOSTRADA A7 Focșani - Bacău LOT 1 Focsani - Domnești Târg Stadiu Lucrări 03.09.2025
Raducu P Drum
AUTOSTRADA A7 PLOIEȘTI - BUZĂU LOT 3 | Comparație STADIU 18.07-21.08 2025 | ASFALTĂRI