Pot spune doar atât: verificările de calitate nu sunt opționale, nici la UMB, nici la alți constructori. Ele sunt obligatorii prin legislație – și se fac înainte, în timpul, dar mai ales înaintea recepției la terminarea lucrărilor.

UMB a avut într-adevăr câteva probleme punctuale la asfaltare (ca orice constructor mare, fie el din România sau Vest), dar diferența este că și le-au asumat și le-au remediat rapid, exact cum prevede contractul. Asta văd și aici: lucrează la remedieri, ceea ce este normal și în interesul proiectului.

Faptul că unii „filozofează” tendențios despre camioane goale, recepții contestate sau teorii bizare nu înlocuiește realitatea:

1. UMB a ridicat standardul de calitate în infrastructura rutieră din România.
2. Remedierile fac parte din proces. Constructorul este obligat să le facă înainte de recepție.
3. Tocmai asta se întâmplă acum: se lucrează în timp util, pentru ca recepția să fie conformă.

Pe scurt: mai puțină conspirație, mai multă informație tehnică.

@vancouver Mulțumesc pentru explicațiile foarte detaliate despre principiul îmbinărilor. Exact aici apare și problema semnalată oficial de CNAIR la podul de la km 38+309:

1. Expertiza tehnică – CNAIR confirmă că s-a făcut o expertiză și s-au verificat toate documentațiile și execuția. Practic, nu e doar o suspiciune vizuală, ci s-au făcut analize și teste.

2. Remedieri în desfășurare – mai sunt de finalizat doar lucrările de remediere la îmbinările de la talpa superioară a tablierului metalic. Deschiderea traficului depinde de finalizarea acestora și de testele statice.

3. Întârzieri și penalități – CNAIR recunoaște că întârzierile sunt responsabilitatea antreprenorului și spune clar că se aplică penalități conform contractului.

4. Probleme similare – CNAIR admite că situația a pornit de la îmbinările prin sudură și că, teoretic, dacă sunt respectate cerințele tehnice, nu ar trebui să apară probleme. Dar, în practică, pot apărea neconformități și atunci se aplică remedieri.

5. Lecții pentru viitor – instituția spune că aceste teste (sudurile) dau rezultate abia la finalul execuției și nu sunt întotdeauna relevante pentru fiecare punct, ceea ce complică prevenția.

Practic, mesajul CNAIR este că s-au constatat probleme reale la suduri, s-au luat măsuri de remediere, dar deschiderea lotului 2 rămâne condiționată de finalizarea lucrărilor și de confirmarea prin încercările statice. Estimarea rămâne „septembrie 2025”, dar cu semnul întrebării.

De la Leliana Tour:

Spre Râmnicu Vâlcea pe Autostrada A1 Pitești-Curtea de Argeș cu legătură DN 73 C !

A venit și anunțul de la CNAIR în urmă cu puțin timp

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere

Se circulă în regim de autostradă, fără restricții, pe cei 21 de km ai Lotului 1 Dumbrava – Mizil, parte din A7! Astăzi, începând cu orele 16:00, s-au ridicat restricțiile instituite între km. 9+808...

Informații din șantier:

Redactia  /  iul. 15

Informații de pe șantier: „Noi în două zile suntem gata!” – Buzoienii.ro

Reporterul buzoienii.ro a fost azi (marți) pe șantierul Nurol al A7 dintre Buzău și Stâlpu. Primii angajați Nurol întâlniți (români,

Primii angajați Nurol întâlniți (români, nu turci) au confirmat deschiderea de vineri: „Noi știam că azi trebuia să se facă deschiderea, dar s-a amânat pentru vineri”. În preajma nodului dintre A7 și E85, un camion descărca în vecinătatea celor două drumuri fotografiate mai sus asfalt răzuit, iar un autogreder îl nivela.

Deschidere în curând la podul peste râul Buzău. E gata, circulă începând de acum:

Circulație dedchisă pe Podul peste râul Buzău (1,36 km) și în Nodul rutier Buzău Est, cu conexiuni la DN2B prin sensuri giratorii.

Proiectul face parte di Autostrada Moldovei (A7) și este esențial pentru conectivitatea rutieră dimtre Moldova celelalte regiuni din sudul vestul României.

Lucrările la pod au fost executate de Asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade, cu o valoare de peste 689 milioane lei (fără TVA).
Nodul rutier Buzău Est a fost construit de Asocierea Nurol – Makyol.

Video

Măcar să deschidă în curând, există deja cale de legătură cu DJ203C (nodul de la Stâlpu). Se vede clar că parapetul a fost mutat și se pregătește accesul. Restul lotului se va deschide peste o lună, deci ar fi logic să se dea drumul traficului măcar pe această porțiune.

După ce turcii de la Nurol vor finaliza și deschide lotul 3, se va putea circula complet de la București până la Focșani, o legătură esențială pentru sud-estul țării.

@mihai a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

Paleta de solutii e foarte larga:

1. Deschiderea traficului cu receptie a podului, ca si cand lucrarea e finalizata corect. Desi posibila, solutia e improbabila.
2. Deschiderea traficului fara receptia podului, cu monitorizare pe cheltuiala constructorului. Riscul e minim, pentru ca testele podului au fost trecute cu succes. Problema e doar cum se va comporta podul sub trafic
3. Aplicarea de solutii suplimentare de consolidare, care insa ar intarzia deschiderea traficului pentru alte cateva saptamani.
4. Deschiderea traficului fara receptie, cu circulatie alternativa pe cate un fir al podului, in timp ce celalalt fir este consolidat.

Deși soluția 2 (deschiderea traficului fara receptia podului, cu monitorizare pe cheltuiala constructorului) este fiabilă și echilibrată, recomandarea realistă ar fi totuși soluția 3:

Aplicarea de solutii suplimentare de consolidare înainte de deschidere traficului.

• Testele au fost trecute, iar riscul structural pare redus.
• Monitorizarea constantă ar permite reacții rapide dacă apar probleme, fără a bloca circulația.

Este o soluție deja aplicată în alte cazuri europene și ar preveni blocajele inutile pe A7. Condiția e clară: asumarea contractuală de către constructor a monitorizării și intervenției imediate în caz de nereguli.

Important este să nu se repete (să repetăm) situații precum cea de la Podul Luțca (Neamț), unde consolidările repetate au eșuat, iar lipsa unei soluții clare a dus în final la prăbușire în iunie 2022.

Pot spune doar atât: verificările de calitate nu sunt opționale, nici la UMB, nici la alți constructori. Ele sunt obligatorii prin legislație – și se fac înainte, în timpul, dar mai ales înaintea recepției la terminarea lucrărilor.

UMB a avut într-adevăr câteva probleme punctuale la asfaltare (ca orice constructor mare, fie el din România sau Vest), dar diferența este că și le-au asumat și le-au remediat rapid, exact cum prevede contractul. Asta văd și aici: lucrează la remedieri, ceea ce este normal și în interesul proiectului.

Faptul că unii „filozofează” tendențios despre camioane goale, recepții contestate sau teorii bizare nu înlocuiește realitatea:

1. UMB a ridicat standardul de calitate în infrastructura rutieră din România.
2. Remedierile fac parte din proces. Constructorul este obligat să le facă înainte de recepție.
3. Tocmai asta se întâmplă acum: se lucrează în timp util, pentru ca recepția să fie conformă.

Pe scurt: mai puțină conspirație, mai multă informație tehnică.

Bună treabă! Acum că grinzile și predalele sunt deja montate la Tișița, rămâne într-adevăr problema relocării LEA, care poate fi un factor serios de întârziere dacă nu se finalizează rapid.
Dacă relocarea se rezolvă la timp și vremea ține cu ei, sunt șanse reale să deschidă anul acesta. Dacă nu, rămân doar finisaje pentru restul, de anul viitor (sau până după Paște), nimic dramatic, important e că lucrările avansează puternic.

Situația Autostrăzii A1 din România

https://www.youtube.com/watch?v=GNXMB2qOtr4

@alexandru31 Cel mai simplu mod este să folosiți opțiunea de încărcare imagini din editorul mesajului: pictograma încercuită în captura dvs. de ecran.
Faceți click pe acel buton și selectați fotografiile din telefon / calculator, iar serverul le va încărca automat.

Măcar să deschidă în curând, există deja cale de legătură cu DJ203C (nodul de la Stâlpu). Se vede clar că parapetul a fost mutat și se pregătește accesul. Restul lotului se va deschide peste o lună, deci ar fi logic să se dea drumul traficului măcar pe această porțiune.

După ce turcii de la Nurol vor finaliza și deschide lotul 3, se va putea circula complet de la București până la Focșani, o legătură esențială pentru sud-estul țării.