A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta
-
@Claudiu Corectă observație
-
@Claudiu E din 1968, cred ca e mai interesant de vazut reteaua de drumuri.
-
Da, harta este cea din 1968-1969 de la Iptana. Din pacate Ceausescu nici nu a vrut sa auda de asa ceva, ca atare a blocat complet constructia de autostrazi. De frica unei invazii sovietice, adica de frica a ceea ce chiar azi se intampla in Ucraina. Sau precum fusese in 1968 in Cehoslovacia.
Bucuresti - Pitesti nu este realizarea lui Ceausescu, asa cum in mod fals unii vor sa creada. Demersurile (studii etc) au inceput in 1962, pe vremea lui Dej. In 1966-1967 cand s-a inceput constructia, puterea lui Ceausescu inca nu era deplina si inca nu putea lua singur decizii gen oprirea autostrazii. Ulterior a incercat sa taie banii pentru Bucuresti-Pitesti, cu bani mai putini s-a terminat un sens, apoi l-au lamurit ca e bine sa -l termine si pe al doilea cu diverse argumente, dar s-a facut deja rabat la calitate (si ulterior s-a vazut asta).
Tot in 1971 s-a facut podul Giurgeni-Vadu Oii. Daca va uitati pe harta, pe traseul prevazut al autostrazii Litoral.
Dupa care a fost stop joc.
Mai tarziu in 1987 s-a deschis Cernavoda-Fetesti parte din A2 (si un ciot de 4km de autostrada in zona Agigea, actualmente retrogradat la DN). Si s-a inceput A2 langa Bucuresti.
DAR tot ce s-a facut pe A2 a fost cu FONDURI EUROPENE. Da, au existat fonduri europene si pe vremea lui Ceausescu! Si europenii au impus traseul drept, pe la Cernavoda, fara ocolirea pe la Giurgeni-Vadu Oii. Intr-un fel asta a fost bine si pentru Ceausescu, pentru ca oricum in 1987 expira garantia podului lui Anghes Saligni (bine, aici e o neintelegere, garantia podului nu inseamna ca nu mai poate fi folosit ulterior, dar inginerii i-au vandut-o asa lui Ceausescu). Daca nu erau banii europeni, Ceausescu nu misca un deget pe A2.
-
@vancouver București - Pitești mi se pare una dintre cele mai proaste bucăți de autostradă din România. După ce terminăm loturile 4 și 5 din Pitești-Sibiu, nu ar trebui să ne gândim la niște reparații și îmbunătățiri pe București - Pitești?
-
Este planificata o extindere la 3 benzi, ocazie cu care autostrada va fi reconstruita din temelii. A fost pornita la un moment dat o licitatie in acest sens (numai SF-ul), dar s-a anulat si trebuie reluata. Cum insa altele sunt prioritatile si banii nu sunt chiar nelimitati, se mai amâna luxul de a face 3 benzi pe sens. Valabil si pentru A2 pana la Fundulea si A3 intre Moara Vlasiei si nodul Dumbrava cu A7.
-
Irinel Ionel Scriosteanu
1.2K views · 65 reactions | 𝗦𝗶𝗯𝗶𝘂 – 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 #𝗔𝟭 | 𝗦𝘁𝗮𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿...
𝗦𝘁𝗮𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀 𝘀𝗶 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 Am revenit pe șantierul 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝟱: 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀 – 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 a 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝘇𝗶𝗶 𝗦𝗶𝗯𝗶𝘂 – 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 #𝗔𝟭,...
𝗦𝘁𝗮𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀 𝘀𝗶 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶
Am revenit pe șantierul 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝟱: 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀 – 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 a 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝘇𝗶𝗶 𝗦𝗶𝗯𝗶𝘂 – 𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 #𝗔𝟭, unde antreprenorul este mobilizat exemplar și execută lucrări pe întregul amplasament al șantierului iar evoluția pe tronsonul pe care Il vom da in trafic, in jurul datei de 20 Decembrie, este una foarte buna.
𝗟𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗮𝘀𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲, 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗼𝗹𝗶𝗱𝗮𝗿𝗶, 𝗜𝗧𝗦, 𝗶𝗹𝘂𝗺𝗶𝗻𝗮𝘁, 𝗵𝗶𝗱𝗿𝗼𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰𝗲, 𝘀.𝗮.:
️ Continuă realizarea marcajelor orizontale
️ Au fost finalizate lucrările de așternere a stratului de bază de asfalt AB31.5, a stratului de legătură BAD 22.4, cu excepția zonei de legătură cu A1
️ Au fost finalizate lucrările de realizare a stratului de balast stabilizat cu ciment aferent suprastructurii drumului
️ Continuă lucrările de așternere a stratului de uzură între nodul rutier de la Băiculești și nodul rutier de la Curtea de Argeș
️ Continuă lucrările de instalare a panourilor fonoabsorbante și a parapeților metalici
️ Continuă execuția drenajului longitudinal, rigolei mediane șanțurilor și canalelor trapezoidale
️ Continuă lucrările de iluminat public și ITS
𝗟𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶:
️ Podul peste DJ 704H (km 92+044) - a fost finalizată betonarea grinzii parapet
️ Podul peste canal amenajat râul Argeș (km 92+814) - continuă montarea liselor prefabricate, predalelor și se armarea și betonarea plăcii de suprabetonare
️ Podul peste canal râul Argeș (km 95+927) - continuă montarea liselor prefabricate și betonarea grinzii parapet
️ Podurile peste râul Argeș (km 96+707 și km 99+398), podul peste pârâu valea Tutana (km 101+829) - au început lucrările de așternere a stratului de asfalt de bază BA8 pe calea 2 stânga proiect și continuă realizarea hidroizolației
️ Podul peste canal amenajat râul Argeș (km 103+666) - continuă armarea și betonarea plăcii de suprabetonare
️ Pasajul peste DN7C (km 104+865) - s-a finalizat așternerea stratului de uzură MAS16 și instalarea rosturilor de dilatație
️ Podul peste râul Valsan (km 109+383) și podul peste râul Argeș (km 110+565) - s-a finalizat montarea rosturilor de dilatație și au efectuate testele statice și dinamice
️ Podul peste drumul de exploatare (km 111+260) și podul peste zona mlăștinoasă (km 111+780) - s-a finalizat așternerea straturilor de asfalt
️ Podul peste canal amenajat râul Argeș (km 111+362) - s-a finalizat instalarea prefabricatelor și turnarea plăcii de suprabetonare
Acest lot cuprinde și realizarea a 3 noduri rutiere principale:
𝗡𝗼𝗱 𝗿𝘂𝘁𝗶𝗲𝗿 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀
️ sunt în curs de finalizare lucrările de terasamente
️ continuă lucrările de așternere a stratului de bază și a stratului de legătură
️ continuă lucrările de iluminat public
𝗡𝗼𝗱 𝗿𝘂𝘁𝗶𝗲𝗿 𝗕𝗮𝗶𝗰𝘂𝗹𝗲𝘀𝘁𝗶
️ s-au finalizat lucrările de așternere a straturilor de asfalt (bază, legătură, uzură);
️ continuă lucrările de iluminat public
️ au început lucrările la sensul giratoriu cu DN7C, inclusiv așternerea stratului de bază
𝗡𝗼𝗱 𝗿𝘂𝘁𝗶𝗲𝗿 𝗕𝗮𝘀𝗰𝗼𝘃
️ sunt în curs de finalizare lucrările de terasamente
️ sunt în curs de finalizare lucrările de așternere a straturilor de asfalt
️ continuă lucrările de iluminat public
️ continuă lucrările la rigola carosabilă și refacerea zonei pietonale de pe DN7 -
Raducu P Drum
TUNEL Curtea de Arges Ep. 17 - TIMELAPSE Executie radier si banchine | NATM Porr | Raducu P Drum
-
@vancouver a spus în A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta:
Da, harta este cea din 1968-1969 de la Iptana. Din pacate Ceausescu nici nu a vrut sa auda de asa ceva, ca atare a blocat complet constructia de autostrazi. De frica unei invazii sovietice, adica de frica a ceea ce chiar azi se intampla in Ucraina. Sau precum fusese in 1968 in Cehoslovacia.
Bucuresti - Pitesti nu este realizarea lui Ceausescu, asa cum in mod fals unii vor sa creada. Demersurile (studii etc) au inceput in 1962, pe vremea lui Dej. In 1966-1967 cand s-a inceput constructia, puterea lui Ceausescu inca nu era deplina si inca nu putea lua singur decizii gen oprirea autostrazii. Ulterior a incercat sa taie banii pentru Bucuresti-Pitesti, cu bani mai putini s-a terminat un sens, apoi l-au lamurit ca e bine sa -l termine si pe al doilea cu diverse argumente, dar s-a facut deja rabat la calitate (si ulterior s-a vazut asta).
Tot in 1971 s-a facut podul Giurgeni-Vadu Oii. Daca va uitati pe harta, pe traseul prevazut al autostrazii Litoral.
Dupa care a fost stop joc.
Mai tarziu in 1987 s-a deschis Cernavoda-Fetesti parte din A2 (si un ciot de 4km de autostrada in zona Agigea, actualmente retrogradat la DN). Si s-a inceput A2 langa Bucuresti.
DAR tot ce s-a facut pe A2 a fost cu FONDURI EUROPENE. Da, au existat fonduri europene si pe vremea lui Ceausescu! Si europenii au impus traseul drept, pe la Cernavoda, fara ocolirea pe la Giurgeni-Vadu Oii. Intr-un fel asta a fost bine si pentru Ceausescu, pentru ca oricum in 1987 expira garantia podului lui Anghes Saligni (bine, aici e o neintelegere, garantia podului nu inseamna ca nu mai poate fi folosit ulterior, dar inginerii i-au vandut-o asa lui Ceausescu). Daca nu erau banii europeni, Ceausescu nu misca un deget pe A2.
@vancouver avem informatii in dezacord
Puterea lui Ceausescu in Romania dupa 1965, atunci cand a fost numit Secretar General al PCR, a fost incontestabila. Altfel n-ar fi putut face debarasarea de stalinistii lui Dej si n-ar fi putut orchestra refuzul de a trimite trupe in Cehoslovacia in 1968 alaturi de URSS.
Harta IPTANA de mai sus provine din perioada de avant al planurilor de autostrazi la nivel european, dupa modelul de success al Interstate Highway Act din 1956, supranumit Planul Eisenhower, care a dat nastere sistemului de autostrazi american.
Desi in Europa primele autostrazi izolate existau inca din anii 1920 - 1930 in Italia si in Germania, sistemul de autostrazi european de anvergura continentala s-a nascut abia in anii 1960-1970 prin boom-ul constructiei de autostrazi in intreaga Europa.
Intregul bloc CAER (Europa de Est sub patronaj sovietic), inclusiv Romania, a fost perfect aliniat acestui trend si toate tarile din Europa de Est au facut aproape simultan astfel de planuri in cursul anilor 1960. Ceausescu nu doar ca nu s-a opus, ci a imbratisat planul, mai ales in anii de deschidere pro-vest de dupa 1968.
Autostrada Bucuresti - Pitesti, cu a sa pista de aterizare militara dintre km 81 si 84 (desfiintata dupa modernizarea din 1997) impusa chiar de Ceausesu si Podul Giurgeni Vadu-Oii, inaugurat in 1972 ca parte din viitoarea Autostrada a Litoralului erau doar primii pasi din executia planului IPTANA din 1969.
Schimbarea a adus-o criza petrolului din 1973, cand comunistii romani au decis automobilele nu au viitor si ca economia este mult prea expusa daca transportul se bazeaza pe rutier. Asa ca au concentrat toate resursele de dezvoltare a transportului pe feroviar. Intre 1973 si 1989 s-au produs cateva zeci de mii de vagoane si peste o mie de locomotive (vreo 800 din cele 1076 EA au fost produse dupa 1973). Plus s-au dublta linii, s-au construit triaje mamut si s-au electrifcat 3000km de cale ferata.
E adevarat ca pe final de anii '70 si mai ales dupa 1981, dupa vizita in Coreea de Nord, Ceausescu a descurajat masiv transportul individual ca parte a descurajarii organizarii de miscari populare impotriva lui. Aceea a fost perioada cand drumurile au fost lasate in paragina, fara sa mai fie asfaltate cu anii, can benzina a fost "rationalizata", desi nu mai exista nicio criza a petrolului si asa mai departe.
Dar asta n-are nimic de-a face cu avantul constructiei de autostrazi din Romania anilor 1965 - 1972, rapus de criza petrolului din 1973.
-
Infrastructura Romania
23 NOI 2024 Autostrada A0 nord lot 3 DN2 Afumati CCECC
-
Informatii despre loturile 3 si 4 PiSi. Retin aici mai ales cele despre lotul 3. Pe lotul 4 Porr am primit mult mai des update-uri si filmari. Asadar sa vedem despre lot 3 WeBuild:
- defrișare în afara fondului forestier: 100%
- defrișare în fondul forestier: 62 %
- arheologie: 100%
- acorduri și avize pentru AC: 100%
- organizări de șantier: 100%, exceptie stații de betoane și clădiri birouri
- PT: 75%, termen de predare: 15.04.2024
- deminare: 100%
-
@mihai: Legat de restricționarea transportului rutier privat de Ceaușescu în urma vizitei în Coreea de Nord, lucrurile nu au stat chiar așa.
Restricționarea a venit ca parte a efortului de plată a datoriei externe de USD 11 miliarde făcută de Ceaușescu pentru marea industrializare din anii 70. În 1981 România intra în incapacitate de plată în urma eșecului de a rostogoli împrumuturi scadente. Creditorii din Vest au crescut brusc dobânzile cerute de la 2-4% la 16%. Ceaușescu rostogolește ce împrumuturi poate și raționalizează tot consumul intern pentru ca să exporte tot ce se poate exporta. România reduce importurile de petrol din lumea arabă (la care avea acces) pentru ca să nu consume valută, nu din cauza crizei petrolului care a lovit Occidentul. În martie 1989 se plătește ultimul împrumut din datoria externă (în final 21 miliarde de dolari, din care o parte s-a plătit cu 81 tone de aur din rezerva BNR) dar cu preț imens pentru popor. În plus, din cauza încetării de plăți din 1981, România nu mai are voie să se împrumute pe piețele externe timp de 15 ani (până în 1996), ceea ce adâncește criza economică de după Revoluție. România iese din comunism fără datorii, dar distrusă economic și social. În schimb Polonia iese cu 48 miliarde dolari datorie din care 33 miliarde către SUA și țări și Europa de Vest care o iartă de 50% din datorie și reeșalonează pe 20 de ani restul de 50% pentru ca să se poată împrumuta în continuare pentru creștere economică. Geniul Carpaților a fost, de fapt, un idiot. -
@vancouver Începe să se vadă luminița de la capătul tunelului.
Lotul 5 este foarte aproape de finalizare.
Lotul 4 lucrările la tunel avansează foarte bine, acesta urmând să fie gata în 3-4 luni. Fără emoții, proiectul va fi finalizat până în 2026.
Pe Margina-Holdea chiar dacă UMB ar putea avea unele întârzieri, cu siguranță va termina in 3 ani.
Dacă WeBuild finalizează Lotul 3, vom avea Constanța-Nădlac, adică aproximativ 800 de kilometri de autostradă, chiar și cu „gaura” de pe Lotul 2. -
@daniel22_22 a spus în A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta:
@mihai: Legat de restricționarea transportului rutier privat de Ceaușescu în urma vizitei în Coreea de Nord, lucrurile nu au stat chiar așa.
Restricționarea a venit ca parte a efortului de plată a datoriei externe de USD 11 miliarde făcută de Ceaușescu pentru marea industrializare din anii 70. În 1981 România intra în incapacitate de plată în urma eșecului de a rostogoli împrumuturi scadente. Creditorii din Vest au crescut brusc dobânzile cerute de la 2-4% la 16%. Ceaușescu rostogolește ce împrumuturi poate și raționalizează tot consumul intern pentru ca să exporte tot ce se poate exporta. România reduce importurile de petrol din lumea arabă (la care avea acces) pentru ca să nu consume valută, nu din cauza crizei petrolului care a lovit Occidentul. În martie 1989 se plătește ultimul împrumut din datoria externă (în final 21 miliarde de dolari, din care o parte s-a plătit cu 81 tone de aur din rezerva BNR) dar cu preț imens pentru popor. În plus, din cauza încetării de plăți din 1981, România nu mai are voie să se împrumute pe piețele externe timp de 15 ani (până în 1996), ceea ce adâncește criza economică de după Revoluție. România iese din comunism fără datorii, dar distrusă economic și social. În schimb Polonia iese cu 48 miliarde dolari datorie din care 33 miliarde către SUA și țări și Europa de Vest care o iartă de 50% din datorie și reeșalonează pe 20 de ani restul de 50% pentru ca să se poată împrumuta în continuare pentru creștere economică. Geniul Carpaților a fost, de fapt, un idiot.Istoria e mult mai complicata de atat.
Creditarea occidentala a Romaniei a inceput in anii '70 din motive geopolitice, nu economice. Refuzul Romaniei lui Ceausescu de a participa la invadarea Cehoslovaciei in 1968, alaturi de blocul CAER condus de URSS a creat iluzia in occident ca Romania este bresa in frontul estic de care aveau nevoie. FMI-ul a devenit brusc interesat de creditarea Romaniei.
Comunistii condusi de Ceausescu au ales insa sa investeasca banii din respectivele credite complet aiurea. Pe deoparte au fost industriile energofage, supradimensionate si lipsite de materii prime, concentrate pe produse de nisa in care Romania nu avea nicio experienta. Mamuti precum SIDEX, Petromidia, Arpechim, ALRO, IMGB nu aveau nici-o ratiune de existenta economica.
Pe de alta parte Ceausescu a ales sa foloseasca o parte din creditarea externa la creditarea Orientului Mijlociu, concurand practic institutiile care creditau Romania.
Practic Ceausescu a bagat Romania in groapa in anii '70, la finalul decadei fiind satui de el si rusii si americanii.
Decizia occidentului de a restrange finantarea Romaniei prin cresterea dobanzilor n-a fost una economica, ci a fost una la fel de geopolitica pe cat a fost si acordarea ei. Ceausescu s-a dovedit a fi nu doar un prost lider economic, dar si un comunist convins, departe de bresa in blocul estic pe care o sperau americanii. Scopul cresterii dobanzilor a fost acela de a pune presiune pe Ceausescu ori sa se dea la o parte, ori sa viabilizeze economia Romaniei. Dar mai ales, sa inceteze creditarea Orientului Mijlociu cu banii imprumutati din occident.
Ceausescu n-a facut niciuna, nici alta, ci a ales la nervi, si de ciuda ca nu putea face ce-l taie capul, sa ingroape Romania cu totul prin decizia de a lichida datoria externa a tarii. Ceea ce in sine n-ar fi fost fatal tarii, daca nu era si obsesia lui de a construi Casa Poporului si Centrul Civic al Bucurestiului. Orice lider care intelegea economie, ar fi pus in pauza aceste proiecte megalomanice, nu insa si Ceausescu. El a ales "sa stranga cureaua poporului". Adica sa-i flamanzeasca pe toti pentru nebunia lui.
Pe de alta parte Ceausescu era demult obsedat ca improtriva lui se va organiza o revolta populara, finantata de americani sau de rusi. Asa ca a facut tot ce a putut sa amane asta cat mai mult.
Restrictionarea miscarii populatiei tinea nu de plata datoriei externe, ci de teama de revolta populara. Este adevarat ca rationalizarea benzinei a fost justificata de aparatul de propaganda prin plata datoriei externe. Dar motivul era revolta populara.
Si asta e cu atat mai clar cand rationalizarea benzinei este pusa in contextul celoralalte masuri
- restrictionarea achizitiei de autoturisme personale
- subdezvoltarea retelei de telefonie (3.5 milioane de linii telefonice la >22 mil. oameni)
- militarizarea evidentei populatiei (buletinul se schimba doar cu acordul Militiei care era militarizata)
- impiedicarea de facto a mutarilor intre localitati (mai ales in marile orase), prin conditionarea lor de transferuri in interes de serviciu.
- demolarea centrelor oraselor si reconstructia lor cu bulevarde largi, strajuite de blocuri inalte, chiar si in orase mici (strategia franceza de secol XIX a lui Haussmann)
Dar ma rog, ne afundam in istorie. Bine ca s-a dus.
Revenind la harta IPTANA din 1969, sa ne intoarcem de unde am plecat: harta este reala si tine de o vreme cand Romania a vrut si a decis sa construiasca autostrazi in rand cu lumea, dar s-a razgandit pe parcurs.
-
Nu ma asteptam sa se duca discutia in zona aceasta cand am pus fotografia cu harta respectiva. Am vrut mai mult sa fie un exemplu de care era viziunea sa se faca lucrurile acum multi ani si cum/ce se face in acest moment, sau m-ai bine zis cat s-a facut pana in acest moment.
TUNEL Curtea de Arges Ep. 17 - TIMELAPSE Executie radier si banchine | NATM Porr | Raducu P Drum