A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta

mihai

@vancouver a spus în A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta:

Da, harta este cea din 1968-1969 de la Iptana. Din pacate Ceausescu nici nu a vrut sa auda de asa ceva, ca atare a blocat complet constructia de autostrazi. De frica unei invazii sovietice, adica de frica a ceea ce chiar azi se intampla in Ucraina. Sau precum fusese in 1968 in Cehoslovacia.

Bucuresti - Pitesti nu este realizarea lui Ceausescu, asa cum in mod fals unii vor sa creada. Demersurile (studii etc) au inceput in 1962, pe vremea lui Dej. In 1966-1967 cand s-a inceput constructia, puterea lui Ceausescu inca nu era deplina si inca nu putea lua singur decizii gen oprirea autostrazii. Ulterior a incercat sa taie banii pentru Bucuresti-Pitesti, cu bani mai putini s-a terminat un sens, apoi l-au lamurit ca e bine sa -l termine si pe al doilea cu diverse argumente, dar s-a facut deja rabat la calitate (si ulterior s-a vazut asta).

Tot in 1971 s-a facut podul Giurgeni-Vadu Oii. Daca va uitati pe harta, pe traseul prevazut al autostrazii Litoral.

Dupa care a fost stop joc.

Mai tarziu in 1987 s-a deschis Cernavoda-Fetesti parte din A2 (si un ciot de 4km de autostrada in zona Agigea, actualmente retrogradat la DN). Si s-a inceput A2 langa Bucuresti.

DAR tot ce s-a facut pe A2 a fost cu FONDURI EUROPENE. Da, au existat fonduri europene si pe vremea lui Ceausescu! Si europenii au impus traseul drept, pe la Cernavoda, fara ocolirea pe la Giurgeni-Vadu Oii. Intr-un fel asta a fost bine si pentru Ceausescu, pentru ca oricum in 1987 expira garantia podului lui Anghes Saligni (bine, aici e o neintelegere, garantia podului nu inseamna ca nu mai poate fi folosit ulterior, dar inginerii i-au vandut-o asa lui Ceausescu). Daca nu erau banii europeni, Ceausescu nu misca un deget pe A2.

@vancouver avem informatii in dezacord

Puterea lui Ceausescu in Romania dupa 1965, atunci cand a fost numit Secretar General al PCR, a fost incontestabila. Altfel n-ar fi putut face debarasarea de stalinistii lui Dej si n-ar fi putut orchestra refuzul de a trimite trupe in Cehoslovacia in 1968 alaturi de URSS.

Harta IPTANA de mai sus provine din perioada de avant al planurilor de autostrazi la nivel european, dupa modelul de success al Interstate Highway Act din 1956, supranumit Planul Eisenhower, care a dat nastere sistemului de autostrazi american.

Desi in Europa primele autostrazi izolate existau inca din anii 1920 - 1930 in Italia si in Germania, sistemul de autostrazi european de anvergura continentala s-a nascut abia in anii 1960-1970 prin boom-ul constructiei de autostrazi in intreaga Europa.

Intregul bloc CAER (Europa de Est sub patronaj sovietic), inclusiv Romania, a fost perfect aliniat acestui trend si toate tarile din Europa de Est au facut aproape simultan astfel de planuri in cursul anilor 1960. Ceausescu nu doar ca nu s-a opus, ci a imbratisat planul, mai ales in anii de deschidere pro-vest de dupa 1968.

Autostrada Bucuresti - Pitesti, cu a sa pista de aterizare militara dintre km 81 si 84 (desfiintata dupa modernizarea din 1997) impusa chiar de Ceausesu si Podul Giurgeni Vadu-Oii, inaugurat in 1972 ca parte din viitoarea Autostrada a Litoralului erau doar primii pasi din executia planului IPTANA din 1969.

Schimbarea a adus-o criza petrolului din 1973, cand comunistii romani au decis automobilele nu au viitor si ca economia este mult prea expusa daca transportul se bazeaza pe rutier. Asa ca au concentrat toate resursele de dezvoltare a transportului pe feroviar. Intre 1973 si 1989 s-au produs cateva zeci de mii de vagoane si peste o mie de locomotive (vreo 800 din cele 1076 EA au fost produse dupa 1973). Plus s-au dublta linii, s-au construit triaje mamut si s-au electrifcat 3000km de cale ferata.

E adevarat ca pe final de anii '70 si mai ales dupa 1981, dupa vizita in Coreea de Nord, Ceausescu a descurajat masiv transportul individual ca parte a descurajarii organizarii de miscari populare impotriva lui. Aceea a fost perioada cand drumurile au fost lasate in paragina, fara sa mai fie asfaltate cu anii, can benzina a fost "rationalizata", desi nu mai exista nicio criza a petrolului si asa mai departe.

Dar asta n-are nimic de-a face cu avantul constructiei de autostrazi din Romania anilor 1965 - 1972, rapus de criza petrolului din 1973.

PaulS

Infrastructura Romania
23 NOI 2024 Autostrada A0 nord lot 3 DN2 Afumati CCECC

23 NOI 2024 Autostrada A0 nord lot 3 DN2 Afumati CCECC.

vancouver

Informatii despre loturile 3 si 4 PiSi. Retin aici mai ales cele despre lotul 3. Pe lotul 4 Porr am primit mult mai des update-uri si filmari. Asadar sa vedem despre lot 3 WeBuild:

defrișare în afara fondului forestier: 100%
defrișare în fondul forestier: 62 %
arheologie: 100%
acorduri și avize pentru AC: 100%
organizări de șantier: 100%, exceptie stații de betoane și clădiri birouri
PT: 75%, termen de predare: 15.04.2024
deminare: 100%

sursa: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/video-foto-austriecii-de-la-porr-lucreaza-24h-24h-inclusiv-in-week-end-la-autostrada-sibiu-pitesti-21846650

daniel22_22

@mihai: Legat de restricționarea transportului rutier privat de Ceaușescu în urma vizitei în Coreea de Nord, lucrurile nu au stat chiar așa.
Restricționarea a venit ca parte a efortului de plată a datoriei externe de USD 11 miliarde făcută de Ceaușescu pentru marea industrializare din anii 70. În 1981 România intra în incapacitate de plată în urma eșecului de a rostogoli împrumuturi scadente. Creditorii din Vest au crescut brusc dobânzile cerute de la 2-4% la 16%. Ceaușescu rostogolește ce împrumuturi poate și raționalizează tot consumul intern pentru ca să exporte tot ce se poate exporta. România reduce importurile de petrol din lumea arabă (la care avea acces) pentru ca să nu consume valută, nu din cauza crizei petrolului care a lovit Occidentul. În martie 1989 se plătește ultimul împrumut din datoria externă (în final 21 miliarde de dolari, din care o parte s-a plătit cu 81 tone de aur din rezerva BNR) dar cu preț imens pentru popor. În plus, din cauza încetării de plăți din 1981, România nu mai are voie să se împrumute pe piețele externe timp de 15 ani (până în 1996), ceea ce adâncește criza economică de după Revoluție. România iese din comunism fără datorii, dar distrusă economic și social. În schimb Polonia iese cu 48 miliarde dolari datorie din care 33 miliarde către SUA și țări și Europa de Vest care o iartă de 50% din datorie și reeșalonează pe 20 de ani restul de 50% pentru ca să se poată împrumuta în continuare pentru creștere economică. Geniul Carpaților a fost, de fapt, un idiot.

mike_us

@vancouver Începe să se vadă luminița de la capătul tunelului.
Lotul 5 este foarte aproape de finalizare.
Lotul 4 lucrările la tunel avansează foarte bine, acesta urmând să fie gata în 3-4 luni. Fără emoții, proiectul va fi finalizat până în 2026.
Pe Margina-Holdea chiar dacă UMB ar putea avea unele întârzieri, cu siguranță va termina in 3 ani.
Dacă WeBuild finalizează Lotul 3, vom avea Constanța-Nădlac, adică aproximativ 800 de kilometri de autostradă, chiar și cu „gaura” de pe Lotul 2.

mihai

@daniel22_22 a spus în A1, A0, A2 - coridor principal vest-est Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta:

@mihai: Legat de restricționarea transportului rutier privat de Ceaușescu în urma vizitei în Coreea de Nord, lucrurile nu au stat chiar așa.
Restricționarea a venit ca parte a efortului de plată a datoriei externe de USD 11 miliarde făcută de Ceaușescu pentru marea industrializare din anii 70. În 1981 România intra în incapacitate de plată în urma eșecului de a rostogoli împrumuturi scadente. Creditorii din Vest au crescut brusc dobânzile cerute de la 2-4% la 16%. Ceaușescu rostogolește ce împrumuturi poate și raționalizează tot consumul intern pentru ca să exporte tot ce se poate exporta. România reduce importurile de petrol din lumea arabă (la care avea acces) pentru ca să nu consume valută, nu din cauza crizei petrolului care a lovit Occidentul. În martie 1989 se plătește ultimul împrumut din datoria externă (în final 21 miliarde de dolari, din care o parte s-a plătit cu 81 tone de aur din rezerva BNR) dar cu preț imens pentru popor. În plus, din cauza încetării de plăți din 1981, România nu mai are voie să se împrumute pe piețele externe timp de 15 ani (până în 1996), ceea ce adâncește criza economică de după Revoluție. România iese din comunism fără datorii, dar distrusă economic și social. În schimb Polonia iese cu 48 miliarde dolari datorie din care 33 miliarde către SUA și țări și Europa de Vest care o iartă de 50% din datorie și reeșalonează pe 20 de ani restul de 50% pentru ca să se poată împrumuta în continuare pentru creștere economică. Geniul Carpaților a fost, de fapt, un idiot.

Istoria e mult mai complicata de atat.

Creditarea occidentala a Romaniei a inceput in anii '70 din motive geopolitice, nu economice. Refuzul Romaniei lui Ceausescu de a participa alaturi de blocul CAER, condus de URSS, la invadarea Cehoslovaciei in 1968, a creat in occident iluzia ca Romania este bresa in frontul estic de care aveau nevoie. FMI-ul a devenit brusc interesat de creditarea Romaniei.

Comunistii condusi de Ceausescu au ales insa sa investeasca banii din respectivele credite complet aiurea. Pe deoparte au fost industriile energofage, supradimensionate si lipsite de materii prime, concentrate pe produse de nisa, pentru care Romania nu avea nicio experienta. Mamuti precum SIDEX, Petromidia, Arpechim, ALRO, IMGB nu aveau nicio ratiune de existenta economica.

Pe de alta parte Ceausescu a ales sa foloseasca o parte din creditarea externa la creditarea Orientului Mijlociu, concurand practic institutiile occidentale care creditau Romania.

Ceausescu a reusit in felul asta in anii '70 simultan sa bage Romania in groapa si sa-i si exaspereze pana in 1980 si pe rusi, si pe americanii.

Decizia occidentului de a restrange finantarea Romaniei prin cresterea dobanzilor n-a fost una economica, ci a fost una la fel de geopolitica pe cat a fost si acordarea ei. Ceausescu s-a dovedit a fi nu doar un prost lider economic, dar si un comunist convins, departe de bresa in blocul estic pe care o sperau americanii. Scopul cresterii dobanzilor a fost acela de a pune presiune pe Ceausescu, fie sa se dea la o parte, fie sa viabilizeze economia Romaniei. Dar mai ales, indiferent de situatie, sa inceteze creditarea Orientului Mijlociu cu banii imprumutati din occident.

Ceausescu n-a facut niciuna, nici alta, ci, la nervi si de ciuda ca nu putea face ce-l taie capul, a ales sa ingroape Romania cu totul, luand decizia sa lichideze datoria externa a tarii. Ceea ce in sine n-ar fi fost fatal Romaniei, daca nu era insa si obsesia lui de a construi Casa Poporului si Centrul Civic al Bucurestiului (~4 mld. USD). Orice lider care intelegea economie, ar fi pus in pauza aceste proiecte megalomanice, nu insa si Ceausescu. El a ales "sa stranga cureaua poporului". Adica sa-i flamanzeasca pe toti pentru nebunia lui.

Pe de alta parte Ceausescu era demult obsedat ca improtriva lui se va organiza o revolta populara, finantata de americani sau de rusi. Asa ca a facut tot ce a putut sa amane asta cat mai mult. Restrictionarea miscarii populatiei nu tinea de plata datoriei externe, ci de teama de revolta populara. Este adevarat ca rationalizarea benzinei a fost justificata de aparatul de propaganda prin plata datoriei externe, dar motivul era teama de revolta populara.

Si asta e cu atat mai clar cu cat te uiti la contextul celorlalte masuri in care s-a facut rationalizarea benzinei:

restrictionarea achizitiei de autoturisme personale
subdezvoltarea retelei de telefonie (3.5 milioane de linii telefonice la >22 mil. oameni)
militarizarea evidentei populatiei (buletinul se schimba doar cu acordul Militiei care era militarizata)
impiedicarea de facto a mutarilor intre localitati (mai ales in marile orase), prin conditionarea lor de transferuri in interes de serviciu.
demolarea centrelor oraselor si reconstructia lor cu bulevarde largi, strajuite de blocuri inalte, chiar si in orasele mici (strategia franceza anti-revolta populara de secol XIX a lui Haussmann)

Dar ma rog, ne afundam in istorie. Bine ca s-a dus.

Revenind la harta IPTANA din 1969, sa ne intoarcem de unde am plecat: harta este reala si tine de o vreme cand Romania a vrut si a decis sa construiasca autostrazi in rand cu lumea, dar s-a razgandit pe parcurs.

PaulS

Nu ma asteptam sa se duca discutia in zona aceasta cand am pus fotografia cu harta respectiva. Am vrut mai mult sa fie un exemplu de care era viziunea sa se faca lucrurile acum multi ani si cum/ce se face in acest moment, sau m-ai bine zis cat s-a facut pana in acest moment.