Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
România scapă de recomandarea de tăiere a fondurilor europene, după ce a adoptat măsurile fiscale
România a scăpat de recomandarea din partea ECOFIN de demarare a procedurii de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat pe repede-înainte o
-
Nu cred că va fi așa presiune să ne oprim, pentru că, fără niciun euro fonduri europene, putem presupune că avem resurse să mergem înainte cu echivalentul cofinantarii și neeligibilelor, care pot fi chiar mai mari de 10%, iar dacă alocăm % din buget pentru capitolul investiții în A/DX, punem și un efect de multiplicare în economie a tronsoanelor finalizate, sumele brute vor fi sensibil mai mari în 2030 decât în 2025. Mă gândesc la un 15 miliarde lei/an, nu e ca și cum nu ar însemna nimic, e foarte mult. Gândiți-vă apoi ce înseamnă să închidem lista de mai sus. Enorm. Aproape că nici nu-mi imaginez. Vis.
-
-
EXCLUSIV Ce loturi de autostradă pierd finanțarea din PNRR / 12 contracte de achiziții cu probleme, pe Autostrada Transilvania A3, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 / Cristian Pistol: Nu...
Lotul UMB de pe A3 Autostrada Transilvania, toată Autostrada A7 Ploiești - Focșani și capetele din Autostrada Unirii A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț vor
-
aș vrea să începem simplu, prin restituirea sporului pentru fonduri europene de către toți cei care au luat cunoștință despre faptul că procedurile nu au respectat condițiile PNRR, din 2021 până azi, de la ministru în jos. Banii, înapoi. Ăia 50%. Și anchetă la ADR, la Digitalizare, cu urmări, să ne explice cum le-a scăpat sincronizarea SEAP cu JOUE, noi fiind, se știe, țară de IT-iști (aici sunt ironic și generalizez aiurea, dar nu mă pot abține).
-
@MihaiD nu esti deloc ironic: in tara cu "cei mai tari IT-isti din galaxie" sunt la propriu cele mai proaste site-uri si aplicatii de uz public, atat la firmele de stat, cat si la cele private.
In rest da, ai dreptate, trebuie sa existe consecinte directe si personale pentru cei care au cauzat acest esec.
-
Din pacate in momentul de fata cred ca in orice institutie o sa se faca verificari o sa se gaseasca probleme grave sau mai putin grave.
Da, ar fi normal ca intr-o tara cu apa calda ( mai putin capitala :)) ) sa existe consecinte si sa plateasca de la cel mai mic pana la cel mai mare. -
@mihai a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
nu esti deloc ironic: in tara cu "cei mai tari IT-isti din galaxie" sunt la propriu cele mai proaste site-uri si aplicatii de uz public, atat la firmele de stat, cat si la cele private.
Asta ptr că se preferă să se cumpere soft-uri. Din afară. Și să plătești licențe de milioane de eur anual. În loc să se plătească dezvoltarea de soft local. După specificații. Dar pe care să ai drept de autor.
Dar , ca în toate , facem lucruri foarte ok ptr alții. Exportăm. Dar când e să beneficiem de acest lanț local ....e câh. E mai ok să fim clienți captivi.
Era previzibilă chestia cu PNRR-ul. Banii intrați până acum sunt puțini. Ceea ce înseamnă că majoritatea plăților făcute pe "proiectele PNRR" s-au făcut de la buget. Rămân plățile ptr lucrările efectuate în perioada aceasta. Așa că , nu au cum să mai pună presiune în plus. Din contră. E de alteptat ca presiunea să scadă. Odată cu reducerea expunerii pe "PNRR" finanțarea de la guvern vine pe un trend normal.
Rămâne de văzut ce vom considera normal ptr piața de construcții ptr perioada următoare. În condițiile scăderii cofinanțării. Eu aș menține ca obiectiv ținta de 100km autostradă anual , până la completarea A8,A13. Adică închiderea celor trei treceri peste Carpați , și inelul ce le unește. E fezabil în funcție de dificultatea loturilor derulate simultan(o medie de 3 ani , lot de 30 km lot munte greu. 1an jumate lot câmpie). Oricum , odată cu "rămânerea" loturilor dificile în calendar(A3 cu Meseșul , A1 loturile We build și Mapa) , și terminarea altor loturi la "câmpie" , e de așteptat să scadă și nr de km inaugurați.
Pe partea de feroviar ar trebui o reevaluare masivă. De la modalități contractare. La lucrări necesare. Lucrările pe feroviar stimulează și implică mult prea puțin piața locală. Șină nu. Instalații nu. Practic , doar traversele sunt locale. Și piatra spartă. Firme locale prea puține. Durata imensă de derulare a proiectelor. Traseele de marfă trebuiesc prioritizate în context regional(Ungaria/Bulgaria/Serbia). Ptr cele de călători mi-am exprimat poziția de N ori.
-
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere :
Precizări CNAIR privind procedurile de licitație pentru contractele finanțate prin PNRR
În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde bani din PNRR și din cauza unor erori, voite sau nu, în licitarea contractelor de către CNAIR, ca urmare a “nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.
Aceste alegații sunt total neadevărate!
Acest lucru poate fi probat cu documente pe care le vom prezenta în continuare:
Ținând cont de identificarea unor necorelări între platforma SEAP/SICAP și platforma JOUE/TED privind posibilitatea tehică de modificare a statusurilor procedurilor de achiziție publică la nivelul JOUE, CNAIR a prezentat situația Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în data de 18 septembrie 2023, solicitând consiliere pentru identificarea unei modalități efective de corelare a informațiilor dintre SEAP/SICAP și JOUE/TED.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis CNAIR, în data de 21 septembrie 2023 o adresă prin care specifică faptul că:- la nivelul anunțului din JOUE/TED nu se publică starile intermediare, adică suspendările, deoarece formularul standard european nu conține câmpuri sau secțiuni dedicate acestor informații;
- starea de suspendare poate fi vizualizată pe partea publică a SEAP/SICAP pentru procedura respectivă;
- toate anunțurile publicate în JOUE/TED conțin un link care redirecționează automat ofertanții spre partea publică a SEAP/SICAP unde sunt prezentate inclusiv informațiile privind eventuala suspendare a procedurilor (Anexa 1).
Prin notificarea ADR din data de 28 septembrie 2023, operatorul SEAP/SICAP confirmă că nu există nicio situație în care un eventual ofertant român sau străin (din UE sau din afara spațiului UE) ar fi putut fi vătămat în vreun fel în intenția de a depune oferte.
Notificarea spune clar că în conformitate cu prevederile legale, pentru a participa la o procedură, ofertanții trebuie să parcurgă procesul de înregistrare în SEAP/SICAP, înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Chiar JOUE precizează pe platforma sa, modalitatea în care doritorii pot participa la o procedură de licitație.
Practic, multitudinea de oferte pentru fiecare contract din partea unor antreprenori străini arată clar posibilitate că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire.
Ulterior, ca urmare a solicitării CNAIR din 18 septembrie 2023, ADR a adus la cunoștiința tuturor autorităților contractante din România informațiile mai sus prezentate prin publicarea unei notificări pe platforma electonică SEAP/SICAP, în data de 28 septembrie 2023 (Anexa 2).
În urma eforturilor României de corectare și de corelare a bazelor de date pentru preluarea din SEAP/SICAP a unor categorii de informații, în data de 4 decembrie 2023 s-a realizat corelarea între cele două platforme ( JOUE/TED și SEAP/SICAP) (Anexa 3).
În concluzie, prin toate aceste demersuri s-a reușit inclusiv sincronizarea platformelor electronice privind achizițiile publice (JOUE/TED și SEAP/SICAP).
Anexele se regăsesc în ilustrațiile de mai jos
️
https://cnadnr.ro/ro/comunicare/comunicate-de-presa/interes-general/precizări-cnair-privind-procedurile-de-licitație
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere
❗️Precizări CNAIR privind procedurile de licitație pentru contractele finanțate prin PNRR În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde...
-
Un articol interesant, care arată ca pe autostrăzi PNRR câștigăm 1,6 miliarde € in urma manevrei cu fondurile.
Scandalul "miliardelor pierdute" din PNRR. Ce-am câștigat și ce-am pierdut de fapt la capitolul autostrăzi - Economica.net
Un calcul grosier al efectelor excluderii unor proiecte de autostrăzi din PNRR, în paralel cu creșterea la 100% a finanțării europene pentru cele care rămân în program, arată că România iese de fapt pe plus cu circa 1,6 miliarde de lei. Și asta pentru că cele mai multe proiecte de autostrăzi...
-
@vancouver - Lei, nu euro, din pacate.
-
@yetiman e bine și așa, după toată drama din presă și online din ultimele zile să vedem că ieșim pe plus este totuși un motiv de bucurie
7/15/25: Declarații de presă susținute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene