Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
Ciprian Șerban este propus la Ministerul Transporturilor .
-
La Fonduri Europene, PNL îl nominalizează pe Dragoș Pîslaru.
-
Legat de fondurile disponibile pe rutier din Programul Transport 2021-2027:
https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4766-pot16082023-2Fonduri disponibile pe rutier 2021-2027: 5,46 miliarde euro
Proiecte fazate din exercițiul anterior:
PiSi 1,4&5: 1,037 mld € [conform Actul Adițional nr.1/2025, la Contractul de Finanțare nr. 57/2024] A0 nord: 0,843 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 90/2025] A0 sud + DNCB + pasaje DNCB: 0,4 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 62/2024] CraPi 1&2: 0,23 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 59/2024] VO Timișoara Sud: 0,092 mld € [conform Contractului de Finantare nr.38/2024] VO Sighișoara: 0,07 mld € [contract semnat în perioada vechiului exercițiu, dar făra lucrări în teren deocamdată] VO Arad Est: 0,058 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 50/2024] DEX BrGl: 0,043 mld € [conform Contractului de Finantare nr.40/2024] Pod Tisa: 0,037 mld € [conform Actul Adițional nr.2, la Contractul de Finanțare nr. 47] VO Beiuș: 0,043 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 44/2024] poduri pe DN-uri: 0,035 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 58/2024] VO Craiova Sud: 0,033 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 56/2024] VO Bârlad: 0,032 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 52/2024] VO Zalău: 0,025 mld € [conform Contractului de Finantare nr.48/2024] DN7 Bâldana-Titu: 0,024 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 55/2024] DN 52 Alexandria-Tr.Măgurele: 0,019 mld € [conform Contractului de Finantare nr.54/2024] SF A8 câmpie: 0,009 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 88/2025] VO Aleșd: 0,006 mld € [conform Contractului de Finantare nr.36/2024] SF-uri VO Bocșa, drum aeroport Tm, VO Botoșani, DEx Bacău-P.Neamț: 0,006 mld € + alte centuri, SF-uri, etc.
TOTAL= 3,04 mld €
Proiecte cu contract semnat:
PiSi 2: 1,47 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 65/2024] PiSi 3: 1,41 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 67/2024] A13 Sibiu-Făgăraș: 1,41 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 91/2025] A3 tunel Meseș: 1,33 mld € A8 Ditrău-Grințieș: 1,23 mld € VO Cluj: 0,95 mld € A3 Nușfalău-Suplacu-Chiribiș-Biharia: 0,7 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 99/2025] A8 Miercurea Nirajului-Sărățeni: 0,6 mld € A8 Pipirig-Vânători Neamț: 0,54 mld € DN71 (Buc-Targoviste-Sinaia) & DN73 (Câmpulung-Brașov): 0,53 mld € A11 Oradea-Arad lot 1: 0,47 mld € VO Timișoara Vest: 0,28 mld € Extindere la 4 benzi DN25: 0,24 mld € DEx Tureni: 0,1 mld € VO Azuga-Bușteni: 0,1 mld € VO Pucioasa-Fieni: 0,1 mld € DNCB DN2-A2: 0,09 mld € VO Buftea: 0,06 mld € VO Comarnic: 0,072 mld € [conform HG pentru suplimentarea valoarii lucrărilor] VO Giurgiu: 0,07 mld € Legătură A1-Timisoara-DN69: 0,05 mld € VO Blaj: 0,03 mld € SF-uri: Brașov-Bacău, Suceava-Botoșani: 0,02 mld € lărgire DN1A: 0,01 mld € SF-uri DEx Cluj-Dej & Caransebeș-Lugoj: 0,01 mld € Nod rutier A2 Dragoș Vodă: 0,01 mld € reparație pod DN3B Călărași: 0,01 mld €
TOTAL= 11,89 mld €
Proiecte în licitație:
Craiova-Tg Jiu: 2,68 mld € A11 Arad-Oradea loturi 2 și 3: 1,53 mld € A9 Timișoara-Moravița (loturi 1 și 2): 1,98 mld € A7 Pașcani-Suceava: 1,2 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] DEx Bacău-Piatra Neamț: 1,36 mld € DEx Focșani-Brăila: 1,08 mld € A4 Techirghiol: 0,85 mld € A8 Sărățeni-Joseni: 1,24 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] A8 Joseni-Ditrău: 0,2 mld € A8 Grintieș-Pipirig: 1,40 mld € A8 Tg.Neamț-Tg.Frumos: 1,22 mld € A8 Tg.Frumos-Lețcani: 1,11 mld € A8 Lețcani-DN24: 1,06 mld € A8 DN24-Golăiești: 0,83 mld € A8 Golăiești-Ungheni Prut: 0,053 mld € VO Mediaș: 0,17 mld € DEx Satu Mare-Oar: 0,15 mld € VO Târgoviște: 0,14 mld € VO Reghin: 0,1 mld € PiSi6 lot 1 DN73C: 0,07 mld € Legătură A1-Titu: 0,07 mld € VO Botoșani: 0,05 mld € VO Horezu: 0,03 mld € Pasaj Predeal: 0,03 mld € Noduri rutiere A3 Gruiu, A1 Ionești: 0,02 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] Pod DN54 jud. Teleorman: 0,02 mld Nod rutier Sărulești A2: 0,01 mld € VO Bolintin Vale: 0,01 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] SF București-Giurgiu: 0,01 mld € supervizare DEx Focșani-Brăila: 0,01 mld € supervizare PiSi3: 0,01 mld € supervizare A8 Sărățeni-Joseni: 0,01 mld € supervizare A8 Joseni-Ditrău: 0,01 mld € supervizare A8 Ditrău-Grințieș: 0,01 mld € supervizare A8 Grințieș-Pipirig: 0,01 mld € supervizare A8 Pipirig-Leghin: 0,01 mld € SF modernizare Transalpina: 0,01 mld €
TOTAL: 19,08 mld €
tom_sawyer de pe PUM :
Proiecte cu indicatori tehnico-economici aprobați prin HG:VO Gura Humorului: 0,4 mld € [urmează a se reaproba: 0,2 mld €] VO Baia Mare: 0,386 mld € (0,130+0,074+0,182) A3 Codlea-Cristian: 0,12 mld € VO Vaslui: 0,1 mld € [urmează a se reaproba] legătură DEx BrGl - VO Galați: 0,09 mld € Legătură T2 Otopeni: 0,08 mld € Noduri rutiere A1 Cugir, A3 Spinuș, A1 Cruceni: 0,05 mld € VO Sighetu Marmației: 0,02 mld € VO Dej: 0,02 mld € Nod rutier A0 Pantelimon: 0,02 mld € VO Tg.Mureș: 0,02 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 49/2024]
TOTAL: 1,3 mld €
-
Hai sa facem o precizare importanta, ca altfel unii incep sa se cruceasca la sumele astea.
5,46 miliarde reprezinta grantul din partea UE pe PT. Banii pe care-i primim moca de la UE. Ei reprezinta 40% din valoarea eligibila a proiectelor. Asfel, Romania trebuie sa mai puna minim restul de 60%, daca vrea sa-i foloseasca pe acesti 40%.
40% = 5,46
100% = 13,65 miliardeASTIA 13,65 MILIARDE trebuie musai sa-i cheltuim in 2021-2027 (pana la 31.12.2029). Ba mai mult, exista parti neeligibile, cum ar fi exproprierile, pe care statul roman trebuie sa le plateasca integral. Acestea reprezinta cam 10% din total. Adica mai adaugam 10% si suntem rotund la 15 MILIARDE.
Asadar incap clar si fara discutii proiectele fazate (3 miliarde) si tot ce e deja semnat (12 miliarde).
Dat fiind ca din ce s-a semnat sunt unele grele, gen PiSi2, Meses si A8 Ditrau Grinties, care nu au cum sa fie gata in 2029, inseamna ca nu vom cheltui toti acesti bani (2-3 miliarde care se vor faza pe 2028-2035) si ne mai trebuie proiecte semnate cat mai repede, sa inceapa repede. A11 e ideal, avand proiectarea gata si se poate face in 2-3 ani. Ar mai intra Pascani - Suceava si A4 Techirghiol dupa parerea mea. Apoi intr-adevar trebuie sa ne oprim sau sa semnam, dar sa dam termene prin 2031-2032, ca mare parte din costuri sa intre pe urmatorul exercitiu financiar.
-
-
Nu cred că va fi așa presiune să ne oprim, pentru că, fără niciun euro fonduri europene, putem presupune că avem resurse să mergem înainte cu echivalentul cofinantarii și neeligibilelor, care pot fi chiar mai mari de 10%, iar dacă alocăm % din buget pentru capitolul investiții în A/DX, punem și un efect de multiplicare în economie a tronsoanelor finalizate, sumele brute vor fi sensibil mai mari în 2030 decât în 2025. Mă gândesc la un 15 miliarde lei/an, nu e ca și cum nu ar însemna nimic, e foarte mult. Gândiți-vă apoi ce înseamnă să închidem lista de mai sus. Enorm. Aproape că nici nu-mi imaginez. Vis.
-
-
-
aș vrea să începem simplu, prin restituirea sporului pentru fonduri europene de către toți cei care au luat cunoștință despre faptul că procedurile nu au respectat condițiile PNRR, din 2021 până azi, de la ministru în jos. Banii, înapoi. Ăia 50%. Și anchetă la ADR, la Digitalizare, cu urmări, să ne explice cum le-a scăpat sincronizarea SEAP cu JOUE, noi fiind, se știe, țară de IT-iști (aici sunt ironic și generalizez aiurea, dar nu mă pot abține).
-
@MihaiD nu esti deloc ironic: in tara cu "cei mai tari IT-isti din galaxie" sunt la propriu cele mai proaste site-uri si aplicatii de uz public, atat la firmele de stat, cat si la cele private.
In rest da, ai dreptate, trebuie sa existe consecinte directe si personale pentru cei care au cauzat acest esec.
-
Din pacate in momentul de fata cred ca in orice institutie o sa se faca verificari o sa se gaseasca probleme grave sau mai putin grave.
Da, ar fi normal ca intr-o tara cu apa calda ( mai putin capitala :)) ) sa existe consecinte si sa plateasca de la cel mai mic pana la cel mai mare. -
@mihai a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
nu esti deloc ironic: in tara cu "cei mai tari IT-isti din galaxie" sunt la propriu cele mai proaste site-uri si aplicatii de uz public, atat la firmele de stat, cat si la cele private.
Asta ptr că se preferă să se cumpere soft-uri. Din afară. Și să plătești licențe de milioane de eur anual. În loc să se plătească dezvoltarea de soft local. După specificații. Dar pe care să ai drept de autor.
Dar , ca în toate , facem lucruri foarte ok ptr alții. Exportăm. Dar când e să beneficiem de acest lanț local ....e câh. E mai ok să fim clienți captivi.
Era previzibilă chestia cu PNRR-ul. Banii intrați până acum sunt puțini. Ceea ce înseamnă că majoritatea plăților făcute pe "proiectele PNRR" s-au făcut de la buget. Rămân plățile ptr lucrările efectuate în perioada aceasta. Așa că , nu au cum să mai pună presiune în plus. Din contră. E de alteptat ca presiunea să scadă. Odată cu reducerea expunerii pe "PNRR" finanțarea de la guvern vine pe un trend normal.
Rămâne de văzut ce vom considera normal ptr piața de construcții ptr perioada următoare. În condițiile scăderii cofinanțării. Eu aș menține ca obiectiv ținta de 100km autostradă anual , până la completarea A8,A13. Adică închiderea celor trei treceri peste Carpați , și inelul ce le unește. E fezabil în funcție de dificultatea loturilor derulate simultan(o medie de 3 ani , lot de 30 km lot munte greu. 1an jumate lot câmpie). Oricum , odată cu "rămânerea" loturilor dificile în calendar(A3 cu Meseșul , A1 loturile We build și Mapa) , și terminarea altor loturi la "câmpie" , e de așteptat să scadă și nr de km inaugurați.
Pe partea de feroviar ar trebui o reevaluare masivă. De la modalități contractare. La lucrări necesare. Lucrările pe feroviar stimulează și implică mult prea puțin piața locală. Șină nu. Instalații nu. Practic , doar traversele sunt locale. Și piatra spartă. Firme locale prea puține. Durata imensă de derulare a proiectelor. Traseele de marfă trebuiesc prioritizate în context regional(Ungaria/Bulgaria/Serbia). Ptr cele de călători mi-am exprimat poziția de N ori.
-
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere :
Precizări CNAIR privind procedurile de licitație pentru contractele finanțate prin PNRR
În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde bani din PNRR și din cauza unor erori, voite sau nu, în licitarea contractelor de către CNAIR, ca urmare a “nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.
Aceste alegații sunt total neadevărate!
Acest lucru poate fi probat cu documente pe care le vom prezenta în continuare:
Ținând cont de identificarea unor necorelări între platforma SEAP/SICAP și platforma JOUE/TED privind posibilitatea tehică de modificare a statusurilor procedurilor de achiziție publică la nivelul JOUE, CNAIR a prezentat situația Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în data de 18 septembrie 2023, solicitând consiliere pentru identificarea unei modalități efective de corelare a informațiilor dintre SEAP/SICAP și JOUE/TED.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis CNAIR, în data de 21 septembrie 2023 o adresă prin care specifică faptul că:- la nivelul anunțului din JOUE/TED nu se publică starile intermediare, adică suspendările, deoarece formularul standard european nu conține câmpuri sau secțiuni dedicate acestor informații;
- starea de suspendare poate fi vizualizată pe partea publică a SEAP/SICAP pentru procedura respectivă;
- toate anunțurile publicate în JOUE/TED conțin un link care redirecționează automat ofertanții spre partea publică a SEAP/SICAP unde sunt prezentate inclusiv informațiile privind eventuala suspendare a procedurilor (Anexa 1).
Prin notificarea ADR din data de 28 septembrie 2023, operatorul SEAP/SICAP confirmă că nu există nicio situație în care un eventual ofertant român sau străin (din UE sau din afara spațiului UE) ar fi putut fi vătămat în vreun fel în intenția de a depune oferte.
Notificarea spune clar că în conformitate cu prevederile legale, pentru a participa la o procedură, ofertanții trebuie să parcurgă procesul de înregistrare în SEAP/SICAP, înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Chiar JOUE precizează pe platforma sa, modalitatea în care doritorii pot participa la o procedură de licitație.
Practic, multitudinea de oferte pentru fiecare contract din partea unor antreprenori străini arată clar posibilitate că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire.
Ulterior, ca urmare a solicitării CNAIR din 18 septembrie 2023, ADR a adus la cunoștiința tuturor autorităților contractante din România informațiile mai sus prezentate prin publicarea unei notificări pe platforma electonică SEAP/SICAP, în data de 28 septembrie 2023 (Anexa 2).
În urma eforturilor României de corectare și de corelare a bazelor de date pentru preluarea din SEAP/SICAP a unor categorii de informații, în data de 4 decembrie 2023 s-a realizat corelarea între cele două platforme ( JOUE/TED și SEAP/SICAP) (Anexa 3).
În concluzie, prin toate aceste demersuri s-a reușit inclusiv sincronizarea platformelor electronice privind achizițiile publice (JOUE/TED și SEAP/SICAP).
Anexele se regăsesc în ilustrațiile de mai jos️
https://cnadnr.ro/ro/comunicare/comunicate-de-presa/interes-general/precizări-cnair-privind-procedurile-de-licitație
-
Un articol interesant, care arată ca pe autostrăzi PNRR câștigăm 1,6 miliarde € in urma manevrei cu fondurile.
-
@vancouver - Lei, nu euro, din pacate.
-
@yetiman e bine și așa, după toată drama din presă și online din ultimele zile să vedem că ieșim pe plus este totuși un motiv de bucurie
-
+30% pentru România la noul buget UE 2028-2034 față de perioada actuală:
-
Vad ca astia de la EC vor sa faca un fond comun pentru AGRI, EMPL, REGIO, MARE.
Chiar o sa fie interesant.
-
-
„Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare” avea o finanțare din granturi de 3,24 miliarde de euro, din care 1,36 miliarde de euro se taie, iar 1,87 miliarde de euro se mută pe împrumuturi.