A5 București - Giurgiu + A7BG Ruse - Veliko Tarnovo
-
lucrari la centura Byala la sud de Ruse spre Veliko Tarnovo:
-
-
Inteleg intrucatva logica variantei care incepe din Corbii Mari, in sensul ca dirijezi traficul de tranzit spre Bulgaria - Turcia cat mai departe de Bucuresti. Totusi, varintele care pornesc si A1 duc la un tronson comun A5/A6, adica la repetarea greselii din nord cu tronsonul comun A3/A7. Sunt tronsoane care se vor bloca la 1-2 ani dupa deschiderea respectivelor autostrazi.
-
Sa notam ca mai exista o varianta in discutie, cu intrarea in Bucuresti via DR9:
Eu prefer aceasta varianta, cea mai estica. Are urmatoarele avantaje:
- folosește alte artere de intrare în București față de A6 și DN5, degrevându-le astfel pe acestea, creând alternative.
- nu se termină în A0 sau DBCB, adică nu adaugă trafic total inutil pe A0, cum era într-o variantă anterioară
- se bifurca la intrarea in Bucuresti, asa cum si A3 se bifurca acum si nu sunt ambuteiaje - in schimb avem exemplul prost al A1, care intra fara bifurcatie si este jale in Militari si pe A1 la intrarea in Bucuresti
- oferă o șansă în plus și altor localități, nu doar fix celor de pe DN5. De-a lungul acestui traseu se afla o salba intreaga de sate si comune
- este cea buna varianta pentru traficul greu care majoritar vrea sa continue pe axa sud-nord (adica legatura Ucraina+Moldova cu Bulgaria+Turcia).
- este cea mai buna varianta pentru a ajunge de la Giurgiu+Ruse la aeroport Otopeni
- este mult mai ieftin, fiind mult mai putini km de construit
Dar de departe cel mai mare trafic este din si dinspre orasul de 2 milioane de locuitori: Bucuresti. Asa ca aici e cheia. Intrebarea cheie: care traseu duce la cea mai fluida intrare in Bucuresti / iesire din Bucuresti. Si clar aici castiga DR9.
-
Am mixed feelings despre varianta asta. Da, varianta cu intrare prin sud intr-un DR e mai buna decat celelalte.
Pe de alta parte DR-urile astea sunt exact genul de drumuri care sunt demolate sau abandonate acum in occident pentru ca genereaza atat de mult trafic incat blocheaza orasul. Personal as anula proiectul acestor DR-uri acum, in fasa.
-
Dupa mine, Corbii Mari, all the way !
Acolo merge grosul traficului suddunarean, nicidecum cel Nord-Sud spre Moldova si Ukraina : ultimul nu cred ca aduna, comparativ, mai mult de un sfert fata de cel spre vestul Eu.
De altfel, asta e si ideea CNIR ca aceasta varianta sa materializeze- de facto- primul segment dintrun viitor al doilea inel de centura a Capitalei, unul la distanta.
Caruia, adaug eu, i s-ar putea cumva circumscrie si planuitul DEx Gaesti-Targoviste- Ploiesti.Asta pentru o imagine macro. -
-
A7 centura Biala (BG):
Pe scurt, fata de acum un an progresul este aproape nul.
-
Au si ei Aktorii lor.
-
o intrebare cati bani ofera UE pentru acest proiect .....
-
@rocklee nu stiu exact cat ofera UE, dar in mod normal ar trebui sa fie aceleasi conditii ca si pentru Romania. Au si ei fondurile de coeziune si la acest capitol cofinantarea este de 40%. Prin PNRR nu are cum sa fie, Romania fiind singura tara din Europa care are voie sa cheltuie bani din PNRR pentru autostrazi (ceea ce arata cat bull-shit pot sa mãnânce unii, care se dau aparatori ai neamului, cum ca vai vai noi acum suntem sclavii europenilor si nu stam cu fruntea sus sa negociem, bla bla bla... e fix invers si UE chiar incurajeaza acest mod de lucru: fiecare tara poata sa ceara exceptii sau derogari, poata sa contribuie la organizarea intregii UE, etc. Nu doar ca nu suntem sclavii UE, noi suntem UE! Si ca atare iata cel mai bun exemplu, banii din PNRR ii folosim la autostrazi pentru ca aici suntem in urma rau - in schimb bulgarii nu au cerut asa ceva, ei finanteaza doar cu bani din FC).
Contractul centurii Byala este semnat in 2022 pentru 450 de milioane euro si are ca termen anul 2028. Putem presupuna ca UE contribuie cu aprox. 180 milioane euro.
-
Perioada de programare 2014-2020:
În cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, rata standard de cofinanțare era de 85% din partea UE și 15% contribuție națională. Totuși, pentru Axa Prioritară 1 – destinată dezvoltării rețelei TEN-T de transport rutier, care include construcția de autostrăzi și drumuri expres – s-a aplicat o rată de cofinanțare diferită, cu doar 60% finanțare din partea UE și 40% contribuție națională.
Grup InfrastructuraPerioada de programare 2021-2027:
Pentru actuala perioadă de programare, Programul Transport 2021-2027 prevede, în continuare, o rată de cofinanțare de 40% din partea UE și 60% contribuție națională pentru proiectele de autostrăzi.Deci, finanțarea a scăzut la 40% partea UE, ceea ce înseamnă că trebuie să fim pregătiți să contribuim cu cea mai mare parte din fonduri.
Oricum, este mult peste ceea ce oferă PNRR, care este doar un împrumut cu dobânzi ceva mai mici.
Mie mi se pare pură propagandă felul în care a fost prezentat PNRR pentru autostrăzi anul trecut, de parcă ar fi fost 100% nerambursabil.
Aproape nimeni din media nu a explicat clar în ce constă, de fapt, PNRR pentru autostrăzi.