Evident ca relocarea a blocat forajele, dar proiectul de relocare este tot in sarcina constructorului, care daca nu-l depune nici nu se poate sa primeasca aprobare. Asa cum pe Buzau-Focsani s-au putut rezolva toate relocarile in 2024 si pe Focsani - Bacau toate in 2025, asa se puteau rezolva si pe Bacau - Pascani. Sa ne amintim doar de Tisita - unde cu eforturi din toate partile s-a facut relocarea cand a trebuit, ca sa nu blocheze deschiderea lotului.

Hai sa nu ajungem la argumente aberante in favoarea UMB. Nu sunt nici sfinti si nici vreo organizatie caritabila. E clar ca nu au avut forta sa lucreze concomitent peste tot. Dar au facut cea mai buna strategie din situatia data, adica o deschidere treptata a tronsoanelor A7 pornind de la sud spre nord - ceea a presupus abandonarea aproape completa timp de 2 ani a loturilor de nord de Bacau. Pentru ca asta au facut, sa nu ne invartim in jurul cozii: au abandonat loturile Bacau-Pascani, ca sa se concentreze pe altele.

Da, am de gand sa fac, dar sunt f. prins.

@marius.firtonea Eu sunt de acord cu tine, dar nu exista nici o garantie ca nu castiga tot o firma care merge incet sau poate doar un pic mai repede, iar cei 1-2-3 ani pierduti cu relicitarea nu vor fi recuperati niciodata. Plus, cum spuneam, Mapa-Cenghiz nu au (deocamdata) probleme cu executia, ci cu proiectarea si poate pe la comenzi, deconturi etc. Ori proiectarea esta intre timp gata. Dupa ce vom aveam AM si primesc AC - sa speram la toamna - atunci putem vedea daca au sau nu capacitate de executie. Cam la anu pe vremea asta putem discuta serios despre o reziliere, daca intr-adevar nu se mobilizeaza pentru executie.

Horațiu Cosma

Am aprobat, la Ministerul Transporturilor, proiectul centurii Zalău Nord – un nou pas foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din județul Sălaj. Această variantă ocolitoare, cu o...

Această variantă ocolitoare, cu o lungime de 7,2 km, va contribui semnificativ la decongestionarea traficului din partea de nord a municipiului Zalău, în special prin scoaterea traficului greu din oraș. Totodată, va reduce timpii de deplasare și va asigura o conexiune modernă între Hereclean și Crișeni, facilitând legăturile către Jibou, Șimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei.
Investiția se ridică la aproximativ 700 de milioane de lei, iar durata estimată a lucrărilor este de 2 ani. Proiectul prevede realizarea a 6 poduri, pasaje și viaducte, fiind finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, precum și de la bugetul de stat.
Principalele soluții tehnice includ:
✅ sens giratoriu la intersecția din Crișeni (spre Jibou și Cehu Silvaniei), punctul de pornire al centurii, la pachet cu relocarea drumului național DN1H pe o lungime de aproximativ 1,5 km;
✅ intersecții denivelate cu drumurile locale;
✅ pod peste Valea Zalăului;
✅ pasaj inferior pe sub calea ferată în zona Hereclean;
✅ sens giratoriu la intersecția cu DN1F, cu pasaj rutier pe direcția Zalău – Hereclean și reamenajarea drumului național pe circa 800 m;
✅ bandă suplimentară de aproximativ 1 km pentru vehicule lente, pe sectorul cu rampă de peste 4%.

Da, turcii se misa binisor cu tunelurile la care au AC. Asta e o veste excelenta. Din pacate insa la modul general se misca prost. Mai ales pe partea de hartii. Ori, acolo unde nu au AC motivul principal al intarzierii sunt chiar ei, adica lipsa hartiilor pe care trebuie sa le faca inainte de a cere AM, AC, exproprieri etc. Au si o atitudine de superioritate, ceea ce nu ajuta - macar bulgarii de la Trace erau constientii ca sunt varza pe A7 lot 2.

Ne au insa oarecum la mâna: pretul negociat cu ei este excelent raportat la alte contracte mai noi de pe A8, A7 etc. Daca vom rezilia cu Mapa cel mai probabil mai pierdem 1-2 ani cu relicitarea si va iesi un pret poate chiar dublu.

Vor lucra exact gen Alsim Alarko pe A0: nu-i poti scoate din boii lor. La sedinte zic da da, si pe teren merg in ritmul lor: inainte, dar nu prea repejor.

@oarecare said:

@mihai said:
inaltimea standard a catenarei peste linie la CFR este de 5.5m, cu variatii intre 5 si 6.5m

Pe maps se vad 4m pe ambele parti ale caii ferate. Vedem ca standardul nu s-a aplicat aici. De aici referirea la inaltimea de 4m din postarea precedenta,

Daca ne uitam pe poza, o Dacie Logan sau acel VW eos sau ce o fi, au cam 1,5m inaltime (de fapt Loganul are spre 1,60). Si ocupa cam un sfert din inaltimea pana la fir. Asa ca si din poza se confirma ce spune @mihai : inaltimea efectiva libera pana la fir este de ca. 6m.

@Duta-C Intotdeauna cand vorbim de vina / vinovatie nu poate fi vorba de un parapet sau un pom si nici macar o defectiune tehnica. Undeva toate astea sunt vina unui om sau a mai multor oameni. Deci juridic, clar, ai dreptate.

Si eu am aprox. 1.000.000 km de soferie in 23 de ani prin toata Europa. Si stiu ce spun.

Punctul pe i in cazul unui drum rapid cum este DX-ul este RELAXAREA pe fondul monotoniei. A explicat @mihai de mai multe ori. Neavand curbe accentuate si pericole vizibile si pentru ca exista o limita de viteza (90 pentru camioane, 120 restul), atentia la volan scade enorm. Este de altfel un avantaj imens al autostrazilor in general: ajungi odihnit acasa si nu epuizat ca dupa un drum da la Suceava la Oradea, doar pe DN-uri sa zicem.

Ori pe fondul relaxarii, conversatiilor cu altii din masina sau pe telefon, mancatului, scarpinatului etc... o masina parcata partial PE BANDA DE MERS este o provocare imensa. O capcana mortala. Culmea, mai grava chiar decat mersul pe DN2, pentru ca acolo atentie este maximizata, adrenalina este la cote serioase.

Asta trebuie sa inteleaga toata lumea: da, greseala este a unui sofer, clar. Dar ea este extrem de probabila pe fondul RELAXARII specifice autostrazilor / drumurile express.

Si la fel de important : cu banda de urgenta normala accidentele mortale de pe DX12 nu ar fi avut loc! Cu o masura simpla se puteau evita pierderi de vieti nevinovate (deseori mortul nu este soferul vinovat).

Nu stiu sa existe vreo regula. In Italia si Austria am vazut multe, dar marea diferenta este ca sunt in plus fata de banda de urgenta. De ex. stiu ca am avut eu o pana pe A4 in Italia si alveola era de 3-4 m latime, dincolo de banda de urgenta, care avea si ea aprox. 3,5m. (bine A4 nu e DX, ci A, dar ca idee).

Uite o imagine de pe un DX din Austria, cunoscut si multor romani: S1 centura sud Viena. Se vede o mini-alveola langa telefonul de urgenta, dar se vede clar ca banda de urgenta pe DX-ul lor este full, la fel ca pe orice autostrada, adica 3-3,5m. Alvola mai adauga inca 1-1,5m, unde sa stea oamenii cand dau telefon sau asteapta depanarea.

In Germania "la mine" nu prea exista asa ceva. Orice drum 2+2, fie autostrada sau federal sau judetean are banda de urgenta full, cu unele exceptii (fie drumuri vechi, fie foarte aproape de un oras mare, unde oricum se merge incet si e mereu full trafic, plus exproprieri scumpe sau imposibile). In Franta la fel, sunt multe D-uri (departamentale, aka judetene pe la noi), largite la 2+2 si care au banda de urgenta full.

De altfel Franta si Germania nu au notiunea de drum express oficiala. In Franta N-urile (nationale) cu 2+2 si parapet median au vmax 110 km/h si corespund oarecum ideii de DX, in general avand banda de urgenta full (mai ales daca sunt mai noi). In Germania exista ideea de "Kraffahrtstraße" (drum numai pentru masini cu motor - in popor zisa si Schnellstraße). Daca arata ca o autostrada, atunci nu are limita de viteza, sau are, functie de relief, curbe, etc, asa cum si unele autostrazi au. Dar Kraftfahrstraße poate fi si un tunel 1+1 in mijlocul orasului sau un pasaj. De ex. cum e pasajul Basarab in Bucuresti, ar avea semn de Kraftfahrstraße. Deci notiunea de Kraftfahrtstraße nu are legatura cu indicativul unui drum si nu are o sectiune specifica.

Adica ideea in Franta si Germania e asa: pentru drum lung exista autostrazi si atat. Diverse sectiuni aglomerate ale unor drumuri locale / nationale pot fi upgradate la mai multe benzi, dar raman cu acelasi indicativ, insa viteza poate fi mai mare. In schimb la banda de urgenta nu prea se face rabat, cu atat mai putin in camp.

Cea mai recenta varianta este septembrie pentru inceperea sapaturii cu TBM. Prefabricatele pentru TBM deja au inceput sa le faca.

Nu inteleg ce vina are un sofer si de ce-l faci imediat incapabil, daca ii moare motorul si nu mai poate porni masina. Iar ulterior ce vina are soferul de camion, care merge in spatele altui camion (o situatie absolut banala pe orice autostrada) si care nu vede masina iesita in banda decat prea tarziu sa mai poata sa traga de volan - sau - mai grav - nu poate sa traga de volan ca are un alt camion in depasire sau o masina mica in depasire!!!

Cred ca prea usor terfelim si maturam pe jos cu alti oameni. Multi dintre ei cu zeci sau sute de mii km fara accident, si care la un moment dat nu reactioneaza ca un sofer de formula 1 in cele 2 secunde pe care le au la dispozitie sa ia o decizie critica, pentru ca niste adevarati imbecili au facut banda de urgenta mai ingusta.

Poate ca se va modifica standardul, dar deocamdată este o schimbare punctuală numai pe DX-ul de aici. Probabil având în vedere și relieful extrem de ușor și deci costurile reduse ale masurii.

N-ai fost atent. Este vorba de lărgirea acostamentului de 1,5m. Adică acum are 1,5m și trebuie lărgit.

Zici că-i viu, al dracu‘. Mă refer la proiectul CoBra.

Era groaznica trecerea de la Mizil, era si sus, era si o intersectie imediat langa pe o parte. Aici arata mai bine.

E un non-sens sa nu se deschida pana la Racaciuni. Se poate impune limita de tonaj, asa cum este pe A1 Bascov - CdA unde peste 7,5to nu au voie, cu exceptia riveranilor (adica toate camioanele au ramas pe Dealu Negru).