Vesti bunicele de pe A7:

• lot 2 Trace, km38: maine 19.08 se apuca de treaba sa faca ultimele rigidizari, consolidari, etc, dupa ce pare-se ca s-au pus toate partile de acord si expertul italian a agreat solutiile propuse, inclusiv a verificat calculele de rezistenta si sunt ok
• UMB a revenit normal la lucru

Comunicat de presă ASCORO

A7 Ploieşti – Buzău lot 2: Autorităţile refuză deschiderea unei autostrăzi finalizate!

Lotul 2 al Autostrăzii A7 (Ploiești–Buzău), atât de așteptat de șoferi și comunitățile locale, este tehnic finalizat. Cu toate acestea, liniștea autorităților este mai apăsătoare decât zgomotul traficului care ar fi trebuit deja să circule pe acest tronson.

De luni de zile, șoferii și locuitorii din zonă așteaptă inaugurarea, însă din partea Ministerului Transporturilor, CNAIR sau a purtătorilor de cuvânt oficiali nu există nicio comunicare clară privind o dată fermă de deschidere. În locul transparenței, au fost oferite doar estimări vagi.

Probleme semnalate:
• Întârzieri repetate cauzate de erori și remedieri succesive.
• Un ministru al transporturilor absent din acest subiect.
• O conducere CNAIR fără reacție publică.
• Un departament de comunicare incapabil să furnizează măcar un termen orientativ

Consecințe directe:

• Orașul Mizil este sufocat zilnic de trafic (centura Mizil nu rezolvă problema, nu are legătură cu traficul de pe A7 sau spre A7)
• DN1B, între Mizil și Buzău, este într-o stare deplorabilă, comparabilă cu un drum „bombardat” sau rezultat al unor lucrări fără control de calitate.
• Aproape zilnic sunt raportate accidente rutiere pe DN1B, unele grave. Siguranta pe autostrada este cu mult mai bună: este eliminat riscul coliziunilor frontale, dispar pătrunderilor pe contrasens pentru a depăși, nu se circulă prin localități și nu există intersecții simple cu viraje periculoase la stânga.
• Autostrada ar atrage și din vehiculele de pe drumul morții DN2 Buzău – Urziceni – București.
• O autostradă finalizată zace nefolosită, în timp ce comunitățile și șoferii suportă consecințele.

Întrebarea de fond: Ce se așteaptă? O tăiere de panglică? Un moment politic mai convenabil? Alegerile?

Cerem transparență și asumare!

În cazul podului de la km 38, peste tot în lume se caută rapid rezolvări provizorii pentru a permite traficul:

• se limitează numărul de benzi
• se impun limite de tonaj
• se impun limite de viteză
• se proptește podul cu susțineri provizorii suplimentare
• dacă problemele sunt așa de grave, încât nici măcar autoturisme cu viteză limitate nu pot fi lăsate pe pod, atunci se construiesc variante provizorii

Exemplu din Austria: La podul Europa care leagă Italia de Austria prin pasul Brenner, după ce au fost descoperite probleme grave, subliniem grave, la structură, traficul nu a fost închis, ci a fost redus numărul de benzi de la 3 la 2 pe sens, din care camioanele au voie doar pe prima, viteza limitată la 80 km/h și pe unele deschideri a fost realizat sub pod un fel de al doilea pod pe care în cel mai rău caz să cadă podul principal, dar maxim 6cm, pentru a evita o catastrofă. În următorii 10-15 ani va fi construit un pod nou. O oprire a traficului prin pasul Brenner în această perioadă ar fi dus la ambuteiaje mai grave decât la noi pe Valea Prahovei și la pagube economice fabuloase pentru transportul de marfă din centrul Europei.

Pe A7 Ploiești - Buzău podul de la km 38 poate fi sprijinit suplimentar fără nici o problemă, chiar permanent, sub pod fiind teren agricol. Realizarea unor sprijiniri suplimentare este o chestiune de câteva zile!

Dacă Lotul 2 nu este pregătit de deschidere și nici nu se întreprinde nimic pentru o deschidere cu limitări, conducătorii auto și opinia publică merită o explicație clară. Dacă tronsonul este finalizat și circulabil, autoritățile trebuie să anunțe oficial data deschiderii.

Este rolul politicienilor de la vârful MT și a directorilor din CNAIR să evalueze toată paleta de soluții posibile. Pentru asta i-am votat, pentru asta îi plătim: pentru soluții, nu pentru ascunderea sub preș.

Solicităm Ministerului Transporturilor și CNAIR:
1. Să ofere un răspuns oficial privind stadiul exact al lucrărilor.
2. Să anunțe o dată realistă pentru inaugurarea Lotului 2.
3. Să comunice public minim o dată pe săptămâna evoluția situației. In definitiv publicul este cel care prin taxe și impozite plătește atât angajații CNAIR, cât și lucrările la autostradă și astfel este dreptul publicului să fie la curent cu situația.
4. Dacă problemele de la km38 nu sunt grave, să deschidă IMEDIAT traficul, la nevoie cu limitări.

ASCORO, 16.09.2025

Am citit acum pe pagina de facebook @DEx-Focșani-Cta hai sa zicem asa "indoielile" oamenilor legate de corectitudinea joantelor care se fac acum la km38. Pana la urma cine nu e in domeniu nu poate decat sa intrebe si in lipsa unui raspuns sa-si dea cu parerea "vizual".

O sa luam o poza si o sa va explic, cu precizarea ca eu sunt inginer constructor si ca am studiat constructii metalice si imbinarile prin sudura / suruburi.

Ideea imbinarilor de orice fel este sa se creeze o continuitate a structurii compuse din mai multe elemente. Structurile sunt prea mari ca sa poata fi aduse dintr-o bucata din uzina, de ex. podul de fata are peste 100m lungime si aprox. 25m latime - imposibil de transportat intr-o bucata.

Ce este CEL MAI IMPORTANT DE INTELES de catre cei care nu sunt din domeniu: scopul imbinarii este de a crea continuitate, ca si cand acea intrerupere nu ar exista. Pentru a fi siguri de asta, IMBINAREA TREBUIE SA FIE MAI REZISTENTA DECAT ELEMENTELE IMBINATE!

Ca sa fim siguri ca se intampla asta, de regula se foloseste acelasi material de 2 ori. 2x. Ai de imbinat o tabla de 10mm? Atunci pui 2 table de 10 mm, una pe o parte, una pe partea cealalta. Si strangi zona de imbinare ca intr-o menghina. Dar cum asiguri legatura intre cele 2 table suplimentare si cea de baza? Ai 2 variante principale:

• prin sudura
• prin suruburi

Asadar in ambele cazuri JOANTA este compusa din 2 piese de aceeasi grosime si aceeasi latime ca si piesele de baza.

Ca sa asiguri ca nu cedeaza suruburile, resp. sudura se face o dimensionare. Fiecare surub are o rezistenta data de normative, fiecare cordon de sudura o rezistenta per cm lungime si functie de grosimea sudurii, care desigur nu poate depasi grosimea pieselor sudate. Din calcule ies cate surburi sunt necesare si la ce diametru (se alege cel mai mic diametru la care inca incap suruburile), resp. caracteristicile cordoanelor (eventual la sudura poate fi necesara cresterea grosimii pieselor joantei, ca sa rezulte o sudura mai groasa).

Si acum poza va rog:

1. Am aratat unde avem predala din beton (scris negru) si unde avem grinda metalica (rosu). Partea cu predala NU NE INTERESEAZA, nu face parte din structura de rezistenta propriu-zisa capabila sa duca incarcarile longitudinal spre picioarele podului (predalele doar duc incarcarile spre grinda metalica). Ce ne intereseaza pe noi este grinda metalica.
2. In poza vedem 2 grinzi metalice, notate pe galben cu P1 si P2. Si cu linie galbena este locul in care se termina, unde cele doua piese P1 si P2 venite pe trailere separate au trebuit imbinate pe santier.
3. Grinzile metalice sunt compuse din 3 elemente sudate intre ele in uzina, A, B si C. A=tampa inferioara, B=inima (si mai este una simetric, care nu se vede in poza), C=talpa superioara.
4. Initial s-a mers pe o sudura cap la cap a celor 2 piese metalice, o solutie moderne si noua, cu consum redus de material (nu necesita joante), prin care legatura se realizeaza pur si simplu din acelasi material cu restul grinzii. Se umple golul intre grinzi prin sudura cu acelasi material. Dar P1 si P2 trebuie sa aibe fix aceeasi grosime si sa se potriveasca perfect, nu atunci cand potrivesti perfect o inima, cea de partea cealalta sta la 5cm cascata. Adica din uzina piesele P1 si P2 trebuie sa vina cu o toleranta admisa in metal de max. +/-2mm ! (e ceva). Din pacate nu s-au incadrat asa ca au improvizat la fata locului si de aia nu au iesit sudurile conforme.
5. AICI rog pe @DEx-Focșani-Cta sa fie atent si sa explice poate la randul lui pe facebook pe canal. Joanta 3 pe care o realizeaza acum FACE PARTE DINTR-UN ANSAMBLU DE JOANTE! Nu e ceva pus in mijlocul nimicului. Au facut deja in aprilie-mai joantele cu suruburi 1 si 2, care asigura continuitatea P1 cu P2 la nivel de talpa inferioara si inimi. Dar nu au putut face cu suruburi la talpa superioara. Si acum vine aceasta COMPLETARE. Astfel incat si talpa superioara sa fie continua!

Asta este ce au spus expertul italian si superviserul dupa finalizarea eclisarii cu suruburi: "bine - bine, si talpa superioara ?" Si "da, la inceput o sa tina, dar daca fix de acolo o sa plece in timp o fisura sau o cedare ?"

Sigur, calculele spun ca mergea si fara joanta 3. Pentru ca, asa cum am subliniat, joantele 1 si 2 ofera o rezistenta superioara pieselor de baza, care acopera si flinticul de talpa superioara. Nu uitati ca pe interior exista inca o placuta la fiecare joanta. Dar pentru siguranta 110% au cazut toti de acord sa se execute si flinticul ramas, talpa superioara - joanta care acum pare rahitica comparata cu tot podul, dar daca intelegem ca este doar o COMPLETARE, atunci vedem lucrurile altfel.

Cu podul a răspuns @sonicstorm , mai mult nu e de adăugat.

Legat de prezența mea pum, nu vreau să intru în detalii, nu are rost. La modul general, fara legătură cu mine, divergentele sunt legate practic de un singur aspect: hate-ul pum (de fapt doar al monarhului) la adresa UMB. Noi aici nu iubim UMB, nu-i lăudăm, doar comentam la fel ca despre orice alt constructor, pe un ton neutru.

A7 Buzau Sud-Est, nod cu DN2 (Spataru):

Deci pare ca a fost asa la pod Buzau (informatii din gura in gura, nu din sursa directa - luati ca atare, dar e plauzibil):

• orice structura cu deschidere mare gen poduri cu grinzi de 40m din beton sau deschideri mai mari metalice se proiecteaza cu o CONTRASAGEATA. De altfel vedeti asta cand vin pe trailer, grinzile sunt indoite spre mijloc, in sus. Aia e contrasageata (burta in sus).
• cand se toarna beton si apoi asfalt pe mijloc structura se lasa cu cativa cm. Rolul contrasagetii este ca la urma structura sa fie orizontala sau aproape orizontala, nu pe mijloc sa aibe o burta in jos.
• nu e asa usor sa calculezi acea contrasageata ca sa ajunga la urma fix dreapta structura, ca betonul si metalul nu se lasa chiar cum vrei. Mai ales ca, asa cum am mai spus, structurile se proiecteaza cu rezerve, adica se fac mai solide decat iese din calcul. Ca sa compenseze pe Dorel care nu strange un surub sau defectele din fabrica ale materialelor, lipsa de omogenitate perfecta etc. Deci structura e mai rigida in realitate decat in calcul.
• si fix asta s-a intamplat aici la pod Buzau: NU S-A CONSUMAT CONTRASAGEATA! Adica dupa betonare cu grosimea indicata de proiectant, structura nu s-a lasat cat trebuia in teorie. Avea burta in sus! UMB a turnat exact grosimea indicata in proiect. Ce zice Horatiu Cosma cu +60cm e o aberatie, e o inaltime cat un copil mic. Nu poti turna 60cm in plus!!! In primul rand ca acolo erau niste predale, s-a turnat peste ele si e cat de cat drept, daca pe alocuri erau 60cm in plus se vedea un mic munte. Iar peste tot iara e exclus. Suprabetonarea are de regula 15-20cm. Nu poti turna de 4 ori mai mult! In primul rand ca se face o comanda de beton si se aduce +/- 1m3, atat. La 60cm in plus trebuiau peste 300m3 adusi in plus la fiecare turnare. Nu mai vorbim ca asta costa ca atare, pretul betonului + manopera + pompa trece de 100 € / m3, adica la un tact de 40m pe o cale trebuiau sa arunce la gunoi 30.000 € !!!! Si au fost vreo 100 tacturi de turnare!
• UMB a chemat proiectantul si a reclamat ca nu s-a consumat contrasageata
• Via Design a incercat sa dea vina pe UMB
• UMB a pus proiectantii proprii sa verifice si a demonstrat ca ViaDesign a proiectat prost

Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt. Ca sa intelegem ordinul de marime, trebuie sa stiti cam cat se proiecteaza aceasta contrasageata. Ei bine la structuri din astea metalice ceva gen 5-10cm. Sa plecam de la 10cm pe mijlocul deschiderii. Din care poate ca trebuiau sa se consume 8cm, dar in realitate s-au consumat doar 4cm. Atunci pe reazeme s-a incarcat cu mai mult asfalt ca. 4cm.

O sa ziceti: da, ca la Luctca! Si acolo au pus mai mult asfalt! OK, zic eu, dar situatia nu e comparabila. De ce:

• la Lutca s-a facut dupa ureche; aici s-a oprit lucrarea, inginerii UMB = executantul au calculat, inginerii Via Design (Consitrans) = proiectant au calculat; inginerii Tecnic = verificator au verificat si dat OK
• la Lutca podul se lasase, cedase - la Buzau e invers, podul NU A CEDAT cat trebuia din calcul
• la Lutca podul avea burta in jos si aia a fost compensata umpland si mai mult PE MIJLOCUL DESCHIDERII; Aici la Buzau podul avea burta in sus prea mare. Si ce s-a pus in plus nu s-a pus in mijlocul deschiderii, ci pe reazeme, unde avem pilele pe dedesubt. Fix pe mijlocul deschiderii NU s-a incarcat in plus!
• la Lutca am avut o varianta de pod proasta; ca si cel din Italia prabusit cu un an inainte (la Genoa), ambele construite in anii 60-70, cu o varianta inovatoare atunci : pod hobanat cu hobane din beton!!!! In conditiile in care betonul nu tine la intindere, doar la compresiune, s-au facut hobane din beton armat! Aici la Buzau avem un pod simplu si clasic: pile si tablier. Acest tip de pod nu prea am vazut in lume sa cedeze asa usor de la sine.

Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:

• nu s-a consumat contrasageata, structura era prea rigida - nici vorba sa fie prea slaba
• nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
• asfaltul in plus nu pe mijlocul deschiderilor, ci pe reazeme
• nu 60cm, ci cativa milimetri (poate ca punctual s-a ajuns la 60mm, desi e greu de crezut - dar inca o data atentie: MILIMETRI, nu CENTIMETRI)
• 3 echipe de proiectanti si-au dat girul: Via Design proiectantul general, UMB in calitate de executant si verficatorul
• UMB sunt cei care au semnalat problema, nu cei care au incercat sa o ascunda
• Via Design au incercat initial sa dea vina pe UMB, dar s-a demonstrat ca e vina lor, ca nu au calculat bine

@vladel Nu este ușor de gestionat o astfel de situație. Pe de o parte vrem libertate de exprimare și păreri variate - în esență rolul forumului. Așa ca nu poți bloca din start astfel de oameni. Ulterior cu toții suntem mai deștepți, după ce vedem schimbul de replici. Să ștergem postările iarăși nu e bine. Mai bine să rămână și toată lumea să-și poată face o părere.

PS. Am mutat 60 de postari "pe langa" de pe A7 aici pe "Carcoteala".

Da este predala fisurată. Fie când au pus-o pe poziție, fie la betonare. Nu e nici o problemă de rezistență, betonul turnat peste la fața locului (suprabetonarea) fiind groasă și suficientă, cum zice și @mihai . Totuși ar fi bine să cosmetizeze fisura, adică să o umple cu ceva material impermeabil, să nu poată să între umezeală pe acolo, care în timp o să ajungă la armătura predalelor și după 30-40 de ani o să fie doar o gaură de rugină în loc de bară de metal. Dar chiar și dacă va fi așa, rolul structural al predalei este extrem de limitat, suprabetonarea distribuie sarcinile spre elementele metalice și acelea sunt cele care chiar contează să țină podul.

https://www.youtube.com/watch?v=SM9LPG2Xy3M

Nu este presiune publica, pentru ca lumea efectiv nu stie ca lotul este chiar 100% finalizat si ne opintim in niste maruntisuri, care si alea NU SUNT OBLIGATORII, ci expertul italian a zis ca eclisele suplimentare care se pun acum sunt OPTIONALE. Recomandate pentru rezistenta in timp si atat.

Pe langa asta macar pentru autoturisme se poate deschide. La o greutate proprie de 5.000 de tone a tablierului si de 1.000 de tone a camioanelor care ar putea sta teoretic pe pod in caz de ambuteiaj, cele 100-150 de tone de la masini mici bara la bara pe ambele cai sunt ca o furnica pe un copac. ZERO.

Podul este proiectat pentru o incarcare utila de 1000 de tone de camioane si noi nu lasam nici macar 100 de tone masini mici pe el. Penibil.

Se elimina blocajul de la Stalpu si apare blocajul de la Spataru :anguished:

Dar urmeaza si ultima bucata din puzzle, lotul Nurol, cat de curand. Cele mai utile deschideri: loturile lipsa (missing conection), cele care au deja de o parte si de alta autostrada. Si anul asta avem 3+1 astfel de deschideri:

• DX12 Albota - A1
• A0 intre A1 si DN6
• A7 intre Spataru si Buzau Est
  +1 DX4 Tureni intre A3 si DN1, dar care face si el cat un missing connection

Iar la anu' mai avem una importanta: A0 nord 3+4.

Daca pana mai ieri deschideam cioturi, acum unim componente si cream retele. De ex. la anu pe vremea asta probabil cel mai lung drum pe autostrada/DX neintrerupt va fi Craiova-Bacau (poate si un pic spre Pascani), ce-i drept cu ocol Bucuresti prin sud si est.

@26ld Te rog să-ți exprimi părerile într-un mod prin care nu jignești pe nimeni. Nu suntem cu toții de aceeași părere și e bine așa. Spune-ți sec părerea!

Și ți-am înțeles punctul de vedere și îl respectăm: UMB nu are capacitatea să ducă toate șantierele la care s-a angajat. Și nu este bine să primească în continuare lucrări.

De altfel și eu consider ca așa este. Treaba cu fondurile vine doar ca o mănușă și o explicație de tip pus lucrurile cap la cap. Așadar nu sunt de acord cu cei de mai sus care găsesc scuze UMB ca are șantiere pustii sau abandonate. Ceea ce nu înseamnă ca nu este o firmă puternică, dar nu așa de puternică să facă totul deodată.

@all: va rog nu inflamați inutil discuția repetând de n ori aceleași argumente. Ok, vă enervează monarhul. Și pe mine, de aia am creat forumul asta, dar hai sa facem treabă și discuții serioase, ca nu e Ciurea buricul pământului.

De acuma o să mut orice postare în care apare api sau monarhul etc în Cârcoteală. La fel și apologia UMB sau critică exagerată.

Perioada de asteptare intre turnarea betonului si aplicarea hidroizolatiei depinde de la producator la producator.

In cazul hidroizolatiilor clasice cu membrane bituminoase (carton bitumat etc) regula este ca umiditatea din beton sa scada sub 4% (scaderea are loc prin hidratarea cimentului, nu prin evaporare!). Asta se intampla cu certitudine undeva la 28 de zile (care este si momentul in care sigur se atinge rezistenta teoretica a betonului). Dar exista aparate care masoara aceasta umiditate si este foarte probabil sa se atinga mai devreme. Cam dupa 20 de zile, cum a zis @PaulS mai sus. Depinde si de temperatura. Ploaia nu conteaza, nu impiedica procesul de absorbtie a apei din beton in ciment si astfel reducerea umiditatii din interiorul betonului.

Variantele de hidroizolatie folosite de UMB cu lichide aplicate prin vopsire, roluire este posibil sa poata fi aplicate mai repede, neexistand riscul sa se umfle precum membranele atunci cand vaporii de apa apasa de jos. Avantajul este lipirea garantata pe 100% din suprafata, => vor rezista unei presiuni mai mari de vapori.

Mai exista aditivi, care pot reduce necesarul de apa din beton si astfel pot grabi momentul in care betonul are o umiditate sub 4%. Dar trebuie folositi cu precautie. Prea mult aditiv poate compromite betonul si ajunge sa arate ca acea placa fisurata de la Boita.

Mai exista presiunea politica :face_with_cowboy_hat: care anuleaza anumite legi ale fizicii si atunci poti aplica hidroizolatia mai devreme in speranta ca "merge si asa" si nu apar probleme in anii de garantie...

Si in fine, mai exista si "ieconomia de materiale", de pe vrema lui Ceausescu. In care nu mai pui nici o hidroizolatie si apoi te miri ca pasajele Lujerului, Unirii, Victoriei, Marasesti si toate podurile facute in anii "Epocii de Aur" au trebuit decopertate si refacute unele deja de 2 ori in 40 de ani... Dar atunci cum se mai laudau ei ca au facut pasajul Unirii in doar 34 de zile, cum titra Scanteia in 1987 ? !

Scrisoare deschisa catre dl. Bolojan:

https://forum.construim-romania.ro/topic/48/comunicate-ascoro-rutier/4

Scrisoare deschisă ASCORO

Domnule Bolojan, lăsaţi A8 sa meargă înainte!

Domnule Prim-Ministru,

Autostrada A8 nu trebuie să fie victima unor tăieri bugetare de moment. În prezent, proiectul se află într-o etapă de pregătire – studii geotehnice, proiectare, avizări – procese care durează ani de zile și implică costuri minime pentru buget. Oprirea lor acum, pe motiv de lipsă de fonduri, nu ar aduce economii semnificative, dar ar însemna pierderea unui timp prețios, care nu mai poate fi recuperat ulterior.

Marile sume pentru execuție vor fi necesare abia peste câțiva ani, însă pentru ca lucrările efective să poată începe la timp, etapele preliminare trebuie să continue acum, fără blocaje.

Pe tronsoane, situația prezintă următoarele nuanțe:

• A8 montan nu are încă finalizate studiile geotehnice. Pentru realizarea acestora este nevoie de 2-3 ani pe toate loturile. Urmează proiectarea și probabil vor rezulta modificări de traseu, adică încă 2-3 ani pentru revizuirea acordului de mediu. În plus relieful dificil, cu zeci de tuneluri, impune pregătiri complexe. Abia peste 6-7 ani se vor desfășura lucrări la scară mare, cu costuri semnificative.
• A8 Moțca - turbion A7 - Iaşi este vitală pentru economia României şi trebuie finanţată indiferent de circumstanțe. Totuși, proiectarea şi avizarea vor dura cel puțin încă 1-2 ani, iar abia în 2028-2029 se va lucra în plin, cu facturi importante (presupunând ca nu vom avea contestaţii în instanta)
• A8 la nord de Iaşi are un cost fabulos raportat la utilitatea redusa. Este singurul tronson care ar trebui amânat după 2035.

IMPACT FINANCIAR:

Dacă lăsăm A8 sa progreseze „natural” vom avea următorul calendar de plăti:
2026-2027: ca. 0,4 miliarde € / an pentru capetele deja în execuţie (0,8 miliarde € / 2 ani)
2028-2030: ca. 0,6 miliarde € / an loturile Moțca - turbion A7 – Iaşi (2 miliarde € / 3 ani)
2030-2035: ca. 0,8 miliarde € / an loturile montane (4,6 miliarde € / 6 ani)
2036-2040: ca. 0,5 miliarde € / an loturile grele centura Iaşi nord (2 miliarde € / 4 ani)

IN DETALIU:

A8 montan

La toate licitațiile de infrastructură din România pe FIDIC GALBEN (proiectare + execuție) apare, teoretic, termenul contractual de, să zicem, 12 luni pentru proiectare + 36 luni pentru execuție. Ceea ce se omite este faptul că între aceste etape intervine o perioadă suplimentară de 1-3 ani de avizări, studii suplimentare, revizuiri și exproprieri, proceduri ce nu depind de constructor, ci de autorități și legislație. Corect ar fi să considerăm: 12 luni proiectare + 12-36 luni ajustări și avizări + 36 luni execuție. Execuția NU SURVINE IMEDIAT după proiectare!

În cazul A8 montan lipsesc studiilor geotehnice complete. Acestea necesita căi de acces prin munte, cu defrişări, avize etc şi costuri care exced cadrul unui studiu de fezabilitate. Astfel au fost lăsate în sarcina executantului. În consecinţă, la fel cum vedem acum pe A1 Piteşti – Sibiu, după semnarea contractelor va dura 1-2 ani până când antreprenorul va finaliza drumurile de acces prin păduri şi va completa studiul geotehnic. Abia apoi va finaliza proiectarea şi pe baza proiectului final se va adresa Ministerului Mediului pentru obţinerea Acordului de Mediu revizuit (AM).

Execuția este deosebit de dificilă: zeci de tuneluri (din fericire, niciunul mai lung de 1 km) și viaducte foarte înalte și complexe. Durata medie de execuție pentru fiecare lot va fi de 4-5 ani, cu distribuirea costurilor pe 5-7 ani pe toate loturile.

Oricine susține că A8 montan se poate finaliza în mai puțin de 10-12 ani nu este realist. În Europa nu există autostrăzi montane de asemenea complexitate terminate în mai puțin de un deceniu (inclusiv faza de proiectare).

Exemplu din Germania: După reunificare, decizia pentru construcția A71+A73 prin Turingia (proiect de reunificare Turingia – Bavaria, cofinanțat si de Uniunea Europeană) s-a luat în 1991, lucrările au început în 1995, iar finalizarea completă a venit abia în 2015 – adică 24 de ani pentru 290 km prin dealuri și munți de înălțime medie.

O atenție deosebită dorim să o focalizăm pe lotul montan 2A, Ditrău – Tulgheș. Considerăm că este cel mai important tronson montan, pentru că nu este dublat de nici un drum național. Acum între capetele acestui lot se poate ajunge doar în peste o oră, pe cale ocolită. Pe autostradă vor fi 20 de minute! Astfel, presupunând că restul A8 montan ar fi gata și ar lipsi doar acest lot, s-ar ajunge la un ocol de 30km si un timp pierdut de 40 de minute. Utilitatea întregii autostrăzi ar fi aruncată în aer. Invers, dacă acest lot se termină numai el, deja pot fi economisite cele 40 de minute. Se creează deja noua ruta de tranzit, coridorul A8. Lotul 2A are contract de execuție semnat cu UMB, are ordin de începere a lucrărilor de proiectare dat, are (aproape) și supervizare (câștigător desemnat, sperăm să nu existe contestații). În special acest lot 2A trebuie neapărat să meargă înainte!

A8 Moțca - turbion A7 – Iaşi

Dacă pe A8 montan știm deja câștigătorii licitaţiilor de proiectare și execuție, pe Moțca – Iași procedura de licitaţie este încă în desfășurare. Studiile geotehnice sunt executate complet însă, astfel încât decalajul între proiectare și execuție ar trebui să fie mai mic decât pe zona montană.

Dar va exista un decalaj. O pauză între proiectare și execuție, generată de obținerea autorizației de construire (AC). Relevant este doar momentul în care vom avea AC complet. De atunci curge termenul de execuție, de atunci vor curge facturile. Estimăm efervescenţa maximă a lucrărilor în perioada 2028-2030, condiționat de anunțarea câștigătorilor licitaţiilor în 2025 și de semnarea contractelor cel târziu în 2026.

Centura Iași Nord
Loturile de la nord de Iaşi (lot 3+4) au un cost de 9,4 miliarde lei = 1,8 miliarde € pe doar 24 km. Loturile Moțca - Iași (lot 1+2) costa 11,5 miliarde lei = 2,25 miliarde € pe 63 km. Adică:
centura Iaşi Nord: 75 milioane € / km ! - trafic estimat 5.000 vehicule / zi / sens (abia de la 16.000 veh / zi / sens se considera oportuna o autostrada în Europa)
Moțca – turbion A7 – Iaşi: 36 milioane € / km – trafic estimat 20.000 vehicule / zi / sens

Prin urmare, considerăm inoportună construcţia centurii nord Iași înainte de 2035-2040. Alternativ, susținem continuarea rapidă a centurii sud la nivel de drum naţional, pentru scoaterea traficului greu est-vest din centrul orașului. Deocamdată este construit sectorul sud-vestic DN28 – DJ248. De la DJ248 este nevoie de o continuare pana la DN24: 8km 1+1 ca. 150 milioane €, inclusiv un tunel ca. 800m. Astfel traficul greu nu va evita complet oraşul, dar este scos din zona de vest şi centru.

CONCLUZII:

Cu toții ne dorim A8 finalizată cât mai repede. Dar:
• A8 montan NU SE POATE finaliza tehnic și birocratic în mai puțin de 10-12 ani. Nu are rost să fie amânată artificial – oricum costurile mari vor apărea abia după 2030.
• A8 Moțca – nod A7 – Iași are nevoie de 2-3 ani până la intrarea efectivă în execuție. O amânare suplimentară nu se justifică.
• Loturile 3 și 4 (centura nord Iași) se pot amâna după 2035, fiind mai avantajoasă varianta unei centuri sud la nivel de DN (0,15 miliarde € în loc de 1,8 miliarde € pentru scoaterea traficului greu din zona Lețcani – Iași centru).

Asociaţia Construim România
10.09.2025

Dar avem o alta veste buna:

joi, 10.07.2025 este preconizata deschiderea podului peste Buzau!

Și totuși se vehiculează o deschidere imediat după recepție, adică vineri acum. Încărcare via breteaua dinspre pasaj CF hanul lui Ținta, asta e certa. Nu e sigur ca Nurol termină până vineri descărcarea pe breteaua spre rond Spătaru, caz în care câteva zile se va folosi ieșirea de la Stalpu. Dar doar pentru ieșire de pe A7 spre Buzău. Încărcarea spre A7 spre Ploiești sigur via bretea nod Spătaru. Deci spre București scăpăm de DN1B.

Asta da veste buna!

Sapt. asta pot turna fundatiile celor 2 piloni lipsa (cate unul pe fiecare cale) si posibil sa armeze deja elevatia. Daca toarna elevatia (stâlpii) sapt viitoare, pe 25 undeva o sa avem si grinzile (capetele de piloni) turnate, pe 2-5 decembrie putem avea montate grinzile podului si intr-o zi se pun predalele. Armatura 2-3 zile, turnare tablier 5-10.12, pana pe 15 cel tarziu ar fi montate lisele (bordurile) si facuta hidro, asfaltul dureaza 2 zile, timp in care pun si parapetii, si in fine aparatele de acoperire a rosturilor inca 3-4 zile. 20 decembrie se poate circula, daca nu vine vreo vreme groaznica, sa blocheze mai multe zile lucrarile. Cu structura de beton nu am emotii, betoane se pot turna pana la -5°C fara alte masuri speciale (doar la urma acoperit cu paturi pentru 1-2 nopti), pana la -10°C cu masuri mai speciale. Emotiile sunt cu hidroizolatia si asfaltul.

Cat despre angajat de oameni in plus, da stiu ca este o mare problema. Stiu chiar din surse directe de la UMB, ca ar vrea sa angajeze mai ales fierari si oameni pentru tuneluri, dar nu (prea) gasesc. Iar cei pe care-i au, stiind ca sunt extrem de cautati, au momente cand pur si simplu pleaca. Zic ca vin, si a doua zi nu mai vin. Si nu au ce sa le faca, ca le arde buza si cand se intorc peste cateva zile sau luni, ii primesc iarasi.

Ce reprosez eu UMB, este ca nu vrea sa dea in subantrepriza. Este adevarat ca a mers cu preturi mai la limita si fara un ritm sustinut nu se pot castiga bani, e greu sa gaseasca si seriosi si cu bani putini si cu ritm. Cum ar fi structurile mari de pe Bacau - Pascani. Nu sunt multe, cred ca vreo 3 sunt chiar mari. Puteau sa fie cu structura gata acum, ca au contract din 2023 sau hai sa zicem inceput de 2024.

In rest sunt un fan al modului de lucru al UMB, consider calitatea foarte buna, implicarea patronului extraordinara si sunt mandru ca Romania are o firma asa de puternica.

@trismegistul M-am uitat pe vremea la Adjud pe urmatoarele 10 zile (adica ce a mai ramas din sapt asta si toata sapt viitoare). Avem asa:

• maxime intre 7 si 15 grade (cel mai cald vineri 21.11, cu 15 grade)
• minime intre 1 si 8 grade (cel mai frig noaptea de luni si marti sapt viitoare, dar exact atunci nu vor fi precipitatii)

zile cu precipitatii:

• azi, joi 20.11, in total 1mm, ploua chiar acum noaptea, se termina la ora 3:00 noaptea - restul zilei fara precipitatii
• sambata 22.11 ploaie seara dupa ora 20:00 ... (si un risc minimal de cativa stropi dimineata, la orele 4-6) - deci toata ziua fara probleme
• joi 27.11 ploaie 9mm intre 9 si 15, ora la care temperatura va fi de 7-10 grade
  In rest fara ploi si vedem ca doar ziua de joi 27.11 probabil va fi stricata de ploaie, adica sa nu poata asfalta si hidroizola

Deci de azi joi 20.11 pana miercuri 26.11 au posibilitatea sa hidroizoleze la greu si ar cam trebui sa termine hidroizolatiile la toate structurile. La fel cu asfaltul pot veni si sapt asta si sapt viitoare la greu, doar joia viitoare daca ramane ca in prognoza ar trebui sa faca o mica pauza.

Apoi de sambata 30.11 intra in minivacanta de 01.12 (sambata, duminica, luni = 3 zile libere). Vedem ce-o mai fi in decembrie.