Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Modernizare DN 2L Soveja-Lepşa km 60+145-km 76+277", precum şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului şi a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ- teritoriale care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea riscurilor pentru domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale şi pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Sibiu - Piteşti" -Secţiunea 4 Tigveni -Curtea de Argeş
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind recunoaşterea Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei ca fiind de utilitate publică
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii ,,Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi - Etapa I - Varianta Sud Obiect 4 - Varianta trafic uşor (sector km 0+000- km 8+185) şi penetraţie Cartier Dacia", judeţul Iaşi, precum şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 444/2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii "Variantă de ocolire a Municipiului Iaşi- Etapa I - Varianta Sud"
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2014 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii ''Autostrada Sebeş-Turda", precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 399/2014
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea pe anul 2025 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 799/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti", precum şi modificarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 799/2019
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilului proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, necesar pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Autostrada Sibiu - Făgăraş" , Tronson 2
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Modernizarea liniei de cale ferată Apahida - Suceava, Subsecţiunea 3: Pojorâta Suceava", lucrare de utilitate publică de interes naţional
- PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Autostrada Sibiu-Piteşti" - secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti, aflate pe raza localităţilor Bascov, Băieuleşti şi Merişani din judeţul Argeş, precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 539/2020
Personal Consider ca ordinea de zi este interesanta si de asta mi-am permis sa o pun si aici.
-
Ciprian Ciucu: Cheltuielile PMB sunt de circa 8 mld. lei, iar bugetul actual este de 5 mld. lei
Ciprian Ciucu: Cheltuielile PMB sunt de circa 8 mld. lei, iar bugetul actual este de 5 mld. lei - Economica.net
Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, este de părere că bugetul Capitalei este prost construit structural şi instituţional și poate fi corectat doar prin reforme şi punerea în practică a referendumului iniţiat de Nicuşor Dan.
Datoriile uriașe preluate de către noul primar Ciprian Ciucu. „Este o mică minune că Nicușor Dan a ținut primăria pe linia de plutire”
Datoriile uriașe preluate de către noul primar Ciprian Ciucu. „Este o mică minune că Nicușor Dan a ținut primăria pe linia de plutire”
Primarul Ciprian Ciucu anunţă datorii de peste 2 miliarde de lei pe care Primăria Capitalei şi instituţiile ori societăţile din subordinea acesteia le au.
-
@vancouver A făcut prăpăd blonda. ND deabia a reușit să o țină cât de cât pe linia de plutire.
-
Blonda a avut aceeasi politica precum covrigarul sef la carma guvernului: "las-o bai ca are balta peste". Numai ca la Bucuresti e mai grav decat pe plan national. Nu are Bucurestiul ce taxe sa mareasca si nici nu poate sa dea afara sau sa reduca salarii, sau doar marginal.
Singura solutie este comasarea sectoarelor cu primaria generala. Asa, in ansamblu, ar fi destui bani si s-ar mai face si niste economii ca nu ar mai exista consilii locale si primari de sector, cel mult niste manageri de sector. Sediile cam trebuie sa ramana cu personalul de acolo.
Si treptat reducerea subventiei la gigacalorie. Nu e destul ca face statul gratis conducte noi, mai da si bani sa aibe cetatenii caldura si apa calda ieftin. Care cetateni? Aia cu cele mai mari venituri din tara. Bravo! (si eu sunt bucurestean si va trebui sa platesc in plus daca se reduce subventia).
Revenind la ideea initiala, buba vine insa chiar si de pe vremea lui Videanu. Apoi Basescu, Oprescu etc, toti au luat imprumuturi si le-au rostogolit pe alea vechi.
Cat despre transportul in comun, aici trebuie sa contribuie si statul central daca vrem transport ieftin. Ar trebui 50% din subventia STB sa vina de la bugetul central, valabil in toate orasele. Si da, usor crescute si tarifele + controale mai severe. Si renuntat la gratuitati pentri pensionari, nu e ceva normal. Nu mai sunt asa de saraci, mai ales dupa diverse cresteri de pensii. Sa primeasca doar cei cu pensii mici, la cerere, abonamente gratuite, dar si acelea valabile numai in afara orelor de varf.
Railway fan. But motorways have to be done first!
-
@vancouver tocmai ca buba vine de mai demult nu inghit descoperirea asta facuta acum de domnul prinar general. Stia de situatie. Infirmatiile transpira. Poate a cautat motive sa repare relatia cu Nicusor Dan urmare a declaratiie din noaptea alegerilor.
Nu numai la bucuresti situatia e critica. In orice oras care subventioneaza masiv servicii e la fel.
Trebuie proiecte originale. Centrale cogenerare, termal unde este posibilitatea etc. regandit transportul in comun in vederea eficientizarii costurilor. Vandut active neperformante. Valorificat active imobiliare. Facut rost de bani si investit cu cap. -
@vancouver De acord!
Cu alte cuvinte cred că ND ar fi făcut mult mai mult dacă avea susținere la guvern și era mai ușor pt Ciucu acum. Dar, a avut 2 potrivnici: un tăntălău și un covrigar ! Ciucu e poziționat mult mai bine.....dacă nu face reforma care trebuie Cu ce ai spus tu mai sus probabil va dispărea ca politician. -
@vancouver Era să uit...E bine ca au rezolvat cu Elcen ,cu falimentul ca sa poata lua bani europeni pt modernizarea CET-urilor. E o realizare mare asta.
Pun mai jos sirea! -
Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la
Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul - Economica.net
Electrocentrale București a lansat licitația pentru o nouă centrală electrică pe gaze în cogenerare la București Sud, proiect de peste 2,1 miliarde de lei. Vor urma și licitațiile pentru noile unități de la CET Grozăvești și Progresu.
CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul
Electrocentrale București a lansat licitația pentru o nouă centrală electrică pe gaze în cogenerare la București Sud, proiect de peste 2,1 miliarde de lei. Vor urma și licitațiile pentru noile unități de la CET Grozăvești și Progresu.Nouă centrală electrică în cogenerare în București, la CET Sud, de 275 MW și 2 miliarde de lei. Elcen a scos la licitație contractul
Încheiere contract la cheie pentru „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficienta in CTE București Sud” este denumirea contractului scos la licitație de Electrocentrale București în Sistemul Electronic de Achiziții Publice
Valoarea contractului este de 2,13 miliarde de lei, finanțat parțial prin Fondul de Modernizare al Comisiei Europene. Contractul se întinde pe o perioadă de 81 de luni.
Companiile interesate pot depune oferte până la data de 5 februarie. În punctajul ofertelor, componenta de preț va avea o pondere de 50%, restul fiind componente tehnice, inclusiv eficiența și puterea electrică și termică maximă ce pot fi debitate.
“Obiectivul general al proiectului ”Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul CTE București Sud”, pe gaze, flexibile din punct de vedere al volumului de hidrogen ce va fi utilizat pe parcursul duratei de viață economică a investiției, ce va produce în cogenerare energia termică furnizată consumatorilor arondați sursei și energia electrică tranzacționată pe piețele de energie electrică din România”, arată Electrocentrale București.
Proiectul presupune o centrală cu o putere electrică instalată de 275 MWe și o capacitate termică instalată de 214 MWt (185 Gcal/h), cu un radament global brut al unității de cogenerare de 85,8%. Centrala va utiliza combustibilului gaze naturale, cu posibilitatea funcționării in amestec cu hidrogen in viitor, și va avea emisii specifice de CO2 de max. 235 g/kWhe. Centrala trebuie să poată asigura reglajul secundar și să poată participa la serviciile tehnologice de sistem.
“Modernizăm pentru viitor. Proiectul noii centrale de cogenerare de la CET Sud – acum scos la licitație – va aduce pe termen lung eficiență energetică mai mare, emisii reduse și stabilitate pentru sistemul de termoficare din București. Pas important în tranziția energetică a Capitalei”, a scris pe pagina sa de facebook directorul general adjunct al Elcen, Adrian Tudora.
Centrale noi pe gaze și la Progresu și GrozăveștiPe lângă această investiție de la CET Sud, Elcen derulează proiecte noi de construcție de capacități noi pe gaze în și alte celelalte două centrale idin Capitală, Grozăveşti şi Progresu.
Proiectul de la Grozăvești vizează reabilitarea și modernizarea capacității existente pentru zona centrală și de nord-vest a Capitalei prin crearea unei noi unități de cogenerare de înaltă eficiență, cu o putere instalată de 32,5 MWe, și cu o capacitate termică de 41 MWt.
Proiectul de la Progresu implică o centrală nouă pe gaze cu o capacitate electrică de 74,2 MWe si una termică de 72,8 MWt.
Toate cele trei centrale beneficiază de bani europeni. Contractele de finanţare aferente celor trei proiecte au fost semnate cu Ministerul Energiei în anul 2024, valoarea totală a finanţării nerambursabile din Fondul pentru Modernizare ridicându-se la aproximativ 362 de milioane de euro. Pentru centralele de la Progresu și Grozăvești sunt în curs procedurile pentru lansarea licitației.
La momentul actual, puterea electrică instalată în cele patru centrale ale Elcen (CET București Sud, CET Vest, CET Progresu, CET Grozăvești) este de 1.286 MW, dar puterea disponibilă este de doar 601 MW, după cum arată compania, în condiţiile in care, in perioada de iarna, consumul de energie electrica in Bucureşti este de aproximativ 700 MW.
-
Nu eram urmaritor de infrastructura prin 2017 asa ca momentul rezilierii Margina nu l-am prins.
Am gasit un articol
in care se spune ca statul roman, recte contribuabilul roman, a avut de platit despagubiri din cauza rezilierii de catre ministrus transporturilor de la acea vreme.
Fără autostrăzi, dar cu banii dați. De ce a plătit România constructorilor de drumuri despăgubiri de sute de milioane de euro
Statul român a pierdut sute de milioane de euro, în ultimii ani, în procese de arbitraj deschise de constructorii de autostrăzi și drumuri naționale. Ezitările autorităților, exproprierile întârziate sau rezilierile abuzive sunt printre principalele cauze, spun reprezentanți ai constructorilor.
Cum trebuie sa interpretam cele spuse?
-
Da, acum suntem mai destepti si stim cum trebuia procedat. La fel cum s-a procedat la A3 Nadaselu - Zimbor, adica s-au scos din contract doar podurile care necesitau modificare / costuri suplimentare. Asa trebuia procedat si pe A1 cu tunelurile, adica Salini (aka WeBuild) sa faca restul pana in buza tunelurilor. Dar intrebarea este ce puii mei au asteptat. Restul autostrazii lor s-a deschis in 2014, plus inca 4km finalizati din cei 13 dintre Margina si Holdea. Ce au frecat-o pana in 2017 ? UMB a lucrat chiar si structurile care acum nu mai sunt necesare pe A3, pana sa se ia decizia de mutare a autostrazii. Daca Astaldi lucra pana in buza tunelurilor, probabil ca asa se si proceda.
Cuc intr-adevar a gresit ca a reziliat pur si simplu, adica beneficiarul a dat afara constructorul si punct. Ori el trebuia sa stea de vorba, sa negocieze.
Firmele de genul asta, colosi, au avocati foarte foarte bine platiti si stiu sa castige astfel de procese. Romania a invatat si a platit.
Insa nu e chiar asa ca am platit 48 de milioane de € pe nimic. Si daca statea de vorba cu Salini si tot trebuia sa le dea o despagubire, cum s-a facut si cu Bechtel. Plus ca ei finalizasera deja proiectarea pe zona cu tuneluri, dar nu vroiau sa o predea la CNAIR! Ca atare CNAIR nu a vrut sa le-o plateasca. Curtea de Arbitraj a zis insa ca trebuie platita. Contractul fiind intre timp reziliat, nu le-au dat proiectarea insa niciodata, asa ca UMB a reproiectat.
In final da, Cuc impreuna cu CNAIR la vremea aia au actionat din topor si s-a lasat cu bani dati pe ceva nematerializat. Dar eu tot cred ca a fost cea mai buna varianta. Altfel functionarul roman mai avea nevoie de 5 ani sa se screme sa rezilieze numai fix tunelurile si nu stiu daca azi se lucra la ele.
Un lucru e cert: ceva trebuia facut. Si anume cu mult inaintea lui Cuc.
