Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Esti neserios, ca atare aberezi. Grav. Ca sa produci energie electrica da, ai nevoie de gaz ca materie prima. Dar nicaieri in lume nu poti sa arzi gazul si gata, asta e. Peste tot energia termica costa de 3-4-5 ori pretul gazului
Era vorba de prețul de transport. Engie ia gazul cu 4 lei(preț producător) îl bagă într-o conductă , unde , după 500 metri , ajunge la contoarul Elcen , și facturează 17 lei. Către Elcen.
De acolo Elcen bagă gazul într-un cazan , îl arde , face căldură , produce vapor , alimentează o turbină , și produce energie electrică. Pe care o furnizează bucureștenilor. Aburul condensat , și adus în stare lichidă , e băgat din nou în conducte , i se ia temperatura la plecare , e stabilizat între ecartul de temperatură de distribuție , la centralele de cartier ..și furnizat în blic. Și în calorifere .
Ambele cu câte un preț.Dacă gazul ar fi mai ieftin la intrarea pe poarta Elcen , atât gigacaloria , cât și energia electrică ar fi mai ieftine. Cu mult. Ptr că nu mai bagă și rulmenți , și cipuri în cazan. Bagă gaz ..,și bagă apă. Două resurse aflate în mainile unor speculanți. Ptr că altfel nu poți fi numit ptr a crește de 4 ori . Ptr 500 metri de țeavă. Nu cred că două instalații de egalizare să îți ofere procentajul ăla pe preț.
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Numai asa ca idee: PENTRU PRODUCEREA UNUI PANOU SOLAR ESTE NECESARA ENERGIE ELECTRICA, CAT ACEL PANOU PRODUCE IN 10-20 DE ANI (functie de locatie). Deci economic vorbind e o aberatie sa se produca energie solara, pentru ca in 20 de ani panourile cam ajung la durata de viata si trebuie schimbate. Ce le face totusi eficiente, este ca se produc in China cu mana de lucru incredibil de ieftina si cu cost energetic la fel extrem de mic, comparat cu cele de la noi.
In general sunt de acord cu afirmatiile tale, dar aici tin sa te contrazic. Energy payback time (EPBT) pentru un panou solar este 1-2 ani. Comparativ cu 20-30 de ani durata de viata a panoului.
Cu siguranta energia solara are si multe alte dezavantaje, precum producerea intermitenta (+instabilitate in sistem), materii prime finite, spatiu ocupat, lipsa inertiei in SEN.
Dar daca li se adauga o metoda de stocare in CHEAP, multe din aceste probleme s-ar rezolva. Si nici atunci nu ar trebui sa depaseasca mai mult de ~35-40% din mixul energetic.
Ce ar trebui facut cu solar+eolian e exact ce s-a facut cu taxele de emisii CO2. Sa fie introdusa taxa de perturbare a SEN, taxa care sa fie folosita pentru constructia de CHEAP.
-
@mihai a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Cu toate astea pretul per kilowatt este identic cu cel al curentului produs pe gaz sau nuclear
În principal , ptr producătorii indistriali , ai nevoie de energie în bandă. Ptr că prețul lor e stabil. Și pot furniza după necesități. Ptr consumatorul casnic energia verde e mai ok , ptr că are preț mai mic. Și oricum consumul casnic e intermitent.
Ideal e să ai un mix , unde o capacitate o poate suplini pe cealalaltă , în proporție mare. Ptr că poți pbține prețuri mici , și în același timp să nu ai fluctuații mari. Adică , dacă se depășește prețul stabil , al celor ce produc în bandă , opresc capacitățile regenerabilelor , și sporesc capacitățile celor ce produc în bandă. Oricum , prețurile de producție nu sunt fixe ptr nici unul. Nici CET Rovinari nu produce la X lei . Nici Nuclearelectrica. Nici Fântănele. Au prețuri ce variază , în funcție de capacitatea la care funcționează. Și diferă , ori că e gaz , ori păcură , cărbune.
Cele mai stabile sunt nuclearul și hidro. Ptr că nuclearul nu poate funcționa sub un prag. Și hidro ptr că volumul de apă trecut prin turbină nu îl plătești.Aceste capacități , cu cât sunt mai mari , și proporția mai mare în piață , cu atât ai stabilitate pe prețuri.
Ptr că nuclearul , obligat , forțat trebuie să îl ții cuplat la rețea(nu îl poți decupla) . Și hidro ptr că avem multe capacități , și în mare parte a anului , depind de debit. Nu poți deversa pe lângă , în epoci de primăvară , când debitul e mare ..și ține eolienele cuplate la rețea. În schimb când debitul e scăzut , în general se corespunde cu perioade de soare puternic , și vânt. Perfect ptr regenerabile.De aceea sunt importante nuclearul și hidro. Ptr consumator. Ptr stabilitatea pieței.
-
Și prima propunere bună , privind șantierele în derulare. Venită dinspre USR. Spre finalul clipului.
-
La modul general este o propunere rezonabila, chiar solida. Eu as fi propus inghetarea chiar si pentru cele cu grad de executie sub 40%, cu unele exceptii discutate individual.
Ca exemplu, avem proiecte care merg foarte incet, din varii motive (mai ales pe CF). Ca atare acele proiecte au nevoie de finantare anuala redusa. Si atunci nu are rost sa fie oprite.
Alt exemplu este PiSi, care dupa parerea mea trebuie sa continue la turatie maxima, chiar daca procentele inca sunt mici.
Plus tot ce este pe PNRR, indiferent de stadiu, trebuie continuat.
Iar la proiectele inghetate, se ingheata doar finantarea, dar firmele - daca doresc - pot sa continue sa lucreze pe banii lor, urmand sa primeasca anul viitor ceea ce lucreaza anul asta. Asta pentru a nu creste somajul si pentru a nu periclita unele calcule economice, cum ar fi utilaje inchiriate sau in leasing, care altfel costa ca stau.
-
2,4 miliarde de euro pe an sporuri.
Cât de mult cheltuiește statul român pe sporuri. Suma totală plătită celor 1,3 milioane de bugetari - HotNews.ro
Reprezentanții partidelor care vor forma viitorul Guvern iau în calcul tăierea unor sporuri acordate bugetarilor, pentru acoperirea deficitului bugetar.
-
@vancouver Problema la noi e alta: se pleaca de la o idee corecta, sustenabila. Si apoi se "baga pe sub masa" de totul devine o mega porcarie. Nu a facut nimeni vreun audit pe bune in administratie, intotdeauna s-a mers pe ideea gresita ca taie la toti sau se da la toti. Si asta mereu a generat frustrare, iar aia profesionisti, daca pentru cresteri au "inghitit galusca" si suportau loazele care nu munceau, la taieri ce vor mai spune: raman pe salariu de mizierie sau plec si eu? Si tot asa, raman doar loazele si apoi iar ne plangem de calitatea serviciilor, iar vin politicienii si maresc salariile ca sa fie posturile mai atractive si tot asa. Iar in timpul asta cei care vin. la birou doar ca sa bea cafea si care trec prin viata ca gasca prin apa, raman cuminti la locul lor nefacand mai nimic...
Una din cele mai mari magarii a fost legea data de OLguta in 2017, cand le-a dat voie primariilor sa-si stabileasca ce salarii au vrut, iar cand ramaneau fara buget, primeau oricum de la Guvern. S de acolo a pornit suveica...
Sunt zeci si sute de agentii, institute, autoritati locale unde salariile sunt cu mult mai mari ca in administratia centrala! Asta e un non-sens!
Revenind la fonduri europene, e similara treaba: sunt 2-3 care muncesc si restul doar iau sporuri nefacand nimic. Sunt foarte multe de spus, dar mereu se merge pe o abordare simplista si care sa contribuie la politica de divide et impera, ca unora le convine de minune ura de clasa intre privati si bugetari. -
Ciprian Șerban este propus la Ministerul Transporturilor .
Cine este Ciprian Șerban, propus la Ministerul Transporturilor: în prezent președintele Camerei Deputaților, a trecut pe la partidele fondate de Gabriel Oprea, Dan Diaconescu și apoi PSD / Și-a șters...
Ciprian Șerban (39 de ani) a fost propus de PSD pentru funcția de ministru al Transporturilor în Guvernul Bolojan. În prezent, Ciprian Șerban este
-
La Fonduri Europene, PNL îl nominalizează pe Dragoș Pîslaru.
Ilie Bolojan a anunțat că noul guvern va fi validat mâine și că PNL propune menținerea lui Cătălin Predoiu la Interne și a lui Daniel David la Educație, alături de două nume noi – Alexandru Nazare,...
Într-o declarație de presă, premierul desemnat Ilie Bolojan a anunțat că sunt îndeplinite condițiile pentru validarea noului guvern, care vor avea loc
-
Legat de fondurile disponibile pe rutier din Programul Transport 2021-2027:
https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4766-pot16082023-2Fonduri disponibile pe rutier 2021-2027: 5,46 miliarde euro
Proiecte fazate din exercițiul anterior:
PiSi 1,4&5: 1,037 mld € [conform Actul Adițional nr.1/2025, la Contractul de Finanțare nr. 57/2024] A0 nord: 0,843 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 90/2025] A0 sud + DNCB + pasaje DNCB: 0,4 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 62/2024] CraPi 1&2: 0,23 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 59/2024] VO Timișoara Sud: 0,092 mld € [conform Contractului de Finantare nr.38/2024] VO Sighișoara: 0,07 mld € [contract semnat în perioada vechiului exercițiu, dar făra lucrări în teren deocamdată] VO Arad Est: 0,058 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 50/2024] DEX BrGl: 0,043 mld € [conform Contractului de Finantare nr.40/2024] Pod Tisa: 0,037 mld € [conform Actul Adițional nr.2, la Contractul de Finanțare nr. 47] VO Beiuș: 0,043 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 44/2024] poduri pe DN-uri: 0,035 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 58/2024] VO Craiova Sud: 0,033 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 56/2024] VO Bârlad: 0,032 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 52/2024] VO Zalău: 0,025 mld € [conform Contractului de Finantare nr.48/2024] DN7 Bâldana-Titu: 0,024 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 55/2024] DN 52 Alexandria-Tr.Măgurele: 0,019 mld € [conform Contractului de Finantare nr.54/2024] SF A8 câmpie: 0,009 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 88/2025] VO Aleșd: 0,006 mld € [conform Contractului de Finantare nr.36/2024] SF-uri VO Bocșa, drum aeroport Tm, VO Botoșani, DEx Bacău-P.Neamț: 0,006 mld € + alte centuri, SF-uri, etc.TOTAL= 3,04 mld €
Proiecte cu contract semnat:
PiSi 2: 1,47 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 65/2024] PiSi 3: 1,41 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 67/2024] A13 Sibiu-Făgăraș: 1,41 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 91/2025] A3 tunel Meseș: 1,33 mld € A8 Ditrău-Grințieș: 1,23 mld € VO Cluj: 0,95 mld € A3 Nușfalău-Suplacu-Chiribiș-Biharia: 0,7 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 99/2025] A8 Miercurea Nirajului-Sărățeni: 0,6 mld € A8 Pipirig-Vânători Neamț: 0,54 mld € DN71 (Buc-Targoviste-Sinaia) & DN73 (Câmpulung-Brașov): 0,53 mld € A11 Oradea-Arad lot 1: 0,47 mld € VO Timișoara Vest: 0,28 mld € Extindere la 4 benzi DN25: 0,24 mld € DEx Tureni: 0,1 mld € VO Azuga-Bușteni: 0,1 mld € VO Pucioasa-Fieni: 0,1 mld € DNCB DN2-A2: 0,09 mld € VO Buftea: 0,06 mld € VO Comarnic: 0,072 mld € [conform HG pentru suplimentarea valoarii lucrărilor] VO Giurgiu: 0,07 mld € Legătură A1-Timisoara-DN69: 0,05 mld € VO Blaj: 0,03 mld € SF-uri: Brașov-Bacău, Suceava-Botoșani: 0,02 mld € lărgire DN1A: 0,01 mld € SF-uri DEx Cluj-Dej & Caransebeș-Lugoj: 0,01 mld € Nod rutier A2 Dragoș Vodă: 0,01 mld € reparație pod DN3B Călărași: 0,01 mld €TOTAL= 11,89 mld €
Proiecte în licitație:
Craiova-Tg Jiu: 2,68 mld € A11 Arad-Oradea loturi 2 și 3: 1,53 mld € A9 Timișoara-Moravița (loturi 1 și 2): 1,98 mld € A7 Pașcani-Suceava: 1,2 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] DEx Bacău-Piatra Neamț: 1,36 mld € DEx Focșani-Brăila: 1,08 mld € A4 Techirghiol: 0,85 mld € A8 Sărățeni-Joseni: 1,24 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] A8 Joseni-Ditrău: 0,2 mld € A8 Grintieș-Pipirig: 1,40 mld € A8 Tg.Neamț-Tg.Frumos: 1,22 mld € A8 Tg.Frumos-Lețcani: 1,11 mld € A8 Lețcani-DN24: 1,06 mld € A8 DN24-Golăiești: 0,83 mld € A8 Golăiești-Ungheni Prut: 0,053 mld € VO Mediaș: 0,17 mld € DEx Satu Mare-Oar: 0,15 mld € VO Târgoviște: 0,14 mld € VO Reghin: 0,1 mld € PiSi6 lot 1 DN73C: 0,07 mld € Legătură A1-Titu: 0,07 mld € VO Botoșani: 0,05 mld € VO Horezu: 0,03 mld € Pasaj Predeal: 0,03 mld € Noduri rutiere A3 Gruiu, A1 Ionești: 0,02 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] Pod DN54 jud. Teleorman: 0,02 mld Nod rutier Sărulești A2: 0,01 mld € VO Bolintin Vale: 0,01 mld € [contract gata de a fi semnat, fără contestații] SF București-Giurgiu: 0,01 mld € supervizare DEx Focșani-Brăila: 0,01 mld € supervizare PiSi3: 0,01 mld € supervizare A8 Sărățeni-Joseni: 0,01 mld € supervizare A8 Joseni-Ditrău: 0,01 mld € supervizare A8 Ditrău-Grințieș: 0,01 mld € supervizare A8 Grințieș-Pipirig: 0,01 mld € supervizare A8 Pipirig-Leghin: 0,01 mld € SF modernizare Transalpina: 0,01 mld €TOTAL: 19,08 mld €
tom_sawyer de pe PUM :
Proiecte cu indicatori tehnico-economici aprobați prin HG:VO Gura Humorului: 0,4 mld € [urmează a se reaproba: 0,2 mld €] VO Baia Mare: 0,386 mld € (0,130+0,074+0,182) A3 Codlea-Cristian: 0,12 mld € VO Vaslui: 0,1 mld € [urmează a se reaproba] legătură DEx BrGl - VO Galați: 0,09 mld € Legătură T2 Otopeni: 0,08 mld € Noduri rutiere A1 Cugir, A3 Spinuș, A1 Cruceni: 0,05 mld € VO Sighetu Marmației: 0,02 mld € VO Dej: 0,02 mld € Nod rutier A0 Pantelimon: 0,02 mld € VO Tg.Mureș: 0,02 mld € [conform Contractului de Finanțare nr. 49/2024]TOTAL: 1,3 mld €
-
Hai sa facem o precizare importanta, ca altfel unii incep sa se cruceasca la sumele astea.
5,46 miliarde reprezinta grantul din partea UE pe PT. Banii pe care-i primim moca de la UE. Ei reprezinta 40% din valoarea eligibila a proiectelor. Asfel, Romania trebuie sa mai puna minim restul de 60%, daca vrea sa-i foloseasca pe acesti 40%.
40% = 5,46
100% = 13,65 miliardeASTIA 13,65 MILIARDE trebuie musai sa-i cheltuim in 2021-2027 (pana la 31.12.2029). Ba mai mult, exista parti neeligibile, cum ar fi exproprierile, pe care statul roman trebuie sa le plateasca integral. Acestea reprezinta cam 10% din total. Adica mai adaugam 10% si suntem rotund la 15 MILIARDE.
Asadar incap clar si fara discutii proiectele fazate (3 miliarde) si tot ce e deja semnat (12 miliarde).
Dat fiind ca din ce s-a semnat sunt unele grele, gen PiSi2, Meses si A8 Ditrau Grinties, care nu au cum sa fie gata in 2029, inseamna ca nu vom cheltui toti acesti bani (2-3 miliarde care se vor faza pe 2028-2035) si ne mai trebuie proiecte semnate cat mai repede, sa inceapa repede. A11 e ideal, avand proiectarea gata si se poate face in 2-3 ani. Ar mai intra Pascani - Suceava si A4 Techirghiol dupa parerea mea. Apoi intr-adevar trebuie sa ne oprim sau sa semnam, dar sa dam termene prin 2031-2032, ca mare parte din costuri sa intre pe urmatorul exercitiu financiar.
-
România scapă de recomandarea de tăiere a fondurilor europene, după ce a adoptat măsurile fiscale
România a scăpat de recomandarea din partea ECOFIN de demarare a procedurii de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat pe repede-înainte o
-
Nu cred că va fi așa presiune să ne oprim, pentru că, fără niciun euro fonduri europene, putem presupune că avem resurse să mergem înainte cu echivalentul cofinantarii și neeligibilelor, care pot fi chiar mai mari de 10%, iar dacă alocăm % din buget pentru capitolul investiții în A/DX, punem și un efect de multiplicare în economie a tronsoanelor finalizate, sumele brute vor fi sensibil mai mari în 2030 decât în 2025. Mă gândesc la un 15 miliarde lei/an, nu e ca și cum nu ar însemna nimic, e foarte mult. Gândiți-vă apoi ce înseamnă să închidem lista de mai sus. Enorm. Aproape că nici nu-mi imaginez. Vis.
Suspansul continuă. Lista cu măsurile de salvare a bugetului nu e încă definitivată
