Energie
-
@Duta-C ca tot vorbeam de baterii. Bine, dracul nu e chiar atat de negru:
Bateriile de stocare ale Bulgariei ajung să facă legea pe piața energei din zona noastră. Acumulează energia ieftină pe care și România o produce în exces și ne-o revând la preț mare, peste câteva ore
-
Citat:
*România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.
Ceasul ticăie tot mai amenințător după ce ne-am închis capacitățile convenționale de producere a energiei electrice, hidro, termocentrale, etc.
În mod neașteptat Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit (în siguranță) după deconectarea automată din 4 mai 2026, iar pe 10 mai 2026, la ora 11:00, Reactorul 1 intră în oprire planificată (prevăzută). Asta înseamnă că din Sistemul Energetic Național dispar, practic, aproximativ 1400 MW de putere nucleară sincronă care țin frecvența sistemului!!!
Sistemul nu se judecă doar după câți MW avem în total, ci după câți MW sunt sincroni, adică produși de mașini rotative mari — nuclear, hidro, termo, gaze — care dau inerție, stabilitate și capacitate reală de reglaj.
Fotovoltaicul și eolianul pot produce mult, uneori foarte mult, dar sunt surse nesincrone, conectate prin invertoare. Ele ajută energetic, dar nu înlocuiesc automat stabilitatea fizică a unui reactor nuclear sau a unei turbine mari. European Network of Transmission System Operators for Electricity (ENTSO-E) arată de ani buni că reducerea inerției, pe fondul creșterii producției nesincrone, schimbă radical criteriile de stabilitate a frecvenței în rețeaua europeană.
Pentru noi, scenariul cel mai vulnerabil poate apărea la amiază când pot fi fluctuații mari date de fotovoltaic când poate ajunge foarte sus. Eolianul poate contribui și el, iar hidro, gazul și cărbunele pot fi reduse pentru a face loc energiei regenerabile. Deci, teoretic avem energie însă fizic, sistemul poate avea prea puțină putere sincronă. Risc blackout!
Un exemplu simplificat:
Consum național: 6000 MW.
Fotovoltaic + eolian: 3500–4000 MW.
Putere sincronă internă rămasă: 2000–2500 MW.
Nuclear: 0 MW.
Raportul sincron poate coborî atunci la 30–40% din consum. Aceasta este zona fragilă, periculoasă.
Dacă trece un front de nebulozitate și fotovoltaicul cade brusc cu 800–1200 MW, iar simultan masele de aer se schimbă și eolianul scade cu 300–500 MW, sistemul poate primi un șoc instantaneu de 1100–1700 MW. Într-un sistem cu inerție mare, frecvența coboară mai lent (nu mai e cazul la noi după închiderea termocentralelor, Vidraru, etc). Într-un sistem cu inerție mică (adică cazul acesta când cele două reactoare sunt închise), frecvența cade repede.
Frecvența normală este 50 Hz. La 49,8 Hz, spre exemplu, avem deja o abatere mare considerată o deviație semnificativă în rețeaua continentală europeană. La 49,0 Hz intră în discuție mecanismele de deconectare automată a consumului pentru apărarea sistemului.
Așadar, cum am mai spus și în alte rânduri, riscul crește când scade puterea sincronă și crește dependența de foto, eolian și import.
Ce trebuie făcut urgent?- Transelectrica și dispecerul energetic trebuie să mențină un minim tehnic de putere sincronă internă. Nu putem lăsa sistemul să funcționeze la amiază cu 30–40% sincron doar pentru că avem mult soare.
- hidrocentralele mari trebuie păstrate pentru reglaj rapid, nu consumate haotic.
- grupurile pe gaz și cărbune disponibile trebuie ținute pregătite pentru orele critice, chiar dacă economic par mai scumpe. Stabilitatea sistemului este mai importantă decât un preț aparent bun pe câteva ore.
- marii consumatori industriali controlabili trebuie integrați în mecanisme rapide de reducere temporară a consumului. Nu vorbim de populație, nu vorbim de opriri arbitrare, ci de contracte clare de demand response: cine poate reduce 50, 100 sau 200 MW pentru 30–60 de minute trebuie plătit și integrat în apărarea sistemului.
- trebuie accelerată instalarea bateriilor grid-forming, nu doar baterii simple de stocare. Avem nevoie de echipamente care pot susține frecvența, nu doar de baterii care mută energia de la prânz spre seară.*
Silviu Gurlui
România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate...
-
-
@vancouver Mai incapabili ca la PSD nu am văzut în viața mea. Și bețivii de la mine din sat erau mai capabili !!!!
-
România repornește una dintre cele mai importante centrale energetice. Primul megawatt intră în rețea săptămâna viitoare
La cinci ani după oprirea definitivă a vechii termocentrale pe cărbune, Mintia este pregătită să revină în sistemul energetic național. Noua centrală pe gaze ar urma să livreze săptămâna viitoare primul megawatt în rețea, odată cu începerea testelor la cald pentru prima turbină.
-
Statul român vrea să cumpere el gazele din Marea Neagră, contract de 2.000.000.000 de euro, care este dorit și de o companie din Ungaria
Guvernul României se află în plin proces de negocieri cu compania OMV Petrom pentru cumpărarea achiziția gazelor din Marea Neagră, potrivit unui răspuns
-
-
FOTO Hidroelectrica pregătește lansarea construcției ″Nufărul″: Cel mai complex proiect de hibridizare hidro-solară lansat până acum în România
Cel mai complex proiect de hibridizare hidro-solară lansat până acum în România, Nufărul de pe barajul Ipotești, este pregătit de începerea construcției.
-
-
-
In contextul lipsei de energie, o investitie necesara.
Danezii, susținuți de gigantul american Blackstone, vor să investească 450 milioane de euro lângă Iași
https://apix.ro/danezii-sustinuti-de-gigantul-american-blackstone-vor-sa-investeasca-450-milioane-de-euro-langa-iasi/ -
Nouă baterie mare, de 100 MWh, a fost pusă în funcțiune în Mureș, investitorii sunt români. Vor urma și altele - Economica.net
Winners Holding Investments și Finas Group anunță punerea în funcțiune la Glodeni (județul Mureș) a celei de-a doua baterii de stocare a energiei din portofoliul comun, cu o capacitate de 100 MWh, printr-o investiție de peste 25 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.
“Portofoliul de proiecte continuă să se extindă: până în luna noiembrie este programată finalizarea unei a treia baterii, de 200 MWh, la Jibou (județul Sălaj), în valoare de aproximativ 45 de milioane de euro. Odată operațională, aceasta va consolida semnificativ capacitatea totală de stocare deținută de Winners Holding Investments și Finas Group”, arată compania.
Astfel Winners Holding Investments și Finas Group ajung la:
10 MWh functionali din aprilie 2026
100 MWh se adauga acum
200 MWh se vor adauga in noiembrie 2026
TOTAL 310MWh.Asta e capacitatea de stocare. Nu stim puterea instantanee maxima pe care o pot livra, dar de regula se pot goli in 1-2 ore. Daca facem 2 ore, atunci bateriile pline vor putea furniza 310:2=155 MW timp de 2 ore, acoperind din varful de seara.
Proiectul gigant de la Părău 2, Brașov. Centrală fotovoltaică de 342 MWp şi baterii de 150 MW - Econergy a semnat acorduri de finanţare de 229 mil. euro cu un consorţiu format din BERD, BSTDB, Exim...
Econergy a semnat acorduri de finanţare în valoare de aproximativ 229 milioane de euro cu un consorţiu format din BERD, BSTDB, Exim Banca Românească, NLB, OTP Bank şi Intesa Sanpaolo România pentru dezvoltarea proiectului solar şi de stocare Părău 2, din judeţul Braşov, conform unui comunicat de...
-
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor supune consultării publice proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile, în vederea acumulării necesarului pentru consum propriu şi livrării surplusului energetic în reţeaua naţională.
Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării pe site a proiectului de act normativ, iar persoana de contact din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Fondului pentru Mediu) este doamna Veronica ALECU, adresă de e-mail: veronica.alecu@afm.ro
-
Capacitati noi instalate de la inceputul anului:
Structura pe tipuri de resursă a capacităților instalate în anul 2026, în total 2514 MW, este următoarea:
Hidrocarburi – 20 MW; Eolian – 496 MW; Stocare – 663 MW; Fotovoltaic – 1331 MW; Biogaz – 5 MW.Asadar un reactor de la Cernavoda este deja acoperit teoretic de capacitatile de stocare, cu mentinuea ca acestea pot livra numai timp de ca. 2-2,5 ore puterea de 663 MW, apoi sunt goale. Sau livreaza la jumatate si atunci avem ca. 300 MW timp de 4-5 ore de seara.
E clar ca data fiind profitabilitatea acestor unitati de stocare si dupa exemplul Bulgariei, trendul va continua accelerat si in 2-3 ani Romania va avea posibilitatea sa livreze din stocare 1000-1500 MW timp de 4-5 ore seara, inmagazinand ce produc in exces solarele ziua, respectiv iarna cand bante vantul tare.
2.500 MW de capacitatăți noi de producție de energie și de stocare au fost instalate în România de la începutul anului. Urmează alți 2.000, cel puțin, până la sfârșitul anului - Economica.net
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a depășit astăzi pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026, potrivit unui comunicat de presă al Transelectrica.
-
Eoliene de dimensiuni impresionante. Inaltie 166m (adica de la sol la partea superioara a turbinei) si diametru rotoare 162m !!
Noi MW verzi în sistemul energetic. Un mare parc eolian din România a intrat în probe - Economica.net
Prima fază a parcului eolian Vifor – 192 MW în Buzău – a intrat deja în probe și este aproape de exploatarea comercială, potrivit unui anunț al Rezolv Energy, dezvoltatorul proiectului
-
Hidrocentralele începute în arii protejate pot fi terminate. Parlamentul a adoptat legea - Economica.net
Camera Deputaților, for decizional, a adoptat azi legea care permite finalizarea hidrocentralelor aflate în execuție acum în arii protejate, după ce a studiat cererea de reexaminare trimisă de Președinte, fără a modifica actul normativ.
Proiectul a suscitat protestele organizațiilor de mediu care au avertizat că sunt mutilate 27 de parcuri naționale, legea a fost atacată fără succes la Curtea Constituțională după care Nicușor Dan a cerut reexaminarea, și nici după acest demers textul nu a fost modificat.
Legea votată mai arată și că obiectivele energetice considerate strategice nu vor mai fi supuse evaluărilor de mediu.
Din cate stiu daca o lege retrimisa de presedinte la parlament ramane in forma initiala si parlamentul o voteaza din nou, presedintele nu o mai poate refuza si este obligat sa o promulge.
Dupa parerea mea acelasi lucru ar trebui facut cu reteaua primara de autostrazi (A1, A3, A6, A7, A8), care nu exista, trebuie facuta, si ar trebui exceptata de la obligatii de mediu. S-ar castiga cativa ani buni la traversarile montane.
-
Dupa parerea mea acelasi lucru ar trebui facut cu reteaua primara de autostrazi (A1, A3, A6, A7, A8), care nu exista, trebuie facuta, si ar trebui exceptata de la obligatii de mediu. S-ar castiga cativa ani buni la traversarile montane.
Nu aș fi de acord. În primul rând , rețeaua , în linii mari e deja realizată. În al doilea rând , trebuie studiat impactul , și cum afectează. Ptr că o autostradă , pe lângă etapa de șantier , după realizare , e o barieră . Taie habitatele , și afectează. O acumulare de apă nu afectează în același fel. În general , afectează arii mult mai limitate , și într-o formă diferită. Schimbi un habitat natural , cu o amenajare ..dar mare parte din ea , e tot naturală ..și care , pe timpul funcționării , afectează minimal habitatele din jur(amenajările hidro). În cazul autostrăzilor , zgomotul , noxele , reziduuri , etc ...bariera reprezentată de construcție ..sunt elemente a căror impact trebuie studiat. Chiar dacă are și inconveniente.
Nu în ultimul rând , exceptarea ar deschide o portiță ptr abuzuri. În cazul autostrăzilor.
-
Centrala de la Iernut, aproape de final după un deceniu de blocaje. Când ar urma să producă energie
Centrala de la Iernut ar urma să intre în probe începând din această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru al anului viitor, a declarat luni premierul interimar Ilie Bolojan, în județul Mureș.
Hidrocentrala Lotru-Ciunget | Secretele gigantului energetic ascuns sub munte!
Progres Neptun Deep - S1 2026
Hello! It looks like you're interested in this conversation, but you don't have an account yet.
Getting fed up of having to scroll through the same posts each visit? When you register for an account, you'll always come back to exactly where you were before, and choose to be notified of new replies (either via email, or push notification). You'll also be able to save bookmarks and upvote posts to show your appreciation to other community members.
With your input, this post could be even better 💗
Înregistrare Autentificare