aug. 14  /  Companii

Nouă baterie mare, de 100 MWh, a fost pusă în funcțiune în Mureș, investitorii sunt români. Vor urma și altele - Economica.net

Winners Holding Investments și Finas Group anunță punerea în funcțiune la Glodeni (județul Mureș) a celei de-a doua baterii de stocare a energiei din portofoliul comun, cu o capacitate de 100 MWh, printr-o investiție de peste 25 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.

“Portofoliul de proiecte continuă să se extindă: până în luna noiembrie este programată finalizarea unei a treia baterii, de 200 MWh, la Jibou (județul Sălaj), în valoare de aproximativ 45 de milioane de euro. Odată operațională, aceasta va consolida semnificativ capacitatea totală de stocare deținută de Winners Holding Investments și Finas Group”, arată compania.

Astfel Winners Holding Investments și Finas Group ajung la:
10 MWh functionali din aprilie 2026
100 MWh se adauga acum
200 MWh se vor adauga in noiembrie 2026
TOTAL 310MWh.

Asta e capacitatea de stocare. Nu stim puterea instantanee maxima pe care o pot livra, dar de regula se pot goli in 1-2 ore. Daca facem 2 ore, atunci bateriile pline vor putea furniza 310:2=155 MW timp de 2 ore, acoperind din varful de seara.

George Bica  /  aug. 14  /  Companii

Proiectul gigant de la Părău 2, Brașov. Centrală fotovoltaică de 342 MWp şi baterii de 150 MW - Econergy a semnat acorduri de finanţare de 229 mil. euro cu un consorţiu format din BERD, BSTDB, Exim...

Econergy a semnat acorduri de finanţare în valoare de aproximativ 229 milioane de euro cu un consorţiu format din BERD, BSTDB, Exim Banca Românească, NLB, OTP Bank şi Intesa Sanpaolo România pentru dezvoltarea proiectului solar şi de stocare Părău 2, din judeţul Braşov, conform unui comunicat de...

*România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.
Ceasul ticăie tot mai amenințător după ce ne-am închis capacitățile convenționale de producere a energiei electrice, hidro, termocentrale, etc.
În mod neașteptat Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit (în siguranță) după deconectarea automată din 4 mai 2026, iar pe 10 mai 2026, la ora 11:00, Reactorul 1 intră în oprire planificată (prevăzută). Asta înseamnă că din Sistemul Energetic Național dispar, practic, aproximativ 1400 MW de putere nucleară sincronă care țin frecvența sistemului!!!
Sistemul nu se judecă doar după câți MW avem în total, ci după câți MW sunt sincroni, adică produși de mașini rotative mari — nuclear, hidro, termo, gaze — care dau inerție, stabilitate și capacitate reală de reglaj.
Fotovoltaicul și eolianul pot produce mult, uneori foarte mult, dar sunt surse nesincrone, conectate prin invertoare. Ele ajută energetic, dar nu înlocuiesc automat stabilitatea fizică a unui reactor nuclear sau a unei turbine mari. European Network of Transmission System Operators for Electricity (ENTSO-E) arată de ani buni că reducerea inerției, pe fondul creșterii producției nesincrone, schimbă radical criteriile de stabilitate a frecvenței în rețeaua europeană.
Pentru noi, scenariul cel mai vulnerabil poate apărea la amiază când pot fi fluctuații mari date de fotovoltaic când poate ajunge foarte sus. Eolianul poate contribui și el, iar hidro, gazul și cărbunele pot fi reduse pentru a face loc energiei regenerabile. Deci, teoretic avem energie însă fizic, sistemul poate avea prea puțină putere sincronă. Risc blackout!
Un exemplu simplificat:
Consum național: 6000 MW.
Fotovoltaic + eolian: 3500–4000 MW.
Putere sincronă internă rămasă: 2000–2500 MW.
Nuclear: 0 MW.
Raportul sincron poate coborî atunci la 30–40% din consum. Aceasta este zona fragilă, periculoasă.
Dacă trece un front de nebulozitate și fotovoltaicul cade brusc cu 800–1200 MW, iar simultan masele de aer se schimbă și eolianul scade cu 300–500 MW, sistemul poate primi un șoc instantaneu de 1100–1700 MW. Într-un sistem cu inerție mare, frecvența coboară mai lent (nu mai e cazul la noi după închiderea termocentralelor, Vidraru, etc). Într-un sistem cu inerție mică (adică cazul acesta când cele două reactoare sunt închise), frecvența cade repede.
Frecvența normală este 50 Hz. La 49,8 Hz, spre exemplu, avem deja o abatere mare considerată o deviație semnificativă în rețeaua continentală europeană. La 49,0 Hz intră în discuție mecanismele de deconectare automată a consumului pentru apărarea sistemului.
Așadar, cum am mai spus și în alte rânduri, riscul crește când scade puterea sincronă și crește dependența de foto, eolian și import.
Ce trebuie făcut urgent?

1. Transelectrica și dispecerul energetic trebuie să mențină un minim tehnic de putere sincronă internă. Nu putem lăsa sistemul să funcționeze la amiază cu 30–40% sincron doar pentru că avem mult soare.
2. hidrocentralele mari trebuie păstrate pentru reglaj rapid, nu consumate haotic.
3. grupurile pe gaz și cărbune disponibile trebuie ținute pregătite pentru orele critice, chiar dacă economic par mai scumpe. Stabilitatea sistemului este mai importantă decât un preț aparent bun pe câteva ore.
4. marii consumatori industriali controlabili trebuie integrați în mecanisme rapide de reducere temporară a consumului. Nu vorbim de populație, nu vorbim de opriri arbitrare, ci de contracte clare de demand response: cine poate reduce 50, 100 sau 200 MW pentru 30–60 de minute trebuie plătit și integrat în apărarea sistemului.
5. trebuie accelerată instalarea bateriilor grid-forming, nu doar baterii simple de stocare. Avem nevoie de echipamente care pot susține frecvența, nu doar de baterii care mută energia de la prânz spre seară.*

Silviu Gurlui

România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate...

Bateriile de stocare ale Bulgariei ajung să facă legea pe piața energei din zona noastră. Acumulează energia ieftină pe care și România o produce în exces și ne-o revând la preț mare, peste câteva ore

Mihai Nicuț

Bateriile de stocare ale Bulgariei ajung să facă legea pe piața energei din zona noastră. Acumulează energia ieftină pe care și România o produce în exces și ne-o revând la preț mare, peste câteva ore

Matei Ionescu  /  apr. 15

Energia fotovoltaică ar acoperi jumătate din consumul intern

Pe fond de consum intern de energie scăzută ziua, energia de la soare ar putea acoperi jumătate din necesarul intern, însă ea se exportă.

*Termocentralele pe gaz aproape că nu mai există în mixul de producţie de zi – 300 MW, cărbunele stă şi el la circa 500 MW, iar Hidroelectrica produce doar puţin peste 1.000 de MW.

În total, România are circa 5.000 de MW instalaţi în fotovoltaic, inclusive prosumatorii, şi 3.200 MW în eolian.

Dintre capacităţile convenţionale, Hidroelectrica este cea mai mare, cu 6.400 MW.

Termocentralele pe cărbune sunt aproape scoase din SEN, conform obligaţiilor asumate în PNRR, iar în gaze, mai avem instalaţi circa 2.000 de MW.

În miezul zilei, pe cer senin, cum este azi, producţia de energie fotovoltaică depăşeşte 2.100 MW, în timp de consumul este extrem de redus – 4.250 MW, ceea ce înseamnă că soarele ar putea acoperi jumătate din consumul intern.

Nu este însă cazul, nu prea avem ce face cu toată această energie la intern, aşa că ea pleacă aproape în totalitate la export, pe preţuri derizorii.*

N.B. Cred ca e timpul sa ne uitam la metodele de stocare a energiei gen pompare de apa, daca nu avem bani de baterii.

Acum, pana nu merge si autorul dincolo, ar trebui sa axam vreo doua trei facultati pe tehnologia asta nucleara, nu de alta dar bani sa dam altora ca sa ne construiasca ceva, nu prea mai avem decat daca iar ne imprumutam. (Precum Africa)

• in caz de razboi / sabotaj aproape imposibil de distrus
• pot fi montate cvasi-oriunde, adica aproape de locul de consum
• resursa este nelimitata; se poate creste capacitatea de productie cvasi-nelimitat daca exista destul teren liber (si in Romania exista)
• nu depinde de nici o materie prima, de nici un import, cu exceptia materialelor pentru investitia initiala (dar si alea daca vrem se pot produce local) => automat nu depinde variatiile pretului petrolului / gazelor pe plan mondial
• pe locatia panourilor solare - daca sunt montate destept - se poate face in continuare agricultura; nu mai vorbim de eoliene, a caror amprenta e mica la sol
• ba mai mult, in zone aride (Oltenia) panourile solare pot oferi umbra solului si reduce desertificarea, pastrand si apa in sol
• sunt cvasi-nepoluante (adica impact zero asupra sanatatii noastre imediate, a sanatatii mediului si nici pe termen lung nu exista consecinte semnificative)

Ce trebuie facut pentru a le pune complet in valoare, sunt investitii in stocare. Daca producem instantaneu 5000 MW solar trebuie si baterii sa putem stoca macar 12 ore x jumatate din cei 5000 MW, adica 12 x 2500 = 30.000 MWh = 30 GWh. Oficial targetul actual este de 12 GWh. Parerea mea este ca trebuie dublat sau triplat targhetul. Cel mai mare proiect individual anuntat acum va avea 0,4 GWh. Actualmente capacitatea de stocare este de aprox. 1 GWh in Romania.