Economie
-
@vancouver a spus în Economie:
@Azzl: exista o strategie de tara. Se numeste PAC, planul agricol comun al Uniunii Europene. Pentru ca mai ales pe agricultura noi suntem UE si mai putin Romania. Acest PAC prevede niste subventii generoase, iar scopul este asigurarea pe termen lung si fara cusur a alimentarii intregii Uniuni Europene. Planul este un succes 100%, nu cunosc nici un colt al UE in care sa se moara de foame sau sa existe foamete.
Faptul ca nu se moare de foame in Europa in 2025 nu e un succes. Ar insemna sa avem pretentii de secol 18-19 in secolul 21. PAC nu este un succes decat in a sifona si plimba bani, aproape jumatate din bugetul UE acum cativa ani era PAC. Cheltuim jumatate din taxe ca sa facem mancare pe care o putem face si fara subventii si declaram un succes - cat de moral ti se pare asta? Crezi ca fara PAC murim de foame? Crezi ca fara subventii nu mai merg tractoarele pe camp? Da, am da ceva mai multi bani pe mancare si mai putin pe cosmetice si shopping de haine la mall, dar banii aia ar fi acoperiti integral din reducerea de taxe daca PAC dispare. Si am avea competitie in piata, competitie care nu exista cand ai cote alocate de productie. Nea' Nicu si planificarea centralizata a productiei = PAC. Hai sa fim pionieri cuminti si sa aplaudam cu stegulete in maini, eu am prins cateva "defilari" din alea.
Rafturile magazinelor sunt pline atat cu produse romanesti cat si din regiune. Exportam si ne dezvoltam. Dar unii tot mai gasesc motiv de nemultumire!
Rafturile magazinelor sunt pline cu produse majoritar de import. Nu e motiv de multumire cand importam si consumam pe datorie. Daca am asigura 80-90% din produsele de pe raft din productie interna si importurile ar acoperi doar ce nu se produce in Romania (ex: fructe tropicale, ulei de masline, etc) am avea de ce sa ne batem cu caramida in piept, altfel suntem doar plini de sange si datori vanduti.
-
Coincidenta. Ministerul a publicat calendarul de investitii
-
@Azzl nu cred ca e din cauza CAP Plan - simplification - Common Agricultural Policy Plan
-
Un grafic interesant. Mai ales intersant cum exista si o tara in care puterea de cumparare s-a redus intre 2004 si 2024: Cipru. O fi din cauza legaturilor economice cu Grecia, unde de asemenea cred ca avem o reducere? (nu apare in grafic).
sursa:
România în UE, a meritat? Creștere „remarcabilă” de 558% între 2004 și 2024 a PIB-ului pe cap de locuitor, care plasează țara pe primul loc în rândul noilor state membre
Aprobarea apartenenței la Uniunea Europeană se menține la cote înalte în rândul noilor state membre, în principal datorită câștigurilor economice
-
Citisem ieri ca sunt 3 tari UE ce au ratat cresterea din 1990 (sau de la intrare) pana in 2025 Grecia, Italia si Austria.
Probabil de Cipru au uitat. -
Bine, sa precizam ca a scazut nivelul de trai raportat la media intregii UE. Dar media asta nu a stat pe loc in timpul asta, media a crescut si ea in valori absolute.
Sa nu cadem in plasa de a spune ca in Cipru acum se traieste mai prost ca in 2004. Au avut si ei crestere PIB, dar inferioara altora.
PIB-ul per capita nominal a crescut in Cipru din 2004 pana in 2024 cu aprox. 65%.
In acelasi interval in Romania PIB-ul per capita nominal a crescut cu aprox. 300%.
-
Apropos de produse agricole prelucrate, iata aici de exemplu unde se duc 50.000 de tone de cartofi: la fabrica Pepsico din Popesti Leordeni de langa Bucuresti. Produsele ajung in toata Europa de Est, recent si in Italia. Recomand canalul de youtube, gasiti acolo si alte afaceri din Romania si cum se procedeaza. Astfel de reportaje ar trebui date zilnic la televizor in locul lătratului de la posturile asa-zise de "stiri":
-
@vancouver
“ Astfel de reportaje ar trebui date zilnic la televizor in locul lătratului de la posturile asa-zise de "stiri"”
Cata dreptate ai. Sunt si cunosc multe povesti de succes care nu ajung la urechile oamenilor. Povestile de succes trebuie spuse si promovate in fiecare zi nu doar de 1 decembrie la televiziuni. Ar inspira sau motiva pe altii. -
Antibiotice Iasi are un proiect de 375 mil. lei pentru investiţii, jumătate din sumă urmând să vină din fonduri europene. „Suntem în curs de a integra centrul de cercetare şi inovare a portofoliului nostru Inova a+, şi site-ul de medicamente critice injectabile într-un plan de finanţare de către Ministerul Fondurilor Europene. Proiectul este în valoare de 375 mil. lei fără TVA, finanţare 50%. Noi trebuie să realizăm acest proiect de investiţie în cinci ani, ceea ce este o provocare uriaşă pentru echipa noastră, dar ne-o asumăm“, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi. -
După preluarea fabricii și relansarea producției, Corden BioChem propune o viziune pe termen lung pentru industria de biotehnologii din România. „Această investiție înseamnă mai mult decât relansarea unei fabrici – este despre echipă, despre performanță și despre dezvoltarea unei regiuni care va deveni un punct-cheie în tranziția verde. Este începutul unei noi etape care va pune Doljul pe harta europeană a energiei și biotehnologiei. Vom crea împreună un exemplu de succes în materie de inovație, locuri de muncă stabile și valorificarea resurselor locale. Începem aici, la Podari, dar impactul va fi național. Reluarea producției de bioetanol este primul pas într-un angajament ferm față de sustenabilitate și față de comunitate”, spune Dr. Klaus Pellengahr, Managing Director al Corden BioChem.
ULTIMA ORĂ Fabrică repornită în România. Corden BioChem, nouă investiție strategică în România pentru a relansa fabrica la care au renunțat elvețienii de la Clariant și a rechema angajații concediați...
Compania germană Corden BioChem, lider european în domeniul biotehnologiei industriale, preia unele active deținute de Getec Servicii Energetice.
-
FOTO Lidl încheie în România un parteneriat extins cu una dintre cele mai mari companii locale. Caută producători români inclusiv pentru exporturi. Grup Șerban Holding: Am refuzat să mai facem...
Grup Șerban Holding (GSH), listat la BVB sub simbolul GSH, va înregistra în acest an o scădere a cifrei de afaceri, de la 120 de milioane de euro anul trecut, evoluție explicată de companie prin reducerea intenționată a volumului de business din cauza taxei pe stâlp, în condițiile unor marje mici...
În prezent, compania are o capacitate de depozitare de 20.000 de tone și a început recent un șantier nou, pentru alte 30.000 tone. La finalul investiției, va avea o capacitate de 50.000 de tone, una dintre cele mai mari capacități frigorifice pentru legume rădăcinoase
Cartofii și ceapa reprezintă undeva la 80% din consumul de legume rădăcinoase din România și sunt cred și în coșul inflației calculat de INS. Sunt alimente foarte importante pe masa românilor și în afara perioadei de sezon (iulie – noiembrie), din lipsă de capacitate de depozitare majoritatea consumului vine din import, așa încât Grup Șerban a hotărât în 2023 să investească în depozitare și în linii de packing", spune Șerban.
-
@Azzl Asta da investiție.......statul trebuie să încurajeze aceste investiții!
-
@Duta-C exact, statul poate incuraja astfel de investitii stand dracului la o parte si sa nu mai puna bete in roate investitiilor private.
P.S. Cum era replica din Kapitalism - reteta noastra secreta,
"Mergi la Constanta - e un baiat de al nostru acolo (n.r Nicusor Constantinescu) vedeti cum rezolvati voi ceva" ? -
Makita, cu afaceri de peste 630 mil. euro în România, mută parte din producția din China către România, în contextul războiului tarifelor dintre SUA și chinezi - Economica.net
Makita a anunțat că va reduce producția de scule electrice din China destinate pieței americane din cauza imprevizibilității tarifelor americane și mută această producție către fabricile România și Thailanda, potrivit Nikkei Asia. Japonezii au făcut anul trecut afaceri de aproape 630 milioane de...
-
Si uite ce bine ar fi ca principalele localitati sa fie primitoare si sa pregateasca platforme moderne in aticiparea invetitorilor. Sa duca putere electrica, apa pentru hidranti si sprinklere, acces auto cu legaturi intre artere etc. sa aleaga Makita unde vine. Sa aiba si alta varianta decat extinderea fabricii de langa Bucuresti.
-
Fiecare comuna din Romania ar trebui sa aibe o zona industriala si una logistica.
-
@Azzl
Îmi aduce aminte chestia asta de o întămplare din orașul cel mai apropiat de satul unde am reședința.
Din cauza unei supraînărcări a luat foc un transformator electric. Din cauză că s-a construit haotic ..focul s-a propagat rapid. A ajuns focul la un depozit de lemne . Și s-a încendiat depozitul. Când au venit pompierii ..și când au cuplat furtunele la hidranți ..ce să vezi??? Hidranții nu aveau apă. De de nu aveau apă??? Ptr că administrația locală decisese că ținerea lor alimentați ...costă.3000 de comune. N'șpe mii administrații politice(primării) care se bat să facă ...ba drumuri cu piste de biciclete , care se surpă , ba drumuri care nu duc nicăieri ...ba hidranți. Pe care nu au bani să îi țină alimentați. Toți ăștia se bat să facă lucruri inutile ca să le arate cetățenilor cât de bravi sunt. Și că nu sunt plătiți degeaba. Până nu reduci administrațiile astea ..la treizeci la sută din cât sunt în prezent , și le corelezi cu nevoile reale ...ceea ce ne arată articolul respectiv , și ce ceri tu , e doar o himeră.
Primul pas??? Nici o investiție care să necesite peste 50 angajați , care e situată într- o zonă rurală , înconjurată de vreo 5 sate , nu va funcționa în lipsa transportului public. De ce??? Ptr ca ai 300 locuitori de toți în fiecare sat , și doar vreo 25 la sută populație activă , și doar vreo 15 la sută din ăia , dornică și aptă de muncă. Care ..dintre administrații ar trebui să asume investiția și administrarea serviciului de transport???
Întrebare , întrebătoare????La un moment dat se vorbea , tot ptr această zonă a mea , de racordarea la gaze. Știi cum era conceput "planul"??? Pe bază de cerere. Știi cum funcționau planurile de racordare la rețelele de apă???
Sau , mai bine , în cazul rețelelor de canalizare??? Tot pe bază de cerere. Întrebarea mea , logică și firească , în anul 2025 dacă ai rețea de canalizare în fața unei proprietăți , situată în intravilan ...și nu ești racordat la rețeaua de canalizare , construcțiile de pe acea proprietate ar avea dreptul să fie locuibile????Cât timp nu ai o structurare administrativă ..exemplele de mai sus , vor fi "eratice" și singulare. Cum e dezvoltarea până în momentul de față.
-
Primul pas??? Nici o investiție care să necesite peste 50 angajați , care e situată într- o zonă rurală , înconjurată de vreo 5 sate , nu va funcționa în lipsa transportului public.
Esti sigur? Stiu mai multe cazuri de fabrici cu mai mult de 50 de angajati in zona cu mai multe comune si fara nici un oras mare, lucreaza in ture, nu foloseste nimeni transportul in comun pentru ca le asigura angajatorul transport cu microbuze. As paria ca e mai ieftin decat transportul in comun, prost administrat si puternic subventionat. Primariile nici macar microbuzele de transport scolar nu sunt in stare sa le mentina in stare buna, alea primite gratuit prin programe guvernamentale, in nici un caz transport in comun. Primariile mici ar trebui sa se ocupe de strictul necesar in comuna, primarii si functionarii din primarii nu sunt experti in mai nimic, nici macar aia care se straduie. De unde sa invete? Nu e tocmai simplu. Stiu personal cativa primari de comuna, e unul care tot suna sa ceara sfaturi la fiecare cateva saptamani, cel din comuna vecina e un baiat de treaba, dar cam simplu, face si el ce poate, iar cel din oraselul din zona e genul de personaj cu care nu poti discuta pentru ca nu te poti intelege cu el, simplut dar cu pretentii.
Sau , mai bine , în cazul rețelelor de canalizare??? Tot pe bază de cerere. Întrebarea mea , logică și firească , în anul 2025 dacă ai rețea de canalizare în fața unei proprietăți , situată în intravilan ...și nu ești racordat la rețeaua de canalizare , construcțiile de pe acea proprietate ar avea dreptul să fie locuibile????
De ce nu? Exista cazuri in care oamenii au sursa proprie de apa, fosa proprie sau ambele, la sat sau chiar in Bucuresti, si vor sa fie independenti de retea. La Bucuresti am sursa proprie de apa, platesc canalizarea si voiau sa platesc si apa de ploaie care curge de pe casa in gradina. In nord unde am casa bunicilor, sunt conectat la reteaua de apa a comunei, dar nu exista canalizare, in schimb fiecare casa are cate un hectar de teren in jur, un grajd cu macar o vaca sau doua, canalizarea nu e o problema pentru ca cele 2 se combina si se rezolva impreuna. In ambele cazuri de vorba de intravilan, dar nu de case inghesuite una in alta si fara curti, acolo nu prea ai optiuni, dar nici nu putem generaliza ca orice casa fara canalizare in intravilan nu e locuibila.
-
@Adrianb1
Păi , să le luăm pe rând. În prima parte doar îmi confirmi ceea ce am vrut să evidențiez. Ce ține de administrația politică. Primăriile. Incapacitatea lor administrativă de a gestiona și cele mai elementare servicii. Fie că vorbim de investiții ptr dezvoltare , fie ptr a administra eficient ceva. Să îți spun că nici măcar colectarea gunoiului menajer , ptr a fi preluat de firmele de salubritate nu o fac corect?Asigurarea unui serviciu de transport de către o entitate privată e un cost în plus. Pe care trebuie să îl asume în faza investiției , și pe durata cât va exploata acea investiție. Tu vorbeai de măsuri care să atragă investitorii ??Cum se leagă una cu alta??Crezi tu că o platformă betonată și doi metri asfaltați ..legați la utilități , atrag , la modul global un investitor??? Să îți spun că e plină România de astfel de platforme , de clădiri , foste CAP-uri , rampe încărcare ..care stau în paragină??? Cu acces la utilități.
Să îți spun că pe zona N-E a Galațiului dispariția transportului interurban , feroviar , și rutier a antrenat o spirală negativă ce se retroalimentează??? Adică , până și transportul asigurat de Damen și Liberty , a fost redus progresiv , până va fi desființat total. Moment în care își închid porțile. Și chestia cu transportul era doar un exemplu. Sunt mai mulți factori.
Legat de utilități ptr populație. În intravilan dacă există rețele de canalizare , toate proprietățile cu drept de a fi locuite trebuiesc racordate. Obligatoriu. Ptr că lipsa racordării indică faptul că apele reziduale se deversează undeva. În anul 2025 trebuie să înțelegem obligațiile ce decurg din a locui "împreună". În spații unde autoritatea îți pune la dispoziție servicii. În lipsa lor contaminezi apa , solul , etc. În N'șpe sate din România sunt N proprietăți în sate , unde se deversează apele reziduale direct în șanțuri , la marginea drumului , sau în apele din apropiere. Racordarea la apă potabilă , gaz și electricitate ..da. E opțională și poate continua așa.
Primăriile actuale de la sate și comune nu pot căuta și stimula investiții pe un palier ce depășește magazinul din sat ptr că nu au cunoștințele necesare și competențele. Ei nu pot îndruma beneficiarii ajutorului social către reîncorporare în piața muncii. Aceste primării (60-70 la sută din ele) trebuie să dispară , să preia un rol pur administrativ și să își extindă și să recupereze competențe. Să devină un fel de cartiere ale unor UAT-uri mai mari. De abia atunci se ajunge pe o structurare administrativă ..în care administrațiile cu putere să poată stimula investițiile și să creeze micro clustere economice. Pe bază de sibergii , avantaje zonale , etc , etc.
-
DAC revine pe piaţă cu o gamă de vehicule electrice produse în România
Autovehicule DAC S.A., unul dintre brandurile emblematice ale industriei auto româneşti, a anunţat relansarea sa oficială, odată cu preluarea integrală a mărcii de la Roman Braşov şi lansarea unei strategii de electrificare completă a flotei comerciale, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.
Compania îşi propune să devină un jucător major pe piaţa europeană a vehiculelor comerciale electrice, concentrându-se pe dezvoltarea, proiectarea şi producţia locală. „DAC a fost întotdeauna sinonim cu vehiculele robuste, concepute pentru a face faţă provocărilor României. Acum ne reinventăm, păstrând ADN-ul mărcii şi integrând cele mai avansate tehnologii electrice”, a declarat Sergiu Bolocan, CEO Autovehicule DAC S.A.
Printre realizările recente se numără livrarea primului autobuz electric aeroportuar DAC Aerobus 14.100, aflat deja în exploatare pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, precum şi finalizarea primei autobasculante electrice din Europa de Est, DAC 90TEF.OH, destinată industriei extractive. În prezent, compania derulează contracte pentru mai multe microbuze şi autobuze electrice, inclusiv cu Primăria Municipiului Lugoj.
DAC mizează pe parteneriate durabile cu autorităţile locale, oferind vehicule adaptate nevoilor oraşelor şi comunelor din România. Potrivit conducerii, un camion electric de 7,5 tone poate aduce economii anuale de peste 30.000 de lei, iar o betonieră electrică de 40 de tone poate reduce costurile lunare cu peste 44.000 de lei.
În plan tehnologic, compania dezvoltă punţi motoare cu două unităţi electrice independente, menite să asigure o durată de viaţă de peste un milion de kilometri fără reparaţii capitale. În 2026, DAC va lansa un şasiu electric de 18 tone, destinat vehiculelor de salubritate.
„Trecerea la mobilitatea electrică este un parteneriat între sectorul privat şi stat”, a subliniat Sergiu Bolocan, cerând măsuri de sprijin pentru stimularea adoptării vehiculelor electrice, precum scutiri de taxe de parcare şi acces în zonele cu emisii reduse.
DAC şi-a propus să livreze peste 30.000 de vehicule electrice în următorul deceniu, depăşind recordurile istorice ale fostei fabrici de camioane din Braşov. „Nu mai este o chestiune de dacă, ci de când vom trece la transportul electric. Cei care se adaptează din timp vor avea un avantaj competitiv şi vor contribui la un viitor mai curat pentru România”, a concluzionat Bolocan.
Sursa : bursa.ro
