HSR Linii si trenuri de mare viteză
-
@mihai
Al doilea paragraf demostrează ceeace spun.Managementul riscului e un principiu tehnic. Valabil , în mod direct , ptr studiu teoretic. Nu au legătură , sectorul aviatic , cu cel feroviar.
Amesteci mai multe chestii , la modul general. Măsurătorile sunt o bază ptr siguranța circulației , și graficul de circulație(indirect). Nu managementul riscului. Principiile acelea , enunțate , nu sunt baza pe care lucrează cei responsabili , în mod direct . Sunt bază ptr a lucra la strategii , direcții de dezvoltare , etc. Adică o unealtă ptr studiu teoric și management general. Ptr mers , în parametri , contează numerele și evidența.
Eroarea nr 2. Linia a fost recent refăcută. Parametrii la livrare(recepție) sunt o responsabilitate împărțită între administrator(beneficiar) și constructor( prestator) . Adică unul acceptă că evîn parametri ce primește , altul că livrează în parametri. Ptr exploatare se schimbă. Responsabilitatea aparține administratorului(ADIF în cazul de față). Printr-o serie de regulamente și ptr operatori(marginal. Adică au obligații de îndeplinit ptr a circula . Nu au incidență directă pe întreținere).
Scopul unei anchete. Scopul unei anchete nu e să investigheze orice ipoteză de dragul studiului. Indiferent cât de improbabilă poate fi. Scopul unei anchete e să investigheze pistele ce duc la aflarea a cum s-au petrecut evenimentele . Ptr a pune la dispoziția următoarelor entități datele ptr a se lua măsurile ce se impun. De natura judiciară(a pedepsi vinovații dacă există) , organizatorică(a vedea pe ce palier de funcționare a intervenit dezvoltarea catastrofică) , tehnică(a se lua măsuri de ordin tehnic ptr a împiedica , sau a scădea probabilitatea , de a se întâmpla ceva similar).
De moment sunt două investigații paralele în curs. Una , a gărzii civile(omonimul jandarmeriei , și o parte responsabilă pe chestii de siguranță națională). Alta din partea prganelor responsabile de siguranța pe CF.Eu nu infirm(nici nu am cum) ipoteza sabotării. Dar , din ce se spune până acum , nu sunt prea multe indicii în această direcție. Așa că să afirm , relativ tranșant , mă trimite în direcția de can can.
Ai o percepție foarte greșită , când stabilești o conexiune directă , existentă la nivel de gestionare a căii ...între "managementul riscului" , și "garanția pe hârtie" a materialelor. Nu există așa ceva . Administratorul infrastructurii are în responsabilitate gestionarea traficului. Siguranță. Parametri.
Ei au regulamente proprii. Ce țin de normele lor. Nu "stau" într-o hârtie de garanție a șinei. Dacă acaea șină nu corespunde , ei decid gestionarea traficului pe segmentul respectiv. După aceea decid ce și cum juridic trebuie să facă. La noi au fost N evenimente , care nu au avut o dezvoltare catastrofică exponențială(pagube/victime) , pe motiv că au fost împinse vitezele de circulație în limita de jos. Unde , marginea ptr a gestiona un eveniment ce poate deveni catastrofic e mult mai mare. Și potențialele "rezultate" pot fi mult mitigate.PS. Dacă vrei , în dialogul cu mine ..nu menționa domeniul de activitate. "Îl deduc" , și nu am nevoie de validări. Nu sunt un dezvoltator al curentului "formă fără fond" , și "copy paste". Mă interesează doar argumentele pe subiect. Dacă sunt...sunt. Dacă nu ..nu. Nu e cu supărare în ambele cazuri. Nu există obligație ptr a discuta pe o anumită speță. Sper că nu te superi ptr acest ultim paragraf..dar în ultimul timp sunt relativ sătul de cuvântul "expert" , vehiculat în orice domeniu. Nu există această clasificare în nomenclatorul formării profesionale. Singura validare trebuie să vină din argumentarea corectă pe speță. Chiar și CF , în ansamblu , nu e un domeniu unitar. Cei de pe ramurile administrativ comercial ..nu au multe în comun cu mecanicii , care nu au multe în comun cu cei de la circulație. Care , la rândul lor , nu au multe în comun cu cei de la întreținere. E un domeniu complex ce include zeci , poate sute , de categorii profesionale pe un domeniu .
Rezistența materialelor nu ține cont de regulile ptr controlul lor. Ci de factorii ce le afectează.
-
@Victoras a spus în HSR Linii si trenuri de mare viteză:
2 Mach viteza operationala pentru zboarul avionului e un deziderat neatins decat experimental.
Ce e aia viteza operationala? Imi mananc licenta de pilot de rusine ca in nici un manual nu am gasit asta.
Cosmonautii zboara cu 24 Mach, e o realitate,
Unde zboara cu viteza aia si cu ce?
-
ACCIDENTE FERROVIARIO | Los INVESTIGADORES HALLAN MARCAS en las RODADURAS de VARIOS VAGONES del IRYO
Ptr cei care nu înțeleg spaniola. Spune că au apărut urme repetitive pe roțile trenului Iryo. Pe vagoanele anterioare punctului de unde a deraiat garnitura. Aceleași urme apar și pe roțile unor garnituri ce au circulat înaintea garniturii Iryo. Urme de lovituri în roți. Mai mulți sunt de acord cu ipoteza , că acest lucru arată că șina s-ar fi desprins într-un punct unde era sudată . Înainte ca prin acel punct să treacă trenul Iryo. Într-un comentariu , un utilizator spune că șina a fost verificată din punct de vedere al alinierii și suprafeței cu două luni înainte. Mecanicul Iryo spune că a suferit o "agățare". În conversația cu centrul tehnic de control. Toate chestiile astea tind să sugereze , ori că lucrările la linie nu au fost corect efectuate(sudura. Unirea șinelor). Ori că toleranțele ar fi fost prea mari , chestie ce a dus la un nivel de vibrații mai mare , și în final o cedare a materialului în punctul cel mai slab. Cu o dezvoltare accentuată până în punctul de cedare. Ori ...un defect de material .
Cam atât. Nu mai speculez pe margine până nu vor apărea alte date care să ducă într-o direcție.
-
@Adrianb1 1. Termenii pentru specializari inguste se folosesc in cercuri restranse. Strict despre termenul de viteza operationala -il gasesti in procedurile NASA. Or fi si in alta parte, nu stiu.( in alte domenii, ma refer 2. Viteza maxima atinsa de Apolo 10 a fost de 32 Mach. Apollo 11, 12, 14–17 – au atins viteze între Mach 24–28. Informatiile sunt publice, le gasesti pe toti peretii.... muzeelor NASA. Acolo am vazut si termenul viteza operationala..
Revenind la aviatie, desi nu-mi permit sa dau lectii unui pilot scolit in romania:
Viteza operațională = viteza maximă utilizabilă în misiuni reale.
Avion F-16: viteză maximă teoretică: ~Mach 2; viteză operațională uzuală: Mach 0,8–1,2; peste aceasta → consum extrem, uzură, limitări tactice. Scrie pe o plansa , tot pe un perete ...la URA Bacau..Daca n-ai consultat documentatia F16, de aici poti sa extragi tot felul de tipuri de viteze pe care nu sunt convins ca le-ai invatat la scoala: Vne, Vmo / Mmo, Vcruise, Vd
P.S. Sa nu-ti fie rusine, la fel am patit si eu cand am trecut oceanul si m-am dus la scoala. Profesorul m-a intrebat daca am studii superioare si unde le-am facut. in Romania. Aaa, da, o sa avem ceva de corectat fata de ce ati invatat in lumea voastra. Am intrat in pamant de rusine. Era anul 2000.
P.S.2 Daca m-ai provocat, am verificat in alt domeniu care ma intereseaza;
Viteza operațională = viteza la care un submarin poate naviga în mod curent și susținut,
în condiții reale de misiune, fără a compromite: discreția acustică, siguranța structurii, autonomia, capacitatea de luptă
👉 Nu este viteza maximă posibilă. -
ULTIMA ORĂ Investiție de amploare în România pentru tren de mare viteză. Aproape 800 kilometri, cu linii noi și viteze de 250 km/h. Costuri de miliarde euro
România pregătește o cale ferată de mare viteză cu o lungime de aproape 800 kilometri, care va costa estimativ 15 miliarde euro, conform datelor studiului de oportunitate, recent finalizat și analizat de Profit.ro.
-
@Victoras OK, cu informatii de pe peretii muzeelor inteleg de unde provine confuzia. Mach number nu are sens in spatiu, iar viteza operationala pare a fi viteza de croaziera, cel putin asta ar fi cea mai apropiata din descriere. Caz in care imi permit sa remarc ca am avut avioane de pasageri cu viteza de croaziera Mach 2, se numeau Concorde.
-
Viteza "mach" e relativă per unitatea de măsură cunoscută. Uzual folosită. Km/h , mph. Viteza mach e dată de viteza sunetului. De depășirea "bangului" sonic. Cum densitatea aerului diferă în funcție de altitudine mach 1 la nivelul mării poate însemna 1200 km/h(o valoare admisă uzual) ..și poate însemna 1380 km/h mai sus. Simplu spus unitatea de referință ptr viteza la sol e dată de distanță. În aer , care e un mediu fluid e dată de punctul unde aerul începe să se comprime. La depășirea bangului sonic , aerul nu mai curge(caracteristica fluidului) , ci se comprimă . E de vitală importanță , acest aspect , în special ptr proiectarea structurilor și a suprafețelor de comandă. În "cosmos" e vid , și 0 grade kelvin(-276 grade celsius , dacă nu mă înșel). Asta înseamnă că măsurătorile în "mach" nu se pot face.
Viteza operațională în cazul avioanelor militare , după mine , poate însemna viteza maximă ce poate fi atinsă cu acroșaje standard(de ex configurație aer aer) , și în cazul avioanelor civile viteza maximă permisă. Ptr că e un mediu fluid fără obstacole , cel în care se deplasează avioanele , valorile de viteză , accelerații laterale pot varia mult. Și pot merge în afara valorilor teoretice de proiectare.
-
-
Trenul de 600 km/h: proiectul japonez care rescrie limitele feroviare
Japonia testează un tren maglev de 600 km/h care ar putea reduce drastic timpii de parcurs și redefini transportul feroviar de mare viteză.
Între timp, China accelerează dezvoltarea propriului tren maglev de mare viteză, prezentat recent de CRRC Changchun. Noul prototip vizează o viteză maximă de 600 km/h, apropiată de cea a trenului japonez L0 Series.
Trenul ar putea reduce timpul de parcurs între Beijing și Shanghai la 2,5–3 ore, față de aproximativ patru ore în prezent. Sistemul folosește un concept hibrid: trenul se deplasează pe roți la viteze mici, iar peste pragul de aproximativ 150 km/h intră în regim de levitație magnetică.
Deși autoritățile chineze nu au anunțat un calendar clar pentru exploatarea comercială, proiectul este văzut ca o încercare de a reduce diferența față de Japonia și de a ocupa zona de viteză dintre transportul feroviar clasic de mare viteză și aviație.
-
Polonia:
Siemens Mobility și NEWAG vor dezvolta rețeaua feroviară de 320 km/h în Polonia - Hubul tău de informații din domeniul mobilității
Siemens Mobility și producătorul polonez NEWAG au semnat un protocl ce marchează un pas important în direcția dezvoltării viitoarei generații de trenuri de mare viteză pentru Polonia.
-
Serbia + Ungaria:
Trenurile chinezeşti de mare viteză circulă pentru prima oară în Europa: În 2026, Budapesta va fi conectată cu Belgrad, în unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din istoria Ungariei
Calea ferată Budapesta-Belgrad, un proiect comun al Chinei, Ungariei şi Serbiei, nici nu s-a deschis încă şi deja circulă zvonuri despre extinderi ale acesteia, notează Daily News Hungary.
Rapoarte recente sugerează că linia feroviară este pe punctul de a fi deschisă. Serviciile de transport de pasageri pe secţiunea maghiară ar putea începe încă din martie, deşi data exactă depinde de finalizarea inspecţiilor legate de siguranţă.
Serviciile de transport marfă au deja o dată confirmată de lansare: transportul de bunuri pe secţiunea maghiară va începe pe 27 februarie. În prezent se efectuează teste de funcţionare, iar utilizarea completă a liniei este aşteptată să atingă 100%, având în vedere semnificaţia strategică a rutei pentru transportul est-vest.
Serviciile vor opera cu trenuri CRRC moderne capabile să atingă viteze de până la 200 km/h. Trenurile sunt aşteptate să ajungă în Budapesta din Belgrad în mai puţin de trei ore,
