Material rulant: Locomotive, vagoane etc
-
Începând cu 9/11 (cu Bush cel mic) nu mai exista politica de stânga sau de dreapta. Exista doar "ce vrea să audă poporul".
Astfel s-a putut ajunge că în America muncitorii de rând să viteze cu republicanii care vor sa anuleze Obama Care sau hispanicii și femeile să voteze cu Trump și nu cu Kamala. -
@fulgernc ne-am indepartat grav de subiectul "Material rulant: locomotive, vagoane" Probabil ar trebui sa ne mutam pe un nou topic, "Filosofie de transport".
Il ascultam ieri pe Rory Sutherland, specializat in stiinte comportamentale, ca ratiunea la oameni nu e "boardul de conducere", ci "biroul de presa". Si ca noi folosim ratiunea postfactual pentru a gasi o justificare pentru ideile si parerile pe care deja le avem, respectiv pentru deciziile pe care deja le-am luat.
Asta vad in mesajul tau: o incerca de post-rationalizare a unei pareri pe care ti-ai format-o intuitiv, chiar daca argumentele te contrazic.
Sa o luam de la istorie. Tu sugerezi ca de la cal s-a trecut la autoturism. Istoric asta este fals. Ai ignorat complet vreo 350 de ani de istorie in transporturi.
Intai a fost perioada canalelor de apa de pe la 1600 pana prin 1850. Europa s-a umplut de canale de apa intre rauri si intre rauri si mari, pe care se transportau volume mari de marfuri, care depaseau capacitatea carutelor. Astfel de canale n-au fost deloc mici. De exemplu Canal du Midi, care se afla si astazi in utilizare, a fost inaugurat in 1667 si are 240km, intre Toulouse si Étang de Thau (Marea Mediterana). Si asta e doar un exemplu.
Evident astfel de canale n-au fost construite pentru transport individual, ci pentru trasport de volum. Si ele au fost cele care au permis dezvoltarea economia a Europei, care pana la urma a dus la Renastere, Iluminism si in final la Revolutia Industriala.
Dupa canale n-a urmat autoturismul, ci trenul. La 1830 a avut loc inaugurarea liniei Liverpool - Manchester, prima linie ferata interurbana din lume. Scopul nu era transportul pasagerilor, ci in primul rand trasportul marfurilor intre cele doua centre industriale in creste, pentru care transportul pe canale si rauri nu mai era suficient.
A urmat boom-ul cailor ferate, care au dominat transportul mondial si au transformat societatea pana prin 1950.
Intreaga Revolutie Industriala si intreaga dezvoltare economica a lumii timp de 350 de ani s-a facut cu transportul de volum si viteza, nu cu transportul individual. Deci teoria ta e contrazisa flagrant de istorie.
Primul patent de autoturism apare abia in 1886 (Karl Benz), fiind vorba de o trasura fara cai, nicidecum de vreun automobil care sa semene cu automobilele moderne. Pana prin 1910, automobilele erau doar o curiozitate, nu o norma. Drumurile pavate erau inexistente in afara catorva centre de orase. Popularizarea automobilelor in SUA incepe abia de la Ford Model T lansat in 1908, primul automobil "low cost", gratie introducerii productiei de serie pe o linie de asamblare. Dar mai trec 3 decenii pana cand sa vorbim de orase cu strazi complet pavate si de inlocuirea cailor cu autoturisme in marile orase.
La inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial in Europa Occidentala gradul de detinere de automobile era de maxim 20% din populatie, in vreme ce in Europa de Est gradul de detinere de autombile era de 1% (!!). Reteaua interurbana de drumuri europene era pavata pe mai putin de 5% din lungime (!!)
"Democratizarea autoturismului", cum o numesti tu, are loc de-abia dupa 1950, in epoca de boom economic de dupa al doilea Razboi Mondial, cand tarile incep sa investeasca masiv in pavarea retelei de drumuri, bazate pe filosofia ca autoturismele vor inlocui trenurile ca mijloc de transport.
Bun, si cu asta am lamurit istoria: transportul rutier nu e fundamentul cresterii economice si nici n-a fost vreodata.
Asadar, afirmatia ta ca "Autostrăzile sunt fundamentul pe care mare parte din aumentarea posibilităților de mișcare se bazează. Partea de sus a structurii rutiere." este complet falsa!
In exemplul tau cu faianta, daca socoteala ta e ca te duci la Galati sa-ti iei singur faianta, atunci firma ta nu merita sa existe pentru ca nu intelege economie. Nu numai ca uzezi masina si drumul cu o ineficienta crasa, dar ignori complet costul propriei tale zile de munca (ca muncesti conducand pana la Galati), plus ignori costul propriei pierderi de productivitate a doua zi, pentu ca o sa fii obosit. Plus ca in timpul pe care-l pierzi inutil pe drum ai putea face lucruri mult mai productive, corespunzatoare calificarii tale, care probabil e mai mare decat ceea de sofer, de vreme ce ai o firma.
Asa ca daca intelegi economie si e ca firma ta sa fie viabila, comanzi faianta la Galati si pe urma aranjezi transportul cu un sistem de volum (curierat) care sa-ti aduca faianta la usa a doua zi, la un cost mult mai mic decat ai putea avea tu individual vreodata, pentru ca curierul face transport de volum.
De altfel ce spui tu ilustreaza exact problema pentru care multe firme mici din Romania esueaza: un singur om e convins ca stie si poate sa le faca pe toate, in loc sa se concentreze pe ce stie sa faca mai bine si sa-i plateasca pe cei specializati sa le faca pe restul. De ce trebuie sa te duci tu la Buzau sa sapi rosiile? Nu poti plati pe cineva din sat?
Atingi apoi un punct corect, dar iti scapa esenta cand spui ca "eu, ca persoană pot fi în cinci locuri situate la 50 km în aceeași zi, pot face mai multe activități în același timp, în acele locuri ..dacă am o mașină". Ei vezi, cu trenul poti fi in cinci locuri diferite si poti face mai multe activitati in aceeasi zi la 200km distanta. Ba chiar la 400km distanta, daca vorbim de trenuri de mare viteza.
Desigur ca depinde ce lucruri faci. Daca esti instalator si ai nevoie de toate sculele, normal ca solutia e o duba, dar atunci esti limitat la o raza de 50km in jurul domiciluiui. Daca insa lucrezi in servicii (si economia moderna spre asta migreaza), atunci tot ce ai de carat e un laptop, caz in care trenul este solutia imbatabila. Pentru ca in loc sa conduci masina, castigi 1-2 ore de lucru in timp ce te deplasezi cu trenul. Si asta e eficient in primul rand pentru tine personal. E ceva ce se intampla la ordinea zilei in Europa Occidentala unde retelele de trenuri functioneaza.
Ultima idee e cea legata de dimensionarea transportului, in care tu sugerezi ca intai te uiti unde ai transport de volum si pe urma construiesti reteua. Gresit! Pentru ca nu ai cum sa ai cerere de transport cand nu exista retea de transport.
Retelele de transport transforma societatea. Asa cum de-a lungul istorie oamenii si-au facut asezari si au concentrat economia in jurul cursurilor de apa, o data ce problema aprovizionarii cu apa la distanta a fost rezolvata, concentrarea asezarilor urmane s-a facut in jurul retelelor de transport de mare volum.
Metropolele europene s-au dezvoltat nu datorita masinilor, ci datorita trenurilor. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX s-au construit masiv cai ferate de legatura intre orase si satele dimprejur, care apoi au devenit orase la randul lor in decurs de 5-10 ani de la inaugurarea caii ferate.
Cum ar veni, daca s-a construi o linie de tren metropolitan Bucurest- Ogrezeni (am ales la intamplare), in 10 ani Ogrezeni ar fi mai mare decat Pantelimon.
Relatia cauzala intre cerere si reteaua de transport e invesa: intai construiesti reteaua si pe urma apare cererea. Asta e motivul pentru care autostrazile din Romania se vor bloca in 5 ani, desi DN-urile nu sunt tot timpul blocate azi. La fel e motivul pentru care intre Seul si Busan in Coreea de Sud trenul de mare viteza e folosit de 6 milioane de pasageri lunar (!!) desi inainte de inaugurarea liniei de mare viteza numarul calatorilor era doar de vreo 200 mii de calatori pe luna.
Infrastructura de transport de capacitate genereaza trafic. Diferenta intre autostrazi si cai ferate de mare viteza este ca primele se blocheaza si pierd capacitate, in vreme ce cele din urma nu.
Ah, si sa nu uit. Spui tu ca "Londra e centrul urban cel mai dens populat din Europa". Complet fals! Densitatea de populatie in Londra (5640 loc./ km2) e mai mica decat in Bucuresti (8640 loc./km2). Cu toate astea mobilitatea Londrei este centrata pe sistemul feroviar, inclusiv spre si dinspre oras pe o raza de 100km in jurul Londrei. Da, daca locuiesti in afara Londrei ai nevoie de un autoturism in viata de zi cu zi pentru deplasarile locale. Dar in niciun caz nu pentru a veni in Londra la serviciu, ori cu alte treburi.
-
@mihai
Ok. Dacă vrei , editează un topic separat , și îți răspund acolo. -
-
"Ne-am dorit ca fiecare locomotivă din acest proiect să transmită, dincolo de valoarea sa tehnică, și un mesaj cultural."
Da, ca să transmită un mesaj cultural sau de care o fi, mai trebuie și spălate!
-
@mihai
Ok. Mă simt dator cu un răspuns. Ultimul off topic. Dacă vrei poți să muți discuția pe topicul nou dacă îl creezi.Să începem pe puncte. Ai făcut o introspecție prin informația pe care o oferi? Ptr că ..faci un fel de cherry picking pe care îl amesteci cu un amalgam de informație , bazat pe niște cifre și date(care să ofere greutate printre neinițiați și să "discrediteze" oarecum niște date vagi oferite de interlocutor) , amestecând domenii ...doar ptr a resalta ceea ce vrei să demostrezi. Extragi punctual și dezvolți spusele , pe noile tale coordonate , dar o spui ca și cum eu aș fi oferit aceste concluzii.
Nu sunt un om autosuficient. Dacă mai cunoaște personal ai ști că sunt o persoană cu foarte multe întrebări. Foarte analitic și detaliist. Atât pe această parte.Nu am sugerat că s-a trecut de la cal direct la autoturism. Concluzia e a ta. Am spus că pe fundament economic democratizarea motorizării(a autoturismului în special) ...are , practic , un efect similar cu cel al descoperirii uneltelor din metal(prelucrarea metalului și folosirea sa). Un salt , prin care dezvoltarea nu mai merge pe o bara lineala. Sunt puține evenimente de o asemenea anvergură pe o riglă a timpului. Ptr a analiza dezvoltarea societăților.
Amesteci transporturile ptr a aduce conversația în punctul pe care îl dorești. O să îți demontez teoria.
În primul rând vorbeam de transporturi terestre. Și rolul lor în dezvoltarea societăților. În principal ..statale , în secundar regionale. Nu am vorbit de impact ..ce depășește granițele. Sau global.
În primul rând. În epocile respective , dezvoltarea transportului pe apă avea cauze practice. Pe care nu le regăsim în ziua de azi. Una era siguranța. A doua posibilitățile de transport. Ptr ca unii să înțeleagă era mai sigur să mergi pe apă , evitând hoți , răufăcători , etc. A doua , e că puteai transporta mult nai mult față de posibilitățile date de i căruță cu cai. Așezările umane erau de-a lungul cursurilor de apă. Dezvoltarea era logică. Nu . Nu dezvoltarea transportului pe apă a permis boom-ul experimentat de motorizare. Ci ..au fost doar o etapă evolutivă. Și aici dezvoltarea motorizării are un impact similar celui expus în principiul meu. Evolutiv. Dar pe alte coordonate. Practic ..mută transportul de mărfuri pe apă de la nivel local , regional , la nivel continental , global. E simplu de văzut. În ziua de azi ai o mică fracție transportată pe cursuri de apă. Local. Regional. Pe fluvii , râuri. Locul acestui transport e preluat de CF și rutier.Da . A urmat CF. Care are un rol în dezvoltare , prin menținerea legăturilor pe largă distanță. Și transportul de mărfuri. Numai că această relaționare nu e directă. Economiile locale nu se dezvoltă la verticala CF. Ca unii să înțeleagă..nu se dezvoltă ca o consecință directă. Ptr că nu toate sectoarele au sinergii , sau chestii în comun cu CF.CF e un sector.Acces restrâs , închis. Reglementat. Așa a fost tot timpul. Ca unii să înțeleagă ..nu poți accede ca utilizator pe CF decât în două modalități. Persoană fizică..călător. persoană juridică-N reglementări , acces restrâns , controlat. Nimeni nu poate accede pe rețeau de CF în mod liber. Ca să vedem magnitudinea acestei reglementări...observați procedurile ptr a înscrie Alstom Coradia de către niște autorități cu mulți specialiști , organigrame complexe. Sau înscrierea unor operatori ptr a li se permite oferirea unor tipuri de servicii foarte limitate.
Acum , spune-mi tu ..cum poți compara accesul pe CF(cum am văzut , strict pe verticală , limitat , restrâns) cu cel rutier(nerestrictiv). Pe șosele au acces , atât persoane fizice , cât și juridice , în baza unor reglementări foarte generale. Practic , e un tip de infrastructură ...pus la dispoziția tuturor. Și care folosește unui spectru foarte amplu de activități. Și a unui spectru foarte amplu al societății. Ca să dezvolt puțin(și cum am spus că sunt o persoană cu multe întrebări) ..spune-mi tu , cum ai dezvolta transportul de mărfuri pe ramura de 7 tone. 20 tone. 40 tone. Exclusiv ..folosind CF. Sau o combinație CF plus cursuri de apă. Te ascult cu încredere.Nu. Afirmația mea că autostrăzile sunt fundamentul pe care se așează aumentarea posibilităților de mișcare e corectă.
Ptr că ...prin posibilitățile pe care le oferă , creează un efect multiplicator pe restul rețelei rutiere. Să mă explic. Imaginați-vă că aveți o rețea de țevi(nu intrăm în teorii de volum și presiune. E un exercițiu imaginativ ptr a vedea efectul "viralizării"). Dacă ai țevi doar de un diametru mic și pe care poți circulacu viteză redusă , vei avea un pataron de mișcări constant pe o rețea(mai multe țevi legate). Un anumit număr de deplasări. Nu îl poți crește pe nici un segmen ptr că ești condiționat de capacitatea restului rețelei. Dacă introduci în rețea(o magistrală de termoficare în București ..și îl salutăm pe d-l Niculor Dan pe această cale) o țeavă de diametru mai mare , dintr-o dată , oe lângă creșterea capacității , crești viteza de mișcare pe toată rețeaua. Dacă introduci și mai multe ..o crești și mai mult. Ptr că asta sunt autostrăzile. Ele canalizează traficul și îi sporesc viteza(nu cea directă cu care merge un automobil . Ci viteza cu care se desfășoară traficul la nivelul întregii rețele).
Două aspecte. Care trebuiesc spuse , dar să nu lungesc explicațiile.
-autostrăzile sunt în ritm cu dezvoltarea mijloacelor ce merg pe ele. Adică sunt în media mijloacelor rutiere din ziua de azi. Nu sunt "un lux" . Cum o spui tu.
-nr de km disponibili în rețeaua românească înseamnă că avem o rețea rutieră de transport învechită. Pliată pe nevoi și dezvoltări specifice anilor 70. Nicidecum ..un lux.
Suprapune astea două peste posibilitățile și impactul asupra diverselor ramuri economice(nu numai transportul de persoane) și să vedem luxul. Pe care , sper să îl explici.Sunt de acord cu principiul conform cărora construiești infrastructura de transport(rutier/feroviar) și activitatea economică și comunitățile înfloresc. O politică proactivă. Nu reactivă. Adică...hai să construim că e nevoie. Ca și principiu general , a doua pune căruța înaintea boilor. Și o să tot fugărești coada șoricelului fără să îl prinzi vreodată. Prin prima ..tu pui bazele , tu stabilești regulile. Ai dezvoltare ordonată , conform cu epoca. Am fost și sunt un promotor al dezvoltării CF în această direcție. O să revin de câte ori e nevoie să explic.
Vezi tu ...chestia cu Londra , doar îmi întărește mie anumite crezuri. Când fac afirmații legate de proiectare din birou și google maps. Și date wikipedia. Și cum spun deseori. Nu vedem pădurea fin cauza copacilor ...sau sunt unii oameni care își servesc propriul adevăr. Regiunea Londrei ..cuprinzând toate micile localități limitrofe și zona estuarului ..e pe la ....te las pe tine să pui cifra. Îți spun că depășește populația României în totalitate. Cu diferență. Vezi numerele de populație rezidentă , nerezidentă , turism.
Și după aceea vii să ma convingi. Numai numărul de turiști ce se deplasează zilnic în mijloace de transport depășește deplasările totale în multe orașe mari.
Vino cu anumite cifre mai concludente. -
Trenul ATC. Daca nu aveti rabdare sa vedeti tot, mergeti la min. 13:25 si vedeti cum e la clasa I !
-
Coradiile care nu mai vin ....
-
Pun acest film pentru ca vedem ceva mai rarisim in ultima vreme, un tren cu 16 vagoane (maximul admis in Romania, care rezulta intre altele din lungimea peroanelor). Cel de la Suceava, IR 1752, Min. 1:20.
La 4:02 este si trenul cu vagoanele PNRR.
-
Trenurile cu hidrogen, avem 1 oferta de la Siemens:
-
19 Loco modernizate Softronic:
- 1 este tinuta pentru teste speciale ETCS, inclusiv prin Ungaria
- 2,3,4 si 5 deja la CFR Calatori, in trafic
- 6,7 gata, se livreaza in mai
- 8-13 in lucru diverse stadii (13 abia a sosit locomotiva veche)
- 14-19 intra in lucru pana la final de 2025
Pozitiv pentru uzina Softronic:
Investiții pentru extinderea uzinei
În perioada următoare, la Softronic Craiova se va realiza o investiție pentru extinderea uzinei cu încă o secție de producție.
Terenul este în proprietatea Softronic, iar lucrările de construcție a noii hale vor începe în perioada imediat următoare. ”Prin această investiție într-o nouă secție, scopul nostru este să separăm activitatea de mentenanță de cea de asamblare”, spune Cristian Prundeanu.
-