Infrastructura de transport in lume
-
Aici un grafic al A1 in Bosnia. Albastru = deschis traficului, Galben = in lucru, Rosu = planificat.

-
Maine 27.08.2025, se deschid inca 3,2km din centura Berlin A100. Constructia a durat 20 de ani si costurile se ridica la 720.000.000 € (720 milioane):
-
Caile ferate din zona Mumbai (Bombay), India:
Acest video este o dedicatie speciala pentru toti oamenii nemultumiti din Romania, carora nu le mai ajunge prajina la nas.
-
Video: Noua gara centrala din München la 40m sub pamânt, in executie (mai dureaza cativa ani).
Ca idee asta este ceea ce promovom si noi, ASCORO, pentru Bucuresti, o noua gara centrala subterana, la Piata Unirii, la 40-50m sub pamant. Avantajul esential la aceasta adancime: nu mai conteaza nici o cladire, nu mai trebuie lucrat sub bulevarde, ci se poate merge si sub blocuri, chiar si inalte.
De ce este importanta o gara CENTRALA in orice oras mare?
- Pentru a putea ajunge de acolo aproximativ la fel de repede in orice parte a orasului
- Pentru ca prin centru trec toate (sau aproape toate) liniile de metrou din oras (la München trec toate, la Bucuresti M4 si M5 nu o sa treaca, dar cu M4 calea ferata se intersecteaza deja la Gara de Nord); astfel nu mai sunt necesare schimbari si trenul devine mai atractiv pentru toti din oras
- pentru ca turistii sa ajunga PE JOS in centrul orasului, in centrul vechi etc, asa cum este in mai toate orasele europene mari
- Si evident o gara centrala subterana este o gara de trecere, nu un dead-end, o fundatura cu rebrusari si limitari grave de capacitate. De ex. o gara de trecere cu doar 6 linii la Piata Unirii ar avea o capacitate egala cu cea a Garii de Nord.
-
Noul tramvai din Liege, Belgia. Dupa vreo 60 de ani fara tramvaie, au revenit la ganduri mai bune pentru transportul pe sine!
Intersent: in centru NU EXISTA CATENARA. Nu exista fire de curent. Ceea ce inseamna ca are acumulatori si circula o perioada fara curent! Economie la toata cablaraia de alimentare si aspect mai placut pentru o zona centrala a orasului.
-
O harta interactiva a retelei de drumuri ale imperiului roman. Dupa cele mai noi estimari avea ca. 300.000 km (pana recent se credea ca doar 200.000 km). Sunt luate in considerare drumurile care aveau trecute pe margine borne kilometrice, adica drumuri oficiale ale imperiului:
-
Fain. Presupun ca intre constructori nu se aflau și greci (ca Aktor).
Zona Daciei avea și atunci puține “autostrăzi” :)) -
@vancouver a spus în Infrastructura de transport in lume:
Si evident o gara centrala subterana este o gara de trecere, nu un dead-end, o fundatura cu rebrusari si limitari grave de capacitate. De ex. o gara de trecere cu doar 6 linii la Piata Unirii ar avea o capacitate egala cu cea a Garii de Nord.
Daca e sa luam exemplul Bruxelles-ului, putem avea Gara de Nord, Gara Gentrala si Gara de Sud toate de tranzit.
Unde una dintre gari e cea principala, la BXL e cea de sud pentru ca spre Franta merge legatura feroviara principala a tarii.
P.S. Sa nu uitam ce Belgia are cea mai densa retea de cai ferate din lume, uneori asta e o frana in marirea capacitatii pentru ca electrificarea e pe tensiune 3 kV DC in afara de 25kV pentru TGV -
-
Nu-i prima data. Au mai pățit-o chinezii cu poduri nou construite.
-
Acolo pare o alunecare de teren care a luat si viaductul. Nu cred ca se incadreaza la "chinezarii" acest eveniment. Totusi nu pot sa nu observ inaltimea pilelor.
-
Vreun mic geolog local va fi găsit vinovat, va fi transferat în altă parte cu un glonte în ceafă și familia va primi factura pentru glonte. Tovarășii de mai sus nu greșesc niciodată.
Vorba proverbului: Mai bine să greșești împreună cu partidul decât să ai dreptate în afara lui.