Infrastructura de transport in lume
-
Dupa 35 de ani de cai ferate privatizate (operare privata a trenurilor de calatori), Marea Britanie se intoarce la administrarea de stat si reinfiinteaza Great British Railways (GBR), echivalentul CFR dinainte de divizarea din 1997.
Motivele re-nationalizarii cailor ferate tin de faptul ca modelul operarii private a trenurilor de calatori a dus in cei 31 de ani de la privatizarea inceputa in 1994 la:
- preturi cu 30% mai mari decat media europeana
- intarzieri mari si grad mare de insatisfactie al calatorilor
- prioritizarea profitului in fata investitiilor in material rulant
In fapt in UK trenurile cu cel mai inalt grad de punctualitate si satisfactie a calatorilor sunt cele deja operate de stat, precum Thames Link, LNER sau reteaua Overground din Londra
Modelul de operare al trenurilor in Marea Britanie a fost timp de 31 de ani exact modelul utopic promovat de Uniunea Europeana: o companie de stat, Network Rail, care administreaza liniile si apoi multi operatori privati care opereaza trenurile in baza unor licente de operare acordate de stat.
Practica a dovedit ca modelul este unul prost si nu duce la nimic bun pentru calatori, din cauza prioritizarii profitului in dauna calitatii transportului!
Interesant este ca noul GBR va reintegra administrarea liniilor cu operarea trenurilor pe respectivele linii, realiniind prioritatile intre cele doua ramuri ale transportului feroviar.
GBR va integra gradual companiile private care opereaza in Marea Britanie, intr-un ritm de o companie la 3 luni, pe masura ce licentele de operare ale operatorilor privati vor expira
-
Cel mai lung tunel feroviar din lume: 64km (din care 55 in lucru si 9 deja gata). Tunelul de baza Brenner Austria - Italia:
Längste unterirdische Eisenbahnverbindung der Welt: Das ist der Stand beim Brenner-Basistunnel 2025!
Trenurile Frecciarossa vor circula cu 240 km/h prin tunel (asa se lauda), asigurand legatura Roma-Berlin. Probabil 2 sau 3 trenuri de viteza pe ora, presupun grupate, apoi raman aprox. 40' pentru 2-3 trenuri de marfa cu 80 km/h. Cum trenul de marfa are nevoie de aprox. 50' sa parcurga tunelul, iar cel HSR de doar 18'-19', inseamna ca daca marfa pleaca cu 30' avans la limita va fi ajunsa de trenul de calatori la celalalt capat (50' marfa = 30' avans + 20' calatori). Asa ca in practica ori se renunta complet la trenuri de marfa la orele cu trenuri HSR, ori HSR nu va putea circula efectiv cu 240.
In practica e clar ca nu vor permite decat un tren in tunel intre doau statii de urgenta, asa ca probabil pe timp de zi marfa va folosi in continuare ruta actuala pe la suprafata si doar noaptea prin tunel.
-
-
Un pas istoric pentru infrastructura Italiei si a Europei in acelasi timp.
-
Se apropie de deschidere sectiunea Sofia - Kalotina din Autostrada Europa (A6) din Bulgaria, care va reprezenta finalizarea legaturii de 65km dintre Sofia si granita cu Serbia, unde traseul continua pe autostrada A4 din Serbia.
Lucrarile la acest tronson de 16.5km au costat €136.5 mil si au inceput in mai 2023.
-
Autostrada finalizata in septembrie la granita dintre Ungaria si Croatia. Cat despre titlul articolului de mai jos... da, autostrada Budapesta spre Adriatica via Sarajevo... dar mai e mult pana acolo. Segmentul care se deschida acum in sept doar intregeste autostrada in Ungaria si Croatia, dar prin Bosnia doar aprox. 100km din 323 sunt finalizati si se mai lucreaza in diverse stadii la alti ca. 50km. Restul sunt doar planuri, iar intre altele este prevazut un tunel de 12km. In acest moment in toata Europa nu exista nici un tunel de autostrada galerie dubla cu asa o lungime, iar Elvetia a avut nevoie de 60 de ani ca sa se decida sa porneasca si a doua galerie la tunelul St. Gotthard de autostrada (15km), prima fiind gata din anii 1970. Si le mai trebuie inca peste 10 ani pana cand se va circula prin galerie dubla prin acest tunel de 15km. Pentru Bosnia palaria oricum e prea mare si fara ajutor UE nu poate progresa prea rapid. As zice ca le mai trebuie 50 de ani sa finalizeze A1, inclusiv tunelul de 12 km.
-
Aici un grafic al A1 in Bosnia. Albastru = deschis traficului, Galben = in lucru, Rosu = planificat.
-
Maine 27.08.2025, se deschid inca 3,2km din centura Berlin A100. Constructia a durat 20 de ani si costurile se ridica la 720.000.000 € (720 milioane):
-
Caile ferate din zona Mumbai (Bombay), India:
Acest video este o dedicatie speciala pentru toti oamenii nemultumiti din Romania, carora nu le mai ajunge prajina la nas.
-
Video: Noua gara centrala din München la 40m sub pamânt, in executie (mai dureaza cativa ani).
Ca idee asta este ceea ce promovom si noi, ASCORO, pentru Bucuresti, o noua gara centrala subterana, la Piata Unirii, la 40-50m sub pamant. Avantajul esential la aceasta adancime: nu mai conteaza nici o cladire, nu mai trebuie lucrat sub bulevarde, ci se poate merge si sub blocuri, chiar si inalte.
De ce este importanta o gara CENTRALA in orice oras mare?
- Pentru a putea ajunge de acolo aproximativ la fel de repede in orice parte a orasului
- Pentru ca prin centru trec toate (sau aproape toate) liniile de metrou din oras (la München trec toate, la Bucuresti M4 si M5 nu o sa treaca, dar cu M4 calea ferata se intersecteaza deja la Gara de Nord); astfel nu mai sunt necesare schimbari si trenul devine mai atractiv pentru toti din oras
- pentru ca turistii sa ajunga PE JOS in centrul orasului, in centrul vechi etc, asa cum este in mai toate orasele europene mari
- Si evident o gara centrala subterana este o gara de trecere, nu un dead-end, o fundatura cu rebrusari si limitari grave de capacitate. De ex. o gara de trecere cu doar 6 linii la Piata Unirii ar avea o capacitate egala cu cea a Garii de Nord.