Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport
-
@vancouver
Ce furnizori trebuie să plătească transportatorul de electricitate???în afara celui ve îi furnizează electricitatea? O firmă de cabluri? Ptr înlocuiri punctuale? Siguranțe?astea două , ultimele sunt bani de semințe în economia globală a afacerii. Ptr că au cumpărat o rețea funcțională 100/100. Ei nu au investit. Nu au amortizări de acoperit.Și tocmai aici , în plata furnizorului , principal , la o firmă de distribuție gaz ..a răsărit porumbelul. Din 17 lei plătit de Elcen București , Engie plătea furnizorului de gaz 4 lei , preț de producție. Ptr o conductă de 500 metri. Preț care se reflectă în prețul gigacaloriei în București. Și al energiei electrice produse.
Dacă tu pe acest lanț , ai crescut de 4 ori , prețul materiei prime ptr încălzire , și electricitate , cât va costa electricitatea produsă în aceste CET-uri , care alimentează capitala , după adaosurile cu distribuția? În linii mari aceleași firme care ți-au pus preț de 4 ori ptr tranzitare prin conducte , îți vor furniza electricitatea , de la stâlp , la contoar.
Ți se par mulți 700 angajați? Nu că ar fi mulți , sau puțini , comparat cu sector similar. Dacă asta insinuezi. Cum am spus în comentariul anterior , ține de profilul de activitate. Să facem un calcul simplu.
Sa facem abstracție de orice altceva și să imaginăm că sunt toți pe întreținere. Am avea 30 de echipe(nici măcar câte una pe județ) de câte 25. Împărțit pe trei schimburi , ai zilnic per schimb 30 echipe de 8 oameni la nivel național , plus unu "în rezervă".
La o cifră de afaceri de două ori mai mare Umbrărescu mișcă 700-1000 utilaje zilnic. Și peste 5000 salariați. Aici ...statul nu e un bun administrator. Nu în prima.În cazul d-lui Umbrărescu , nu are rost să mai menționăm "coada" logistică directă , și indirectă. Toate activitățile din spate care "alimentează" afacerea. Toate , generatoare de diverse încasări ptr stat. Fiscalizarea per ban investit , probabil se duce către 80 la sută. Adică cât ia statul înapoi ptr fiecare cent investit într-o lucrare de infrastructură(ptr că ia , prin taxarea muncii , prin TVA pe materiale, prin impozite pe activitate , pe profit , etc, etc , taxe accize carburanți).
În schimb , în cazul discutat(distribuitorii menționați) , la un calcul simplu , fiscalizarea merge spre 20-30 la sută. Și nu vorbim de procentul de 1 la sută profit. Evaziunea stă în banii care scapă a fi fiscalizați. În cazul dat , undeva spre 70 la sută. Profitul e fix praful de pe tobă. În multe cazuri , făcut "din pix".Îmi pare bine că aduci în discuție cazul CFR marfă. Nu mai contează că aamesteci profile de activitate distincte. În cazul de față CFR e o companie de servicii. Transport. Coordonate diferite. Fiscalizare diferită. Dar de ce e ok exemplul? Ptr că se urmărește aceeași schemă ptr privatizare. CFR marfă a fost adusă în poziția de a nu avea numere bune pe exercițiu curent ptr a putea fi vândută pe o sumă mică. Cum privatizarea nu a mers , statul a încercat redresarea ei prin infuzie de capital , ptr a acoperi pierderile suferite. Legislația europeană împiedică acest gen de practici. Și ajungem la rezultatul știut. Sună cunoscut??? Oricum , ptr cumpărător , nu activele erau importante. Sau , să îi spunem partea cea mai importantă. Importantă era piața . Și știu că mulți vor spune că le-a fost furată cotă de piață de către companii similare. Eu zic că nu. Vedeți clienții CFR marfă.
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
. La santierul naval Mangalia iarasi vedem performanta statului dupa ce a luat firma inapoi:
Se discută preluarea de către MSC. Anumite lucruri nu se pot face fără repercusiuni pe termen scurt. Am fost pe platforma șantierului Mangalia. E alt calibru față de șantierul naval Galați. Și acolo am fost. La Mangalia șantierul era un cadou ptr cei de la Damen. Nu aveau de ce să se "supere". Ok ...voiau să îl conducă , și să nu fie încorsetări din partea statului?? Să meargă la Bruxelles să facă lobby.
MSC e alt calibru. -
Acum câțiva ani am văzut niște informații în niște hârtii oficiale. Pe scurt, nu s-au realizat investițiile asumate la privatizarea companiilor din energie. Măsuri? Prea târziu, se prescrisese obligativitatea de a le realiza. Mai departe. Investiții asumate intr_un județ și recunoscute în facturi, plătite în anul ăla: 100 lei. Execuția bugetara pe investițiile alea: 60 lei (ca principiu). Raspuns Anre: o reglam pe viitor. Acum, ma vizitează periodic Adrem, serviciu externalizat Delgaz, doi oameni, "să verificam" centrala, instalația, whatever. Fix 2 minute, cred că 250 lei. Sună la toate ușile, cred că produc spre 10 mii eur/zi. Apoi primesc lecții în presa economică de la patronii Adrem, despre cum noi suntem prosti și ei deștepți care suferă pentru țară. As vrea sa se vorbească și sa se uite un pic instituțiile și peste corupția și conflictele de interese din energie și bănci, profiturile traderilor, țepele uriașe date bugetului de stat de toți ăștia din energie. Uriașe, e plin internetul de exemple. Și nici măcar nu am zis nimic despre cheltuielile lor recunoscute în preț, cu prestatori "prieteni", piață închisă etc etc. Lucrurile nu-s alb și negru, dar aș vrea să scăpăm de mafia din domeniu mai întâi, ca să punem pe primul plan industria, economia în ansamblu, nu niște mafioți care, fără indoiala, au complici în statul român.
-
@fulgernc a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
@vancouver
Am spus o chestie. Sumele sunt rezonabile sectorial. Comparabil cu sector similar din altă parte.Am mai spus că nici o administrație sănătoasă la cap nu înstrăinează aceste sectoare. Tocmai datorită caracteristicilor lor. A profilului activității.
Inseamna ca administratia germana nu e sanatoasa la cap. Nu de alta, dar EON exista si in Germania si este in maini private. La fel RWE si alte concerne energetice.
Asa ca poate te mai gandesti. Ti-am dat n argumente, nu te-ai sinchisit sa combati nici macar unul, ci vii mereu cu afirmatii halucinante pe alte teme, adica abati mereu discutia spre altceva. Nu esti in stare sa stai la un subiect, pana ajungem la o concluzie.
De ex. ti-am argumentat ca, daca era de stat, compania de distributie energie electrica nu facea aceleasi investitii, pentru ca ATENTIE: companiile de stat trebuie sa faca LICITATII PUBLICE. Care dureaza, stim de la infrastructura. Stim de la CFR-uri. Ani si ani pierduti cu caiete de sarcini, contestatii, evaluari oferte, luat mereu cel mai ieftin si dat in gard, etc...
Ocupa-te de acest argument, stai la subiect. Da-mi dreptate sau contrazi-ma argumentat.
-
@fulgernc a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
@vancouver
Ce furnizori trebuie să plătească transportatorul de electricitate???în afara celui ve îi furnizează electricitatea? O firmă de cabluri? Ptr înlocuiri punctuale? Siguranțe?astea două , ultimele sunt bani de semințe în economia globală a afacerii. Ptr că au cumpărat o rețea funcțională 100/100. Ei nu au investit. Nu au amortizări de acoperit.Și tocmai aici , în plata furnizorului , principal , la o firmă de distribuție gaz ..a răsărit porumbelul. Din 17 lei plătit de Elcen București , Engie plătea furnizorului de gaz 4 lei , preț de producție. Ptr o conductă de 500 metri. Preț care se reflectă în prețul gigacaloriei în București. Și al energiei electrice produse.
Esti neserios, ca atare aberezi. Grav. Ca sa produci energie electrica da, ai nevoie de gaz ca materie prima. Dar nicaieri in lume nu poti sa arzi gazul si gata, asta e. Peste tot energia termica costa de 3-4-5 ori pretul gazului.
DAR IARASI ACEEASI CHESTIE: EU VORBEAM DE EON (dupa ce tu ai aminitit de ei) SI TU IARASI DEVIEZI SI VII CU ALTA CHESTIUNE. MEREU SI MEREU DEVIEZI. HAI SA INCHIDEM MACAR UN SUBIECT!
-
@vancouver nu tin nicio parte in discutie, doar aduc informatii.
In UK exista o tot mai mare nervozitate legata de operarea privata a retelelor din infrastructura nationala, precum cea de apa si curent.
E o mare dezbatere legata de faptul ca operarea privata a retelei de apa aduce doar profit si bonusuri "nesimtite" conducerii de apa, in vreme ce investitiile sunt mici si sunt multe cazuri de deversari de apa nepurificata direct in rauri sau in mare. Evident ca preturile sunt mult mai mari decat in tarile unde operarea nu e privata, iar singura solutie pe care o gaseste compania de apa ca sa faca investitii este sa creasca tarfiul, nicidecum sa taie costurile proprii.
Ascultam chiar ieri un podcast politic din SUA, care comenta de ce Musk a esuat in administratia de stat, la fel ca multi altii care au venit din mediul privat in administratia de stat: pentru ca economia privata are ca scop profitul, in vreme ce administratia de stat are ca scop asigurarea bunastarii cetatenilor. Si asta e lucrul pe care nu-l pricep oamenii de afaceri care vor sa conduca administratia publica.
Faptul ca administratia publica are ceea ce mediul privat ar numi ineficiente tine in mare parte si de diferenta dintre obiective. De exemplu, pentru stat are sens sa tina in circulatie un tren gol seara, pentru ca asta creaza sentimentul social de retea conectata, care incurajeaza dezvoltarea economica. Un privat il inchide imediat pentru ca pierde bani pe termen scurt.
Personal eu sunt la jumatate intre cele doua opinii, dar parca inclin sa spun ca retelele nationale de curent, apa, transport etc. trebuie sa fie in proprietatea si operarea statului.
-
Da, discutia este deschisa, clar. Problema reclamata de @fulgernc este ca privatul fura ca-n codru si noi platim - ceea ce este total fals. Mai ales ca - spre deosebire de calea ferata - la furnizarea de gaze si energie piata chiar este libera si concurentiala.
Si in Germania s-a discutat mult de faptul ca privatii au urcat mult preturile in 2022-2023 si multi doreau sa fie preluati de stat. Apoi cand preturile au scazut in 2024-2025 nu a mai zis nimeni nimic.
-
Sunt niste anomalii ale pietei libere. De exemplu eu am contract de electricitate acasa cu o firma care pretinde ca vinde curent exclusiv din surse verzi (eolian si solar). Cu toate astea pretul per kilowatt este identic cu cel al curentului produs pe gaz sau nuclear. Pai si atunci, eu de ce sa mai sustin "energia verde"?
-
Asa si cum ai vrea sa fie pretul, mai mare sau mai mic, ca nu inteleg?
-
@vancouver Ma astept ca pretul sa fie mult mai ieftin, pentru ca el, furnizorul meu de curent, n-are costuri cu "combustibilul": vantul si soarele sunt gratis.
In rest, da, pot sa admit ca are costuri de mentenanta ale retelei, dar nu poate sa-mi spuna ca intretinerea eolienelor costa cat intretinerea centralelor pe gaz + costul extractiei si transportului gazului la centrala electrica.
Si-atunci, da, mie imi creeaza sentimentul ca furnizorul meu de curent este un "escroc privat", pentru ca dupa ce si-a facut firma pe bani mei (subventii de la stat din impozitele mele), acum ma stoarce de bani. Tot efortul nostru este exclusiv beneficul lui.
Intelegi de unde fierbe nemultumirea si acest sentiment general de "mai duceti-va naibii" din capitalism?
-
Nu e cum spui. Curentul eco se produce doar la anumite ore. Si preponderent in anumite anotimpuri. Asa ca ai teoretic costuri de stocare. Practic nu stiu cum fac iarna, noaptea, cand nu bate vantul. In schimb pe conventional, gaz si nuclear sunt extrem de ieftine, pentru ca produc permanent si cantitati foarte mari per turbina (fabuloase comparat cu o singura turbina eoliana). Materia prima este ridicol de ieftina, practic nu conteaza in cost.
Deci in realitate nuclearul si gazele sunt pe moment mult mai ieftine decat orice energie eco. Ce le scumpeste sunt certificatele verzi, prin care se taxeaza emisiile de CO2. Certificate care in schimb subventioneaza constructia de noi capacitati eco - altfel nu le-ar construi nimeni. Sigur, pe masura ce ne umplem de solare si eoliene, productia lor un masa face sa tot scada investitia initiala si sa creasca eficienta.
Numai asa ca idee: PENTRU PRODUCEREA UNUI PANOU SOLAR ESTE NECESARA ENERGIE ELECTRICA, CAT ACEL PANOU PRODUCE IN 10-20 DE ANI (functie de locatie). Deci economic vorbind e o aberatie sa se produca energie solara, pentru ca in 20 de ani panourile cam ajung la durata de viata si trebuie schimbate. Ce le face totusi eficiente, este ca se produc in China cu mana de lucru incredibil de ieftina si cu cost energetic la fel extrem de mic, comparat cu cele de la noi.
E complet gresita comparatia materie prima eco = gratis VERSUS materie prima conventionala costa ceva. Componenta materiei prime in costul final este spre zero in toate cazurile. (in definitiv si gazul se gaseste gratis in pamant, deci finalmente e tot gratis; la fel si uraniul).
-
Nu mai da valoare de axiomă spuselor tale . Și continui cu retorica asumată de tine:
-stat "rău".
-privat bun.Nu există noțiunile astea în spectrul economic. Nu povestim de zâna măseluță.
Sunt două aspecte esențiale aici:
- cum afectează această verigă "viciată" a economiei , piramida economică în sus. La verticala domeniului.
-cum afectează finanțele statului.
Ambele , sunt afectate și direct , și întrepătruns. Adică depind de evoluția celeilalte.
Când această verigă devine viciată , prețul e mare , și fluctuațiile sunt mari , ramurile economice direct de deasupra , pe piramida economică , încep să șchiopăteze. Aceste ramuri sunt cele de pe exploatare , prelucrare primară , creeare materii prime. De ce? Ptr că aceste ramuri lucrează la "volum". Volume mari , numere mici de angajați raportat la volume activități(nu neapărat cifre afaceri). Consumatoare mari de resurse(apă , gaz , electricitate , materii prime neprocesate). Își fac previziuni pe termen lung , cum aprovizionarea implică volume mari , stocurile nu sunt la zi. Aici nu funcționează principiul "just in time" de prin industria manufacturieră(chiar facă și acolo e valabil doar ptr anumite chestii).
Deci , odată prețul mare , și a doua ..fluctuațiile sunt incongruente cu activitatea lor.
Scăderea volumului de activitate pe acest sector , și reducerea nr de producători , produc două efecte.
Creșterea prețului ptr materii. Pe de o parte. Orientarea unei părți de pe lanțul superior de producție(semifinite ) către alți furnizori , dacă nu au de unde să își procure materiile). E o chestie ce se retroalimentează. Adică , preț mai mare , face mai mulți să caute în alte părți ,scad volumele , cresc prețurile , vine falimentul , scade nr de furnizori. Până ajungi în semicolaps al sectoarelor.
Să enumăr???? Siderurgie , chimie , petrochimie, etc , etc. Nu producem nici bitum , nici șine.
Respectiva chestie va repetcuta în sectoarele imediat superioare. Până ajungem la capătul lanțului ..și vedem că pe noi ne costă mai mult kg de bitum . Și km de autostradă. Și de CF.Deci , faci mai puțin ptr că te costă mai mult.
Acum efectul ptr finanțele statului. Fiecare verigă de pe acest lanț , externalizată , înseamnă că nu o mai fiscalizezi(sau o fiscalizez în proporție mai mică). De exemplu , bitumul. Poți avea taxe pe import. X procentaj(15 la sută , să îi spunem) din 100(preț achiziție. Atenție , nu producție. Aș vrea ca unii să studieze metodele folosite ptr a "eluda" parte din tarifele lui Trump. După aceea aștep replicile lui @vancouver . Stat rău , privat bun). Dacă ai avea parte din lanțul de producție local , ai fizcaliza mai mult. Impozit activitate , impozit profit , muncă , TVA , etc , etc.
Deci , centrifugarea provocată în economie , e continuată de centrifugarea în finanțele statului.
Pe de o parte , mă voi confrunta cu prețuri mai mari , pe de o parte cu încasări mai mici. Două spirale viciate , ce se retroalimentează. Doar din vina unui sector de bază viciat. Punerea pe baze corecte , și eliminarea viciului provocat , are exact efect invers. Încep să se transforme în spirale virtuoase. Care , în final , îți vor aduce prețuri mai mici , mai mulți bani la buget. Deci începi să crești , dar nu liniar , ci pe o scară ce se dezvoltă relativ exponențial.
Investitorii de pe sectoarele cu multă manufactură , vor veni natural. Ptr că sunt atrași de prețuri ,nr mare și diversificat de furnizori de materii. Serviciile se dezvoltă odată cu ele. Ptr că au nevoie de transport , inginerie , finanțe , etc. Deci ...toate sectoarele pe care și le dorește orice administrație. Guvern.
Ptr că ai ofertă de muncă , salariile cresc natural , trebuie să intervii puțin , ai de unde colecta , ai de unde finanța sectoare dependente: sănătatea , educația . Etc. Percepția de bine se îmbunătățește , activează consumul.Și vedem cum totul pleacă de la baze economice. Nu de la privatul rău , statul bun. Ideologie și demagogie.
- cum afectează această verigă "viciată" a economiei , piramida economică în sus. La verticala domeniului.
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Esti neserios, ca atare aberezi. Grav. Ca sa produci energie electrica da, ai nevoie de gaz ca materie prima. Dar nicaieri in lume nu poti sa arzi gazul si gata, asta e. Peste tot energia termica costa de 3-4-5 ori pretul gazului
Era vorba de prețul de transport. Engie ia gazul cu 4 lei(preț producător) îl bagă într-o conductă , unde , după 500 metri , ajunge la contoarul Elcen , și facturează 17 lei. Către Elcen.
De acolo Elcen bagă gazul într-un cazan , îl arde , face căldură , produce vapor , alimentează o turbină , și produce energie electrică. Pe care o furnizează bucureștenilor. Aburul condensat , și adus în stare lichidă , e băgat din nou în conducte , i se ia temperatura la plecare , e stabilizat între ecartul de temperatură de distribuție , la centralele de cartier ..și furnizat în blic. Și în calorifere .
Ambele cu câte un preț.Dacă gazul ar fi mai ieftin la intrarea pe poarta Elcen , atât gigacaloria , cât și energia electrică ar fi mai ieftine. Cu mult. Ptr că nu mai bagă și rulmenți , și cipuri în cazan. Bagă gaz ..,și bagă apă. Două resurse aflate în mainile unor speculanți. Ptr că altfel nu poți fi numit ptr a crește de 4 ori . Ptr 500 metri de țeavă. Nu cred că două instalații de egalizare să îți ofere procentajul ăla pe preț.
-
@vancouver a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Numai asa ca idee: PENTRU PRODUCEREA UNUI PANOU SOLAR ESTE NECESARA ENERGIE ELECTRICA, CAT ACEL PANOU PRODUCE IN 10-20 DE ANI (functie de locatie). Deci economic vorbind e o aberatie sa se produca energie solara, pentru ca in 20 de ani panourile cam ajung la durata de viata si trebuie schimbate. Ce le face totusi eficiente, este ca se produc in China cu mana de lucru incredibil de ieftina si cu cost energetic la fel extrem de mic, comparat cu cele de la noi.
In general sunt de acord cu afirmatiile tale, dar aici tin sa te contrazic. Energy payback time (EPBT) pentru un panou solar este 1-2 ani. Comparativ cu 20-30 de ani durata de viata a panoului.
Cu siguranta energia solara are si multe alte dezavantaje, precum producerea intermitenta (+instabilitate in sistem), materii prime finite, spatiu ocupat, lipsa inertiei in SEN.
Dar daca li se adauga o metoda de stocare in CHEAP, multe din aceste probleme s-ar rezolva. Si nici atunci nu ar trebui sa depaseasca mai mult de ~35-40% din mixul energetic.
Ce ar trebui facut cu solar+eolian e exact ce s-a facut cu taxele de emisii CO2. Sa fie introdusa taxa de perturbare a SEN, taxa care sa fie folosita pentru constructia de CHEAP.
-
@mihai a spus în Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport:
Cu toate astea pretul per kilowatt este identic cu cel al curentului produs pe gaz sau nuclear
În principal , ptr producătorii indistriali , ai nevoie de energie în bandă. Ptr că prețul lor e stabil. Și pot furniza după necesități. Ptr consumatorul casnic energia verde e mai ok , ptr că are preț mai mic. Și oricum consumul casnic e intermitent.
Ideal e să ai un mix , unde o capacitate o poate suplini pe cealalaltă , în proporție mare. Ptr că poți pbține prețuri mici , și în același timp să nu ai fluctuații mari. Adică , dacă se depășește prețul stabil , al celor ce produc în bandă , opresc capacitățile regenerabilelor , și sporesc capacitățile celor ce produc în bandă. Oricum , prețurile de producție nu sunt fixe ptr nici unul. Nici CET Rovinari nu produce la X lei . Nici Nuclearelectrica. Nici Fântănele. Au prețuri ce variază , în funcție de capacitatea la care funcționează. Și diferă , ori că e gaz , ori păcură , cărbune.
Cele mai stabile sunt nuclearul și hidro. Ptr că nuclearul nu poate funcționa sub un prag. Și hidro ptr că volumul de apă trecut prin turbină nu îl plătești.Aceste capacități , cu cât sunt mai mari , și proporția mai mare în piață , cu atât ai stabilitate pe prețuri.
Ptr că nuclearul , obligat , forțat trebuie să îl ții cuplat la rețea(nu îl poți decupla) . Și hidro ptr că avem multe capacități , și în mare parte a anului , depind de debit. Nu poți deversa pe lângă , în epoci de primăvară , când debitul e mare ..și ține eolienele cuplate la rețea. În schimb când debitul e scăzut , în general se corespunde cu perioade de soare puternic , și vânt. Perfect ptr regenerabile.De aceea sunt importante nuclearul și hidro. Ptr consumator. Ptr stabilitatea pieței.
-
Și prima propunere bună , privind șantierele în derulare. Venită dinspre USR. Spre finalul clipului.
-
La modul general este o propunere rezonabila, chiar solida. Eu as fi propus inghetarea chiar si pentru cele cu grad de executie sub 40%, cu unele exceptii discutate individual.
Ca exemplu, avem proiecte care merg foarte incet, din varii motive (mai ales pe CF). Ca atare acele proiecte au nevoie de finantare anuala redusa. Si atunci nu are rost sa fie oprite.
Alt exemplu este PiSi, care dupa parerea mea trebuie sa continue la turatie maxima, chiar daca procentele inca sunt mici.
Plus tot ce este pe PNRR, indiferent de stadiu, trebuie continuat.
Iar la proiectele inghetate, se ingheata doar finantarea, dar firmele - daca doresc - pot sa continue sa lucreze pe banii lor, urmand sa primeasca anul viitor ceea ce lucreaza anul asta. Asta pentru a nu creste somajul si pentru a nu periclita unele calcule economice, cum ar fi utilaje inchiriate sau in leasing, care altfel costa ca stau.
-
2,4 miliarde de euro pe an sporuri.
Cât de mult cheltuiește statul român pe sporuri. Suma totală plătită celor 1,3 milioane de bugetari - HotNews.ro
Reprezentanții partidelor care vor forma viitorul Guvern iau în calcul tăierea unor sporuri acordate bugetarilor, pentru acoperirea deficitului bugetar.
-
@vancouver Problema la noi e alta: se pleaca de la o idee corecta, sustenabila. Si apoi se "baga pe sub masa" de totul devine o mega porcarie. Nu a facut nimeni vreun audit pe bune in administratie, intotdeauna s-a mers pe ideea gresita ca taie la toti sau se da la toti. Si asta mereu a generat frustrare, iar aia profesionisti, daca pentru cresteri au "inghitit galusca" si suportau loazele care nu munceau, la taieri ce vor mai spune: raman pe salariu de mizierie sau plec si eu? Si tot asa, raman doar loazele si apoi iar ne plangem de calitatea serviciilor, iar vin politicienii si maresc salariile ca sa fie posturile mai atractive si tot asa. Iar in timpul asta cei care vin. la birou doar ca sa bea cafea si care trec prin viata ca gasca prin apa, raman cuminti la locul lor nefacand mai nimic...
Una din cele mai mari magarii a fost legea data de OLguta in 2017, cand le-a dat voie primariilor sa-si stabileasca ce salarii au vrut, iar cand ramaneau fara buget, primeau oricum de la Guvern. S de acolo a pornit suveica...
Sunt zeci si sute de agentii, institute, autoritati locale unde salariile sunt cu mult mai mari ca in administratia centrala! Asta e un non-sens!
Revenind la fonduri europene, e similara treaba: sunt 2-3 care muncesc si restul doar iau sporuri nefacand nimic. Sunt foarte multe de spus, dar mereu se merge pe o abordare simplista si care sa contribuie la politica de divide et impera, ca unora le convine de minune ura de clasa intre privati si bugetari.
Suspansul continuă. Lista cu măsurile de salvare a bugetului nu e încă definitivată