administrators
Privat
Mesaje
-
RE: A7 Ploiești - Bacău - Suceava
@fulgernc Fii măcar atent la explicațiile pe care le dau: nu am spus ca se udă pereții la bazã, ci se uda complet, toată armătura si tot cofrajul. Scopul este sa nu apară segregări la baza peretelui. O mică diferență de nuanță.
-
RE: A5 București - Giurgiu + A7BG Ruse - Veliko Tarnovo
Drumul de mare viteză București-Giurgiu. CNIR va stabili traseul după ce va ști unde va fi construit noul pod peste Dunăre / Sunt studiate 16 variante de traseu
CNIR anunță că Asocierea de firme Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (liderul Asocierii)- Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi, CNIR anunță că Asocierea de firme Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (liderul Asocierii)- Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim...
Pledez pentru D-X. Scurt si la obiect. (38km). Grosul traficului este generat de cel mai mare oras: Bucurestiul. De aici vin si pleaca 90% din trafic, deci D, pentru ca inteapa Bucurestiul cat mai central. La Giurgiu, X, pentru ca probabil acolo va fi podul.
Alternativ as mai lua in calcul C-X, daca DX pica din cauza ariei naturale, desi arii naturale se tot traverseaza atunci cand se vrea.
Cand un drum de 38km rezolva problema, nu inteleg de ce discutam de drumuri de 77-85km.
-
RE: A7 Ploiești - Bacău - Suceava
Eu nu cer nimanui sa toarne betoane pe ploaie. Eu asta fac de zi cu zi in Germania, de 25 de ani. Aici chiar ploua, nu ca in Romania, in care mai sunt perioade mai secetoase. Pur si simplu nu se tine cont de ploaie la betonari. Singura exceptie, pe care am amintit-o de la inceput, sunt elementele elicopterizate, unde elicopterizarea nu functioneaza pe ploaie si daca totusi se betoneaza pe ploaie va fi nevoie de tratamente scumpe de suprafata ulterior.
Cu cat o betonare este mai masiva si deci se toarna cantitati imense cu pompa, cu atat mai putin conteaza apa de ploaie (gen la poduri pe A7).
Legat de acoperire, nu am auzit de asa ceva, sa se construiasca copertine care sa protejeze de ploaie la betonare. Poate la vreo constructie speciala, dar eu nu cunosc. Si inca o data, se toarna beton si sub apa.
Eu ti-am explicat de ce se uda peretii inainte de turnare, mai ales vara. Si care pereti se uda si unde nu e nevoie (la structuri masive de autostrada nu e nevoie - dar nici nu strica). Daca vrei sa intelegi bine, daca nu egal.
Nu-mi raspunzi punctual la ce scriu eu, ci ii dai inainte cu idei generale, neclare. Intelege, efectiv eu sunt specialist in acest domeniu, cu asta ma ocup zilnic, sfatuiesc pe altii cum sa faca si cum sa scoate betoane de calitate. Asa imi castig banii, asa ca nu inteleg de ce insisti.
-
RE: A7 Ploiești - Bacău - Suceava
Armatura si cofrajul nu se uda inainte de turnare pentru aderenta, ci pentru a impiedica segregarea betonului la baza peretelui. La elemente orizontale nu este necesar, numai la pereti. Cu atat mai important, cu cat peretele este mai inalt.
Efectul este urmatorul: daca armatura este complet uscata si cofrajul la fel, primul beton turnat din bena (sau pompa) preia el functia de udare. Apa din beton (in care este dizolvat si cimentul, adica impreuna laptele de ciment) ramane pe armatura si pe cofraj si jos ajung numai pietrele (agregatele). Prin vibrare nu se poate compensa acea lipsa de apa cu ciment de la baza.
La urma pe primii 10-15cm de la baza nu ai beton, ci o adunatura de pietricele nelegate intre ele. Efectele pot fi mai grave sau mai putin grave, depinde si cat de gros este peretele (cu cat e mai gros, cu atat e mai bine), cat de multa armatura este in perete (daca e mega armat cu multe randuri ramane mult lapte de ciment pe armatura).
La lucrarile de infrastructura efectul este limitat, pentru ca sunt pereti grosi. Grav este la peretii din subsoluri, mai ales putul liftului, unde nu vrei ca ulterior sa-ti patrunda apa freatica prin perete si nici nu vrei ca peretele sa nu fie legat pe bune cu radierul / fundatiile.
Ploaia nu deranjeaza la turnare, apa in exces ramane sus pe beton, numai o mica parte se amesteca cu betonul.
Ulterior, dupa intarirea betonului (2-3 ore) ar fi ideal sa fie scufundat tot in apa. Atunci procesul de maturare are loc in conditii ideale, deci iarasi e util sa ploua.
Este absolut interzis sa se aplice orice fel de membrane impermeabile in betonele monolite. Toate elementele din beton trebuie sa aibe contact intre ele, sa conlucreze, sa fie un tot unitar. De aceea la rost / intreruperi se lasa extra betonul rugos. Uneori se da suplimentar cu pikamerul sau cu jet de apa sa fie mai rugos sau sa indeparteze pelicula de lapte de ciment care ramane la suprafata.
Este absolut interzisa orice "suprafata despartitoare" intre beton si cofraj. Ca betonul sa nu se lipeasca de cofraj, cel din urma se da cu ulei, dar neaparat uleiul nu are voie sa atinga armatura. Deci uleiul de cofraj se da pe panouri jos, inainte de a le pune pe pozitie. Apoi se sterge cu carpa sau mopul, stratul de ulei trebuie se fie extrem de subtire, altfel se creeaza pori mari pe suprafata betonului.
La ce are de lucrat UMB pur si simplu NU SE TINE CONT DE PLOAIE la turnarile de beton. Toate efectele ploii sunt benefice pentru beton, singurii enervati sunt poate muncitorii. Evident nu discutam de vijelie, furtuna sau ploaie torentiala - atunci clar se opreste munca din motive de siguranta si atunci da, cantitatile prea mari de apa pot fi problematice.
PS. de unde ai scos ideea cu "aderenta"?
ȘANTIER. Viaductul Nădășelu, construit pe Autostrada Transilvania
