administrators
Mesaje
-
RE: Lucrări de reabilitare sau construcție căi ferate
S-a terminat telenovela zonei Mintia-Branisca. Din 11.11 trenurile vor circula pe noua varianta de viteza. Ramâne ultima reduta intre Arad si Deva: tunelul de pe lotul Aktor (tunelurile de fapt, e o serie acolo de mici tuneluri si polate, pe langa tunelul mare).
-
RE: Transport în comun de suprafață
@Adrianb1 desi pare greu de crezut, totusi da, pamantul cu iarba este cauza strambarii liniei.
Toate caile ferate pe terasament de piatra sparta sufera deplasari in timp. Fiecare vehicul feroviar care trece pe o cale ferata vibreaza linia si o impinge sa iasa din aliniament. Cu cat viteza e mai mare, cu atat efectul e mai puternic la fiecare tren care trece. Din fericire, piatra sparta, tocmai pentru ca nu e compacta, absoarbe foarte bine aceste virbratii si reuseste sa mentina un aliniament utilizabil al caii ferate pentru multa vreme.
Numai ca, inevitabil, dupa suficienta vreme si suficiente trenuri trecute pe linia respectiva, linia trebuie din nou burata. Adica, in principiu - ca e ceva mai complicat - un utilaj (re)aduce sina in pozitia corecta si vibreaza piatra sparta de sub ea, pana cand piatra sparta se aseaza in asa fel incat sa tina sina la cota si pe aliniament.
Iarba si vegetatia in general sunt insa "dusmanul de moarte" al terasamentului feroviar de piatra sparta. Radacinile vegetatiei disloca pietrele, iar in locul lor, gradual se insereaza pamant. Si de aici fenomenul se amplifica in casacada.
In primul rand pamantul n-are aceeasi rezistenta ca piatra, deci nu ofera acelasi suport liniei. Apoi pamantul este mult mai moale decat piatra, avand deformare plastica. Asta schimba complet comportamentul terasamentului la vibratii, care se propaga concentrat pe directia unde este "piatra-peste-piatra", amplificand dislocarea terasamentului.
In plus, pamantul retine apa, spre deosebire de piatra sparta care-i permite sa se scurga. Asta inseamna ca dupa ploaie, sectiunile de terasament care au pamant sunt "moi", adica predispuse la cedare si alunecare sub greutatea vehiculelor feroviare.
In timp, terasamentul cu vegetatie pe el isi pierde capacitatea de suport si linia incepe sa aiba deplasari majore, vizibile cu ochiul liber, ca in pozele de mai sus.
Cireasa de pe tort, in cazul majoritatii liniilor de tramvai "green-track" din Bucuresti, este stilul in care primariile din Bucuresti - mai ales cea din Sectorul 3 - au inteles conceptul de green-track "ca cucul in gura", cum zicea bunica-mea.
Adica, da, exista conceptul modern de "green track" pentru tramvaie in orase, insa:
- Uzual green-track nu e pe piatra sparta, ci pe terasament de beton armat
- Indiferent de terasamentul caii, iarba nu se pune pe terasament, ci practic in niste ghivece instalate intre sine, deasupra traverselor, tocmai pentru a nu permite radacinilor ierbii sa se dezvolte in terasament.
Ori, in Sectorul 3, pe Calea Vitan si pe Camil Resu, Primaria a pus rulori de iarba direct peste traverse. Au copiat ca maimuta ce-au vazut in occident, fara sa priceapa ce-au vazut.
Instalarea de rulouri de iarba peste sina de tramvai nu doar ca slabeste linia, asa cum am explicat mai sus, dar face si imposibila burararea peirodica, pentru ca distrugi iarba si o afunzi si mai abitir cu tot cu pamant in terasament.
Ceea ce cred ca se intampla acum, este ca iarba a fost scoasa tocmai pentru a se putea face o burare a liniei. Dupa care, sper ca in sfarsit un inginer de linii sa le spuna: "Desteptilor, nu puteti pune iarba peste traverse"
-
RE: A7 Ploiești - Bacău - Suceava
Da, se economisesc 5-10 min din Ploiesti pana in Buzau, depinde de locul de plecare din Ploiesti: daca este mai aproape de A3 atunci economia este mai mare, pentru ca traseu pe DN1B inseamna si mai mult de mers prin oras prin Ploiesti.
De la Albesti Paleologu via DN1D tot se mai economisesc 4-5 minute pe A7 spre centrul Buzaului fata de DN1B, si asta in ciuda faptului ca DN1B este gol acum si avem si centura la Mizil.
Pe de alta parte DN1B este intr-asa un hal de distrus de camioane, ca si daca se faceau cateva minute in plus pe A, si tot cred ca 90% preferau autostrada. Este urgenta o reasfaltare completa a DN1B, preferabil nu doar stratul de uzura, ci refacuta fundatia cu totul, poate si largita cu 20-30cm pe fiecare parte.
-
RE: A3 București-Brașov-Cluj Napoca-Borș și A10 Sebeș-Turda
Interesant, se pare ca se doreste nod la capatul de la Suplacu (adica la Port), unde se termina acum lotul deja deschis Suplacu - Nusfalau:
-
RE: Transport în comun de suprafață
^ poti sa incarci si toate pozele deodata, intr-o singura postare