Buget, fonduri europene, finantarea infrastructurii de transport

Azzl

@JohnDoe said:

legea responsabilităţii în energie, care interzice scoaterea din sistemul energetic românesc a unei capacităţi de producţie pe huilă sau lignit înainte să fie înlocuită cu o altă sursă, care să poată produce cel puţin aceeaşi cantitate de energie electrică.

Ba frate da si astia au copiat cuvant cu cuvant :). Sau pate gandesc la fel?

Azrael

Statul român nu are bani să înceapă lucrările la „autostrăzile SAFE” – surse
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu reușește, din lipsa banilor, să emită ordinele de începere a lucrărilor pe contractele de autostrăzi și drumuri expres semnate cu finanțare prin programul SAFE, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse oficiale.
https://www.digi24.ro/digieconomic/financiar/rezervele-bnr-cresc-in-august-prima-transa-din-safe-de-25-miliarde-de-euro-printre-intrari-117215

acest articol este declarat drept "clickbait" pe formu monarhic...argumentul suprem e ca BNR ar fi incasat deja o parte din banii SAFE. si discutia se opreste aici, aici se termina lumina...pentru ca stiti povestea...constructorii nu lucreaza ca nu au capacitate de lucru si umbrarescu ii sopteste lu pistol ce sa spuna serbanescu la economedia, adica fix ce ce vrea monarhu sa auda

am intrebat si eu pe gemini :

cum poate statul prin bnr sa ia niste bani imprumut fara ca acest lucru sa se vada in deficit:

Rezumatul Evoluției Rezervelor BNR (August)

Rezervele Internaționale

Rezerve valutare: Au crescut la 64,865 miliarde de euro (+1,6 miliarde față de iulie).
Rezerve totale (inclusiv aur): Au ajuns la 77,627 miliarde de euro.
Rezerva de aur: S-a menținut la 103,6 tone (evaluată la 12,762 miliarde de euro datorită creșterii prețului aurului).

Fluxuri de Capital în luna August

Intrări (4,487 miliarde euro): Includ prima tranșă de prefinanțare din împrumutul european SAFE (aproximativ 2,5 miliarde euro), modificări ale rezervelor minime bancare și alimentări ale conturilor statului.
Ieșiri (2,852 miliarde euro): Includ plăți ale ratelor și dobânzilor pentru datoria publică în valută (1,468 miliarde euro).

Programul SAFE și Perspective

Alocare: România are aprobat un împrumut de 16,68 miliarde euro (al doilea din UE, după Polonia), destinat exclusiv investițiilor în industria de apărare aprobate de CSAT.
Obligații viitoare: Plățile scadente pentru datoria publică în valută în luna septembrie sunt estimate la 2,684 miliarde de euro.

Cum intră banii din SAFE la BNR fără a afecta deficitul bugetar

Banii virați de Comisia Europeană ajung în conturile Ministerului Finanțelor deschise la BNR, ceea ce crește automat rezervele valutare ale țării (partea de numerar/lichiditate). Acest transfer fizic de bani nu afectează însă deficitul bugetar din următoarele motive:

Este un împrumut, nu un venit: Conform textului, SAFE este un împrumut. În contabilitatea de stat, atragerea unui împrumut reprezintă o tranzacție de finanțare (o datorie asumată), nu un venit structural care să reducă deficitul.
Calculul deficitului pe bază de angajamente (metodologia ESA): În Uniunea Europeană, deficitul bugetar se calculează pe baza cheltuielilor și veniturilor angajate (atunci când se emite o factură sau se recunoaște o obligație de plată), nu pe baza fluxurilor de numerar (când intră sau ies efectiv banii din cont).
Impactul decalat: Banii stau în cont ca o "rezervă de trezorerie". Ei vor afecta deficitul bugetar doar în viitor, pe măsură ce statul român va începe să cheltuie efectiv acei bani pentru a plăti contractele din industria de apărare. În momentul efectuării acelor cheltuieli, ele vor fi înregistrate în execuția bugetară curentă.

iar mai apoi :
2. daca nu avem bani de salarii si pensii, cum mai putem trage din banii de la BNR fara sa depasim deficitul impus de UE:

Ai intuit perfect mecanismul. Există o diferență fundamentală în finanțele publice între a avea lichiditatea (banii fizici în cont) și a avea spațiul fiscal (permisiunea contabilă de a genera cheltuieli și deficit).

Logica ta este foarte corectă, iar situația seamănă mult cu provocările execuției bugetare de la marile proiecte de infrastructură sau din PNRR: banii pot fi prefinanțați și disponibili în cont, dar utilizarea lor efectivă se lovește de limitele macroeconomice.

Iată cum funcționează practic această constrângere:

Cheltuirea banilor generează deficit: În momentul în care statul ia banii din contul BNR și plătește efectiv o fabrică pentru un proiect de armament, acea plată se înregistrează ca o cheltuială a statului. Fiind finanțată din împrumut, ea mărește direct deficitul bugetar aferent acelui an.
Capcana cheltuielilor rigide: Dacă limita de deficit agreată cu Comisia Europeană (de exemplu, ținta asumată pentru a ieși din Procedura de Deficit Excesiv) este deja consumată aproape integral de cheltuielile rigide ale statului (pensii, salarii, funcționarea aparatului de stat, dobânzi), guvernul nu mai are „spațiu fiscal”.
Blocajul execuției: Dacă nu există acest spațiu fiscal, statul ar putea fi nevoit să amâne semnarea contractelor sau efectuarea plăților pentru industria de apărare tocmai pentru a nu arunca deficitul în aer. Banii din prima tranșă SAFE ar sta nefolosiți în contul de la BNR, iar tranșele viitoare probabil nu ar mai fi cerute/aprobate până nu se deblochează execuția primelor proiecte.
Banii nu pot fi redirecționați: Chiar dacă există presiuni masive pe bugetul de pensii și salarii, banii din programul SAFE sunt strict destinați (earmarked). Ei nu pot acoperi golurile din bugetul de stat curent.

Există totuși o nuanță importantă la nivel european:
Având în vedere contextul geopolitic actual, Comisia Europeană a devenit ceva mai flexibilă cu cheltuielile pentru apărare. În discuțiile privind regulile fiscale și Procedura de Deficit Excesiv, anumite investiții strategice (cum sunt cele din industria europeană de apărare) pot beneficia de un tratament preferențial. Asta înseamnă că UE ar putea accepta temporar un deficit mai mare dacă depășirea este cauzată strict de aceste cheltuieli militare, oferind astfel o gură de oxigen (un spațiu fiscal artificial) guvernului pentru a putea folosi banii din SAFE fără a fi sancționat pentru depășirea deficitului.

si lipsa spatiului fiscal,numai dobanzile la jaful facut anii trecuti ajung la limita de 3% spre care suntem obligati sa ne conformam!!

1. Cât plătește România pe dobânzi în 2026

În 2026, cheltuielile statului român strict pentru acoperirea dobânzilor aferente datoriei publice au atins un nivel record:

Indicator	Valoare estimată (2026)
Suma totală dobânzi	~60,8 miliarde lei (aprox. 12,2 miliarde euro)
Ponderea în PIB	~3,0% din PIB
Ritmul zilnic de plată	~166 milioane lei / zi (peste 33 milioane euro / zi)

Context: Suma s-a dublat față de 2023 (când era ~30 miliarde lei) și a crescut substanțial față de 2025 (~50,5 miliarde lei), din cauza acumulării constante de noi datorii și a randamentelor mari cerute de piețele financiare.

2. Cât înseamnă un deficit bugetar de 3% din PIB

Produsul Intern Brut (PIB) al României pentru 2026 este estimat la aproximativ 2.025 - 2.050 miliarde de lei (cca. 400 - 410 miliarde de euro).

Calculând 3% din PIB (ținta maximă stabilită prin Regulile Fiscale Europene / Tratatul de la Maastricht):

$$\text{Deficit 3%} = 3% \times 2.025 \text{ miliarde lei} \approx \mathbf{60,75 \text{ miliarde lei}} \quad (\approx \mathbf{12,15 \text{ miliarde euro}})$$

3. Paralela macroeconomică

Suprapunerea celor două calcule relevă impasul fiscal al bugetului de stat:

Dobânzile consumă tot deficitul permis: Suma plătită anual doar pe dobânzi (~60,8 miliarde lei) este aproape egală cu întreaga valoare a unui deficit bugetar de 3% din PIB (~60,75 miliarde lei).
Deficit primar zero: Pentru ca România să poată ajunge la un deficit total de 3%, bugetul primar (Venituri minus Cheltuieli, exclusiv dobânzile) ar trebui să fie perfect echilibrat (0%).
Zero spațiu pentru alte cheltuieli noi: Orice cheltuială suplimentară care nu este acoperită din venituri proprii împinge automat deficitul peste pragul de 3%, deoarece costul de finanțare al datoriei trecute ocupă deja întreaga plafonare admisă.

vancouver

Este un punct de vedere interesant, dar tras de par.

Putem vedea lucrurile si altfel (tot tras de par, dar in extrema cealalta)

dobanzile se platesc integral din incasarile la buget
deficitul poate fi max. 3%, deci ne putem imprumuta in fiecare an +3%

In realitatea dobanzile intra la cheltuieli si nu au nici o legatura directa cu deficitul sau cu cat ne imprumutam.

Total dobanzi pot fi si 5% din PIB, dar noi sa avem deficit max. 3%. Sau sa ne propunem in 2035 sa zicem, sa avem deficit zero, dar la dobanzi tot vom da 3%...

In concluzie legatura dintre dobanzi si deficit este artificiala. Nu are nici o legatura cu constructia bugetului si nu exista nici un blocaj.

Cel mai important de precizat pentru viitorul imediat: Romania a convenit o reducere a deficitului treptata, in 2026 sub 6%, in 2027 sub 5%. Adica concret pe 2027, chiar si in varianta teoriei "dobanzile se platesc din deficit", pe 2027 mai raman peste 2% din PIB (vreo 8 miliarde de euro) pentru alte imprumuturi.

Azrael

@vancouver said:
las pe gemeni sa zica:

Strict economic vorbind, userul nu are dreptate. Afirmația că „dobânzile nu au nicio legătură directă cu deficitul sau cu cât ne împrumutăm” este o eroare fundamentală de finanțe publice, chiar dacă pornește de la o premisă tehnică parțial corectă (faptul că dobânda este pur și simplu o linie de cheltuieli în buget).

Iată de ce raționamentul din comentariu este greșit:

1. Legătura matematică (Deficitul Primar vs. Deficitul Total)
În construcția oricărui buget de stat, ecuația de bază este:
Deficit Total = Deficit Primar + Cheltuielile cu dobânzile

Deficitul primar reprezintă diferența dintre veniturile statului și cheltuielile sale (salarii, pensii, bunuri, investiții), exceptând costul datoriei. Prin urmare, orice leu în plus plătit pe dobânzi mărește direct deficitul total, cu excepția cazului în care statul decide să taie alte cheltuieli pentru a compensa.

2. Scenariul teoretic propus (5% dobânzi, 3% deficit)
Userul susține că putem avea cheltuieli cu dobânzile de 5% din PIB și un deficit total de doar 3%. Matematic, acest lucru este posibil doar dacă statul realizează un excedent primar de +2%. Asta ar însemna ca România să colecteze din taxe cu 2% din PIB mai mult decât cheltuie pe absolut toate celelalte nevoi curente și de capital.
În realitate, România are un deficit primar cronic și substanțial. În lipsa unui excedent, dobânzile nu fac decât să adâncească deficitul total.

3. Impactul direct asupra împrumuturilor (Efectul de bulgăre)
Afirmația că dobânzile nu influențează cât ne împrumutăm ignoră mecanismul de rulare a datoriei. Un stat care merge pe deficit trebuie să atragă bani de pe piețele financiare pentru a acoperi două lucruri:

Diferența dintre venituri și cheltuielile curente/investiții.
Dobânzile la datoria deja existentă.

Când dobânzile cresc, necesarul brut de finanțare crește direct proporțional. Se ajunge la situația în care statul se împrumută pentru a plăti dobânzi la împrumuturile anterioare.

De ce contează pentru infrastructură și PNRR?
În contextul finanțării infrastructurii, dobânzile sunt cheltuieli „rigide” (obligatorii). Dacă bugetul trebuie să aloce procente tot mai mari din PIB pentru dobânzi, spațiul fiscal se comprimă. Asta înseamnă că rămân semnificativ mai puțini bani la bugetul de stat pentru cofinanțarea marilor proiecte (precum șantierele de autostrăzi de pe A1, A7 etc.) sau pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectele europene.

În concluzie, legătura dintre dobânzi, deficit și volumul împrumuturilor nu este deloc „artificială”, ci reprezintă cea mai strictă constrângere a execuției bugetare.

cat despre cei 8 miliarde euro..diferenta de la 3->5% deficit...tare mi-e teama ca foarte putini din banii astia chiar si in trecut s-au dus pe Autostrazi, in conditiile in care am avut cofinantari mari si chiar gratuitati PNRR. cu alte cuvinte ...pe ce a aruncat statul miliarde peste miliarde...nu au fost autostrazile. si diminuand acum acea suma...vor ramane bani mai multi pentru autostrazi, nu cred ca functioneaza asa.

vancouver

Inceteaza sa mai pui texte scrise de IA. IA da mereu dreptate userului pentru care lucreaza. Puneti propriul tau cap la contributie si scrie cu cuvintele tale!

Azrael

@vancouver capul meu e prost, am nevoie de cineva care are cunostinte mai aprofundate de economie intrebarea catre gemini a fost "are dreptate userul, dobanzile nu au nici o legatura directa cu deficitul sau cu cat ne imprumitam?"

vancouver

PS. hai ca mi-am sacrifiact 5 minute sa citesc ce a scris AI. Este un gunoi, ce a scris este egal cu zero. Zice ca matematic se poate. DECI SE POATE. Deci tot restul teoriei este egal cu zero.

Justificare de ce nu se poate: Romania are un deficit primar cronic. Pai da, acolo lucram, sa-l reducem. Scazand cheltuielile si crescand veniturile din taxe. Exact asta a facut Bolojan si toti care nu gandesc il injura pentru asta.

Asa cum deficitul a fost de 8% in 2024 si 6% in 2025 si probabil 5% in 2026, asa el trebuie sa scada. Nu exista alta cale decat crescand taxele si scazand cheltuielile.

In concluzie, ca sa-ti faca AI-ul pe plac, o invarte si o reinvarte de 15 ori, pana cand argumentatia e cum zice el. Pe scurt mai sus a zis asa: se poate, dar (din n motive ... 1+2+3) nu se poate.

vancouver

Si ca sa-ti dau si un exemplu concret: Italia este in situatia pe care AI-ul tau o da ca imposibila, de ani de zile. Aici situatia pe 2025:

ITALIA deficit bugetar: 3,1%
ITALIA dobanzi: 3,9%

Si mai sunt si alte multe tari in situatia asta. Portugalia este chiar caz extrem in UE: are excedent bugetar si plateste dobanzi de 2,1% din PIB. Adica strange la buget suficienti bani cat sa acopere toate cheltuielile, inclusiv sa acopere dobandzile, si ii mai si raman bani in plus (excedent) cu care treptat returneaza din imprumuturi (ce a facut si Ceausescu)

Azrael

@vancouver e perfect logic si ponderat ce spune AI-ul. trebuie sa vezi niste pasi in reducerea deficitului..2-3-4 ani consecutiv trebuie sa arati ca poti asta. statul poate mima 1-2 ani..sau se schimba puterea politica si vine pesedeaua si iar vedem 8% si junk. chestiile sunt mult prea complicate, nu e doar matematica pura, ci intervin milioane de lighioane ganditoare, iar mintea nu e un instrument care produce efecte matematice, norodul e condus de emotii si de ...burta.

cred ca suntem de acord ca banii pentru aceste autostrazi necesare tarii erau un nimic in jaful facut in finantele publice. cu banii arsi de ciolacu intr-un singur AN (30 miliarde euro) ne faceam toate autostrazile din tara. dar nu au fost decat o prioritate marginala. se va schimba asta peste noapte? se schimba 20 miliaone de lighioane care au emanat aceasta clasa politica?

vancouver

Parerile sunt una, faptele sunt cele care sunt.

Fapt este asa:

Romania are aprobat un buget de ca. 16 miliarde EUR prin SAFE pentru achizitii militare si infrastructura. Banii sunt disponibili, sunt cei mai ieftini posibili cu credit la ora actuala. O parte sunt deja la BNR si vor mai veni pe masura ce cheltuim.
Daca nu terminam A8 si A7 loturile SAFE pana in 2030, s-a dus finantarea si putem sa le facem cum om sti, cu bani de la buget (adica imprumuturi normale pe piata cu 5-8% sau prin cresteri de taxe si impozite) sau putem sa nu le mai facem

Astea sunt faptele. Restul sunt speculatii.

Azrael

fapt este si asa:

️ Datoria guvernamentală a României

Anul	Datoria în Miliarde Euro (aprox.)	Ponderea în PIB (%)
2020	~98,4 mld. €	47,3%
2021	~116,6 mld. €	48,9%
2022	~122,8 mld. €	48,7%
2023	~156,5 mld. €	50,3%
2024	~181,7 mld. €	54,8%
2025	~227,5 mld. €	59,3%
2026 (Sem. I)	~231,0 mld. €	60,2% - 61,4%

nu poti trai mancand banii altora la infinit. cand a aratat romania in ultimii ani ca are vreun dram de responsabilitate, e ca un caine caruia ii livrezi o roaba de carne, mananca pana crapa!

pnrr-ul a conditionat cumva..ii spunea cainelui sa manance cu prudenta. nu va puteti creste salariile/pensiile din cresterea temporara a pib-ului bazata pe miliardele primite cadou. trebuie sa va dati salariile asa incat sa le puteti plati si dupa ce nu va mai intra bani. clica de mafioti din politica au zis ca ei nu voteaza asa ceva: "ne-ati primit in ue..tre sa fim fratii vostri si la salarii" tradus (nu exista consens politic). ei te ajuta...tu te omori singur cu banii lor. acum urmeaza sa fim iar salvati, sa ni se scoata halca de carne din gat...si posibil ce mai are statul inca nevandut, in contul datoriei.

231 miliarde +16 miliarde. 6x%++ din pib, hatz jonelule, nu mai merge!

cat s-au dus in autostrazi din banii cu care clica politica a vandut tara? mai nimic. judecati si voi, ca pe unde am facut ultimii ani autostrazi, au fost multe fonduri gratuite in diverse procente, deci banii efectivi dusi in datoria publica fata de ce se vede in bugetul CNAIR au fost mai putin de jumatate?

Anul	Venituri / Buget Total	Alocare Investiții
2026 (propus/aprobat)	~4,57 miliarde € (22,73 mld. lei)	~3,58 miliarde € (17,81 mld. lei)
2025 (aprobat)	~3,62 miliarde € (18,00 mld. lei)	~3,36 miliarde € (16,70 mld. lei)
2024 (realizat/preliminat)	~2,50 miliarde € (12,44 mld. lei)	~2,03 miliarde € (10,11 mld. lei)
2023 (execuție)	~2,37 miliarde € (11,80 mld. lei)	~2,01 miliarde € (10,00 mld. lei)

Pentru rețeaua de drumuri de mare viteză (autostrăzi și drumuri expres) administrate de CNAIR, calculul sumelor efective cheltuite în perioada 2020 – 2026 este mai favorabil fondurilor europene decât media generală a transporturilor. [1]
La autostrăzi, rata de cofinanțare gratuită de la UE este mult mai ridicată. Din totalul de aproximativ 11,8 miliarde de euro alocați strict pentru investiții în proiecte rutiere mari în această perioadă, distribuția arată astfel:

Structura fondurilor pe autostrăzi (2020 - 2026)

Fonduri Gratuite de la UE (Granturi): ~6,2 miliarde de euro (aprox. 52%)
POIM & Programul Transport: Proiecte majore precum Autostrada Sibiu-Pitești (A1), Autostrada Transilvania (A3) sau Drumul Expres Craiova-Pitești au beneficiat de finanțări europene nerambursabile masive.
- PNRR (Componenta Granturi): Finanțarea gratuită directă pentru tronsoane din Autostrada Moldovei (A7) și pachete de modernizare.
Bugetul de Stat al României: ~5,6 miliarde de euro (aprox. 48%)
Cofinanțarea națională standard: Reprezintă între 15% și 30% din valoarea eligibilă a proiectelor europene.
- Cheltuieli exclusiv naționale: Sumele masive plătite din bugetul de stat pentru exproprieri, relocări de utilități administrative și acoperirea TVA-ului.
- Împrumuturi PNRR: Sumele din componenta de credit a PNRR care, deși sunt virate inițial de UE, sunt rambursate integral din trezoreria statului român în anii următori, fiind considerate efort bugetar național. [2]

bun deci 2020 pana azi am indatorat tara cu 130 miliarde euro...si din acestia doar de 5,6 miliarde euro au fost folositi pentru Autostrazi! aceste cheltuieli orice om normal la cap ar spune ca sunt facute de un retardat,nu de niste oameni educati ce conduc destinele unei tari.

in conditiile date, "ieftinirea" leului din ultimele zile e o supapa de depresurizare, un faliment mascat.

Șansele ca România să intre în junk sunt de 50%