@daniel22_22 Da . Nu știm dacă sunt ptr a fi introduse în circulație. Dacă e ptr a fi introduse în circulație , mă mulțumesc măcar că vor fi electrice. Ptr mine ar fi fost foarte ok dacă Softronic ar fi păstrat rama lor în ofertă. Nu știu dacă nu ar fi fost posibilă o asociere cu vreo bancă comercială ptr a oferi condiții de finanțare proprii. Oricum , cred că nu e avantajos ptr ei să o producă , dacă nu au niște comenzi mai mari. Piața OTF privați e prea fragmentată în RO ptr a permite achiziționarea de MR nou. Din acest motiv menționam în comentarii mai vechi o posibilă asociere. Și prima în minte îmi venea , între Softronic , și Astra. Ambii , și producători , și OTF. Cu sinergii evidente. Unii specializați pe producția de vagoane și carcase. Alții , specializați pe producția de echipamente , motoare și integrarea lor pe diferite platforme. O asociere a OTF ar permite , dacă ar avea capital , să își procure 10 rame(să spunem) din cele produse de ei. Cu care să intre pe rutele cu potențial. Cu o împărțire a producției între ambii. Pe rutele de distanță ar putea intra , tot cu material propriu. Loco Softronic , vagoane Astra. Astra sunt destul de ok pe partea de echipare interioară vagoane(ar trebui să mai lucreze puțin la categoria desen estetic. Să fie înfocat mai mult spre sobru-funcțional . Desen "ikea" cum îi spun eu) și ar putea face ceva mai ok la nivel de mobilier interior cu rama Softronic. Care , nu prea au cine știe fe experiență și competențe pe acest palier. Softronic și Astra sunt două firme care se completează frumos pe partea de produse. Ce au acum în ofertă. Dar ar putea crește. Fragmentarea pe un domeniu ala complex e o problemă.

https://youtu.be/wwqYctjyK9o?si=Dd4-mThe8TtM5zkG

Începe reforma companiilor de stat. Transportul feroviar și datoriile istorice, principalele provocări. Guvernul a selectat 22 de companii de stat care vor fi primele vizate în procesul de restructurare, parte a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Statul deține, în total, peste 1.500 de companii, însă reforma va începe cu cele considerate prioritare .Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că procesul este legat de două termene-cheie asumate prin PNRR. Primul vizează închiderea interimatelor din consiliile de administrație, termen stabilit pentru 31 martie 2026. „Avem un jalon important legat de închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. La acest termen se lucrează intens”, a declarat Gheorghiu pentru Europa Liberă. Al doilea termen-limită Cel de-al doilea termen prevede ca, până la 31 august 2026, Guvernul să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Transportul feroviar, prioritate în reformă Printre domeniile vizate se află transportul feroviar, unde figurează mai multe companii incluse în lista celor 22 selectate: CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF). Cazul CFR Marfă este unul aparte. Compania trebuia să fie lichidată și înlocuită, din decembrie 2025, cu o nouă entitate a Ministerului Transporturilor, Carpatica Feroviar. Vicepremierul Gheorghiu a recunoscut că procesul este întârziat. https://www.facebook.com/share/p/1AVAHTvqkb/?mibextid=wwXIfr

@fulgernc Ăștia și dacă fac o cabină de 1m pe 1m tot or să aibă ceva întârzieri.....e imposibil să termine la timp....

Serbia + Ungaria: https://www.zf.ro/business-international/trenurile-chinezesti-de-mare-viteza-circula-pentru-prima-oara-in-23025168 Rapoarte recente sugerează că linia feroviară este pe punctul de a fi deschisă. Serviciile de transport de pasageri pe secţiunea maghiară ar putea începe încă din martie, deşi data exactă depinde de finalizarea inspecţiilor legate de siguranţă. Serviciile de transport marfă au deja o dată confirmată de lansare: transportul de bunuri pe secţiunea maghiară va începe pe 27 februarie. În prezent se efectuează teste de funcţionare, iar utilizarea completă a liniei este aşteptată să atingă 100%, având în vedere semnificaţia strategică a rutei pentru transportul est-vest. Serviciile vor opera cu trenuri CRRC moderne capabile să atingă viteze de până la 200 km/h. Trenurile sunt aşteptate să ajungă în Budapesta din Belgrad în mai puţin de trei ore,